BusinessMagazin

Tag: producator

  • Pfizer aduce un nou sef in Romania

    El il inlocuieste pe Stanley Mendonca, care si-a inceput
    mandatul in 2006 si care devine manager pe o regiune din Europa
    Centrala si de Est care cuprinde 16 tari.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Liderul pietei germane de peste intra in Romania pana la Revelion

    “In 3 ani estimam sa ajungem liderul pietei de peste din
    Romania”, a declarat Marius Cliseru, directorul general al
    companiei DeSee Distribution, firma romaneasca ce asigura
    distributia produselor Deutsche See.

    Piata pestelui din Romania este evaluata la cateva sute de
    milioane de euro, iar 80% din pestele comercializat este congelat.
    Compania intentioneaza sa comercializeze atat peste proaspat, cat
    si congelat, dar si anumite specialitati de tipul “convenience
    food”, adica mancare gata preparata.

    “La anul intentionam sa ramanem in HoReCa in Bucuresti, dar
    treptat ne vom extinde in peste 50 de locatii de 4 si 5 stele”, a
    adaugat Cliseru, care a ocupat pana acum 2 luni functia de Head of
    HoReCa in cadrul grupului Metro.

    Deasemenea, compania de distributie DeSee are un parteneriat
    strans cu Kaufland, iar pe masura ce retailerul va incepe sa
    construiasca raioane de peste, vor intra si in retelele
    comerciale.

    Produsele Deutsche See se pot gasi momentan in magazinele
    BioGood, o retea de comert specializata in vanzarea produselor
    bio.

    Consumul de peste in Romania se situeaza in jurul a 5 kg pe cap
    de locuitor anual, in crestere de la 3 kg, acum 2 ani. Consumul
    este pana la de 20 de ori mai mic comparativ cu tari cu traditie
    din Europa, unde ajunge la 100 kg pe an pe cap de locuitor anual in
    Portugalia, la 50 kg in Italia sau 40 kg in Germania.

    Grupul german Deutsche See se afla prezent in Romania din 2007
    prin reteaua de restaurante NordSee, cel mai mare lant cu specific
    pescaresc din Europa. Momentan exista 3 restaurante, la care se va
    mai adauga inca unul, in Piata Victoriei.

  • Ülker: Vom incheia anul cu o crestere de 10%

    “La 10 luni cifra de afaceri s-a majorat cu 9%, fata de perioada
    similara a anului precedent si anticipam ca vom incheia anul cu
    acelasi ritm de crestere”, a declarat Ender Bolat, directorul
    general al Ülker Romania.

    Cifra de afaceri a producatorului s-a ridicat pe plan local in
    2008 la 31,4 milioane lei in 2008, ceea ce inseamna ca Ülker va
    incheia anul cu un rezultat de circa 34,5 milioane lei. Deasemenea,
    reprezentantii companiei estimeaza ca vor finaliza anul cu profit,
    acesta fiind primul an in care compania nu ar inregistra
    pierderi.

    Compania a reusit sa isi majoreze vanzarile cu 9%, in conditiile
    in care piata de profil a crescut cu 2%, prin cresterea ponderii
    exporturilor in activitatea companiei.

    “Exportul a crescut de la an la an de la 5% din cifra de afaceri
    in 2007, la 17,2% in 2009, iar pentru 2010 ne propunem sa ajungem
    la 22,5%”, a precizat Bolat.

    Principalele piete de export sunt reprezentate de tari europene
    precum Germania, Cehia, Bulgaria, Croatia, Ungaria, dar si de tari
    africane, ca Senegalul. Oficialii Ülker au precizat ca unul dintre
    motivele pentru care au ales Romania pentru a construi fabrica in
    2006 a fost iminenta ascensiune a tarii la Uniunea Europeana, care
    oferea un avantaj strategic in exportul de produse in spatiul
    comunitar.

    Piata biscuitilor dulci a fost evaluata in 2008 la 65 milioane
    euro, principalii jucatori pe aceasta piata fiind RoStar, Ülker,
    Alka, Supreme Chocolate si Kraft.

  • Unde sunt profiturile berarilor?

    Dupa ce anul trecut Heineken si Ursus se aflau in top 20 al
    celor mai profitabile firme din economia Romaniei, cu vanzari
    cumulate de 550 milioane euro si profituri de 80 milioane euro,
    primul semestru al anului a adus primele scaderi ale afacerilor
    celor doua companii. Heineken Romania a postat o cifra de afaceri
    de 103 milioane euro in prima jumatate a anului, cu 3% mai mica
    decat cea inregistrata anul trecut si nu a precizat evolutia
    profitului.

    Vanzarile companiei s-au diminuat cu mai mult de 11%, trendul
    pietei, ceea ce a condus la scaderea cotei de piata. Ursus
    Breweries Romania a comunicat intr-un raport bursier o cifra de
    afaceri de 146,5 milioane euro, similara celei de anul trecut. In
    schimb, compania a inregistrat un profit de 11,7 milioane euro, la
    jumatate fata de primele sase luni ale lui 2008. Ursus a
    inregistrat o evolutie negativa mai mica decat cea a pietei, ceea
    ce i-a permis cresterea cotei de piata la 30,6%, potrivit
    companiei, care citeaza un studiu MEMRB. Care sunt factorii care au
    contribuit la declinul afacerilor producatorilor de bere? Dupa doi
    ani de cresteri de doua cifre, berarii s-au vazut pusi in fata unei
    scaderi de 11% a pietei in prima jumatate a anului, determianta de
    reducerea puterii de cumparare a consumatorilor. “In timpul
    recesiunii, oamenii se simt nesiguri cu privire la ceea ce va aduce
    ziua de maine si cheltuiesc mai putin”.

    Jan Derck van Karnebeek, directorul general al Heineken Romania a
    simtit in bilantul companiei pe care o conduce adevarul spuselor
    sale. Un alt motiv invocat la unison de producatorii de bere este
    cresterea pretului la materiile prime, amplificata si de
    deteriorarea raportului de schimb. “Cumparam toate materiile prime
    intr-o moneda care este tot mai scumpa (n.red. – euro)”, a explicat
    directorul Heineken. Potrivit berarilor, pretul hameiului, maltului
    si al ambalajelor s-a majorat cu 20% in prima jumatate a anului,
    iar aceste costuri ale companiei nu au fost transferate integral in
    preturile de vanzare ale berii, ceea ce a dus la reducerea
    profiturilor.

    “Diferentele dintre cifrele de profit (n.red. – primul semestru
    2009 vs primul semestru 2008) se pot explica prin faptul ca aceasta
    crestere a costurilor de productie nu s-a petrecut simultan cu o
    majorare a preturilor, ceea ce a erodat o parte din profit”, a
    detaliat Stephan Maria Weber, directorul general al Ursus Breweries
    pentru Ziarul Financiar. Potrivit reprezentantilor Heineken,
    preturile au fost majorate cu 4-6% in prima jumatate a anului, ceea
    ce nu a acoperit integral cresterea costurilor. Berarii au fost
    mult mai atenti cu investitiile anul acesta. Dupa ce anul trecut
    Heineken anunta un buget de 50 milioane euro pentru modernizarea si
    renovarea unitatilor de productie, dupa primul trimestru a revizuit
    planurile si a pus investitiile in stand-by. Ursus a finalizat anul
    acesta doua investitii majore la fabricile de la Buzau si
    Timisoara, pentru care a alocat un buget cumulat de 92 milioane
    euro.

    Ce i-a indemnat pe berari sa continue investitiile, ignorand
    semnalele de stagnare ale pietei din 2008? “Investitiile sunt ca
    elefantii: se urnesc greu, dar odata puse in miscare nu se mai pot
    opri”, a comentat Karnebeek asupra investitiilor Heineken in
    cresterea capacitatilor de productie, care erau justificate la
    momentul respectiv de cresterea cererii in piata. Ursus si-a marit
    capacitatea de productie in ultimii 2 ani cu 1,6 milioane
    hectolitri, fiind optimisti cu privire la cresterea consumului, dar
    si din dorinta de a acapara cat mai mult din cota de piata a
    competitorilor. “Noi nu urmarim trendul pietei. Scopul nostru este
    sa fim peste piata”, declara Weber la momentul finalizarii
    investitiilor de la fabrica de la Timisoara. De altfel, cand piata
    este in scadere, miza berarilor este aceea de a scadea mai putin
    decat piata, pentru a castiga o felie cat mai mare din vanzarile
    competitorilor.

    “Singura cale de crestere pentru mine cand piata este in declin
    este sa iau de la competitie cateva sticle de bere”, declara
    zambind seful Heineken, care are drept principal scop de la
    preluarea mandatului majorarea cotei de piata a companiei. Daca
    profitul nu mai este un indicator relevant pentru performantele
    companiilor pe timp de criza, producatorii de bere acorda o tot mai
    mare importanta fluxului de numerar. Heienken a achizitionat anul
    trecut Bere Mures pentru 150 milioane euro, in timp ce Ursus este
    in plin proces de dobandire a controlului unic asupra Bere Azuga,
    pentru suma de 10 milioane euro. Companiile au nevoie de cash flow
    pentru a putea plati achizitiile facute pe o piata plina de
    optimism, iar incapacitatea de a genera numerar poate duce la
    intrarea in insolventa a companiilor.

    Acest lucru s-a intamplat cu InBev la nivel mondial, care dupa ce a
    ajuns la o intelegere de 46 miliarde dolari pentru achizitia
    Anheuser-Busch s-a vazut nevoita sa renunte la operatiunile din
    Europa Centrala si de Est pentru a-si putea achita datoriile. Piata
    berii este disputata de patru multinationale: Ursus Breweries,
    Heineken, InBev si URBB. Vanzarile totale pe piata romaneasca au
    insumat 9 milioane de hectolitri de bere in prima jumatate a anului
    si reprezinta o scadere de 10%, comparativ cu perioada similara a
    anului trecut.

  • Pierderi de 2,6 milioane euro in S1 pentru Bere Azuga

    "Cauzele care au dus la aceste rezultate nefavorabile sunt vanzarile mici din primul trimestru, sistarea productiei, acordarea de discounturi in primul trimestru si dobanzile aferente imprumuturilor bancare", se arata intr-un comunicat remis Bursei de Valori Bucuresti.

    Ursus Breweries a anuntat oprirea productiei la fabrica din judetul Prahova incepand cu luna iunie si schimbarea obiectului de activitate din fabricarea berii, in imobiliare.

    In prezent se desfasoara o oferta publica de cumparare si a restului de 3,7% actiuni de catre Ursus, in vedere obtinerii controlului unic asupra companiei. La finalizarea tranzactiei, Ursus va fi platit 10 milioane euro pentru producatorul local de bere si va pregati delistarea companiei.
     

  • Bere Azuga, o afacere de 10 milioane euro

    Achizitia producatorului Bere Azuga s-a desfasurat in trei etape, in urma carora Ursus Breweries a urmarit obtinerea controlulului total asupra societatii. In luna ianuarie, sud-africanii de la Ursus au platit 30,3 milioane lei pentru 70,5% din companie proprietarului Valerii Moraru. A doua oferta de cumparare a venit in iulie, cand Ursus a oferit 9,1 milioane lei pentru un pachet de 21,35% din actiuni. Ultima etapa se va desfasura intre 3-23 septembrie, cand Ursus intentioneaza sa achizitioneze si restul de 3,7% din actiunile Bere Azuga, pentru 1,6 milioane lei.

    Pretul de cumparare oferit este de 8 lei pe actiune, superior valorii de tranzactionare din ultima sedinta de la bursa, de 7,2 lei pe actiune.

    Dupa ce va deveni unic actionar, Ursus Breweries va delista Bere Azuga de la bursa. Conducerea Bere Azuga a anuntat din iunie ca va opri productia la fabrica din judetul Prahova si isi va schimba obiectul de activitate in inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii, urmand ca productia de bere sa fie transferata in fabricile Ursus.

     

  • PepsiCo a platit 7,8 miliarde dolari pentru 2 imbuteliatori

    PepsiCo, al doilea producator mondial de bauturi nealcoolice avea detineri importante la cei doi imbuteliatori. Achizitionarea celor doua companii va duce la controlarea a 80% din piata nord-americana a bauturilor si la economii de 300 milioane dolari pana in 2012, potrivit Reuters.

    Achizitia ar putea fi finalizata pana la sfarsitul anului, dupa obtinerea acordului de la institutiile ce reglementeaza piata.

    Pepsi Americas este al doilea producator si distribuitor de bauturi PepsiCo la nivel mondial si a preluat in 2007 grupul Quadrant-Amroq Bottling, producatorul si distribuitorul bauturilor Pepsi in Romania.

    Pepsi Bottling este cel mai mare imbuteliator al PepsiCo si este detinut in proportie de 40% de acesta.
     

  • Danone: Speram sa urmarim trendul pietei de 5-10% in 2009

    "Dupa scaderile lunare de 2-3% din ianuarie si februarie, lunile de primavara au adus o stagnare a vanzarilor. In iunie putem vorbi de o crestere a vanzarilor de peste 2%, comparativ cu luna mai", a precizat Bogdan Ioachim, director comunicare, nutritie si stiinta in cadrul Danone.

    Printre cauzele care au determinat scaderea vanzarilor de iaurt se numara reducerea puterii de cumparare a populatiei si comportamentul de consum al oamenilor, care nu considera iaurtul ca fiind un aliment de baza. In Romania se inregistreaza un consum de 6 kg pe cap de locuitor anual, in comparatie cu vecinii nostri bulgari, care consuma cate 16 kg pe cap de locuitor.

    Compania Danone a operat reduceri de preturi intre 8-10% la 3 marci de iaurturi si a apelat la promotii de tipul "cumperi 2 si primesti 1 gratis" pentru a impulsiona vanzarile. Ofertele speciale au vizat produsele din categoria de pret medie si economica.

    "In ultimul timp s-a constatat o migrare a clientilor din categoria medie de preturi spre cea cea de jos, de aceea am intervenit cu promotii pentru a pastra clientela de pe acest segment", a mai adaugat Bogdan Ioachim.

    Cele mai mari vanzari le-au inregistrat marcile din categoria inferioara de pret, in timp ce brandurile din categoria de pret mediu au scazut cel mai mult.
    Marcile premium, cum ar fi iaurturile probiotice sau cele cu beneficii suplimentare, si-au mentinut vanzarile constante in perioada de scadere acuta a pietei, beneficiind de o clientela fidela.

    Producatorul de lactate Danone Romania a obtinut in anul 2008 afaceri de circa 125 milioane de euro. Danone Romania face parte din Grupul Danone, unul dintre liderii mondiali din industria alimentara, detinand primul loc in lume in domeniul produselor lactate proaspete si locul doi in domeniul apelor minerale imbuteliate, a alimentatiei pentru copii si a nutritiei clinice.
     

  • Kaspersky asalteaza Romania

    Accesul in sediul producatorului de antivirus Kaspersky este la fel de greu ca accesul in orice alt birou din Moscova: pasapoartele sunt controlate prima data la intrarea in sediu, apoi la intrarea in birourile companiei, dupa care urmeaza si completarea unui scurt formular la secretara in legatura cu scopul vizitei. Dincolo de aceasta, interviul cu Garry Kondakov, directorul de dezvoltare pentru zona EEMEA al Kaspersky Lab, producatorul de antivirus numarul unu pe piata rusa si patru mondial, este cat se poate de normal.

    “Cu trei ani in urma, nu ne-am fi gandit ca putem creste atat de mult ca si cota de piata”, incepe Garry Kondakov interviul referitor la dezvoltarea Kaspersky din ultimii ani, cand producatorul rus a inceput sa conteze din ce in ce mai mult pe piata locala, iar apoi sa faca pasi pe toate continentele. Conform datelor Kaspersky, producatorul rus de programe antivirus si-a dublat permanent afacerile in ultimii trei ani, ducand compania pe al patrulea loc in topul mondial.

    Garry Kondakov spune ca vanzarile ultimului an arata nu numai o dominatie clara a pietei ruse, dar si atingerea primei pozitii pe piata germana in zona de retail. “Pe langa faptul ca am ajuns numarul unu in Germania, avem estimari clare care ne arata ca anul acesta vom fi numarul unu si in Franta si ne vom pastra pozitiile din top trei si in Italia sau Spania, precum si pe alte piete mai mici, dat fiind ca acum suntem intr-o perioada de crestere accelerata in toate pietele unde activam si in special in retail”, spune Garry Kondakov.

     

    Cu un an in urma, in august 2007, Kaspersky Lab a trecut printr-un proces de restructurare: compania a fost impartita in patru divizii (Americile, Europa, Asia Pacific si EEMEA – cea din urma fiind condusa de Garry Kondakov), s-a format un nou board de directori (Natalya Kasperskaya fiind presedinte al board-ului, in timp ce Eugene Kaspersky a devenit director general) si a fost redefinita strategia de extindere.

    Scopul acestei restructurari, asa cum a fost prezentat atunci presei, este de pregatire a companiei pentru o viitoare IPO (oferta publica initiala) si atingerea unei pozitii consolidate in topul trei mondial al antivirusilor pana in 2010.

    In ceea ce priveste IPO, declaratia oficiala a companiei spune ca nu este nicio graba, dat fiind ca deocamdata sunt resurse suficiente pentru ca afacerea sa se dezvolte independent: “Mai devreme sau mai tarziu va fi IPO, dar cand exact se va intampla asta depinde de conditiile de pe piata de capital, dar si de dinamica noastra”.

    Din momentul restructurarii, dezvoltarea in tarile unde produsele Kaspersky au deja o prezenta de cativa ani merge in paralel cu deschiderea de noi piete. “Ca director al acestei regiuni (EMEA – n.red.), trebuie sa o vad ca fiind singura pe care trebuie sa o dezvolt, iar primii pasi pe care trebuie sa ii fac este sa identific pietele mai importante si sa le acoperim cu prezenta”, spune Garry Kondakov.

    Primele inaugurari ale lui Kondakov au fost birourile Kaspersky Lab din Istanbul si Dubai, iar urmatorul pas este deschiderea biroului de la Bucuresti (care va acoperi si Bulgaria), programata pentru luna septembrie. Kaspersky Lab nu este insa la prima “relatie” cu Romania: producatorul rus a deschis aici un birou de dezvoltare inca din 2005, cu intentia de a dezvolta noi produse antivirus, dar fara a se concentra pe vanzari.

    Laboratorul de dezvoltare, de dimensiuni reduse (aproximativ zece programatori) a fost inchis la inceputul acestui an din ratiuni de costuri, dupa cum declarau atunci oficialii companiei pentru presa romaneasca. De anul trecut, biroul de dezvoltare al Kaspersky s-a concentrat la Moscova, compania mentinand insa birouri de cercetare in mai multe piete, in functie de gradul de periculozitate a respectivelor tari. Acum, in biroul de la Moscova lucreaza putin peste o mie de oameni, dintre care jumatate sunt dezvoltatori software, iar restul specialisti tehnici.

    Daca programatorii din Romania devenisera destul de scumpi, piata din Romania, ca si potential de vanzari, este acum mult mai atragatoare pentru Kaspersky: “Pana acum, am mai avut colaborari cu specialisti din Romania, dar nu dadeam importanta pietei ca si vanzari. Acum insa, piata este destul de complicata pentru dezvoltare, dar este mult mai potrivita pentru vanzarea de produse antivirus datorita cresterii salariilor si a clasei medii”, spune Garry Kondakov.

    Planul Kaspersky pentru Romania incepe cu deschiderea oficiala a biroului de la Bucuresti (pana acum, oficialii romani ai Kaspersky fiind angajati ai biroului de la Moscova, si nu ai Kaspersky Romania, cum vor fi din septembrie incolo): “Dupa deschiderea biroului de la Bucuresti, va urma angajarea unui staff de conducere (10-20 de persoane), vom creiona apoi un plan de crestere si pana la sfarsitul anului vom avea pus la punct biroul de vanzari care sa implementeze acest plan, asa cum am facut in toate tarile unde am intrat pana acum”, spune Garry Kondakov.

  • Un Nobel sau macar un Oscar

    Acesta le reaminteste ironic vizitatorilor cuvintele imparatului Wilhelm al II-lea: „Eu am incredere in cal. Automobilul nu este mai mult decat un fenomen trecator“.

    Insa impunatoarea cladire de pe Mercedesstrasse nr. 100 din Stuttgart a fost considerata potrivita de divizia de camioane si autobuze a producatorului german Daimler ca sa gazduiasca saptamana trecu-ta lansarea proiectului „Shaping Future Transportation“ („Cum va arata viitorul transportului“), ofensiva ecologica a companiei in domeniul vehiculelor comerciale. Desi a lansat in 1969 primul model de autobuz hibrid, Daimler pare acum, alaturi de alti producatori germani precum Volkswagen si BMW, destul de departe de a fi asimilat cu ceea ce indeobste denumim „un brand verde“, capabil sa indeplineasca anul viitor tinta de 140 g/km, stabilita in 1998 de Asociatia Producatorilor Europeni de Automobile.

    Directorul executiv al Daimler Trucks, Andreas Renschler, spune ca incearca sa schimbe aceasta imagine prin investitii pentru gasirea unor solutii mai curate pentru vehiculele comerciale dezvoltate de companie, investitii care au totalizat in 2006 „in jur de un miliard de euro“.

    Cele 16 modele de camioane si autobuze „verzi“ pe care Daimler le produce in Europa (Mercedes-Benz), Statele Unite (Freightliner si Thomas Built Buses), Canada (Orion) si Japonia (Mitsubishi Fuso) au fost prezentate la Stuttgart ca solutie pentru viitorul transportului urban si de marfuri. Daimler estimeaza ca piata de vehicule comerciale va creste in urmatorul deceniu cu circa 50% (de la 3.859.000 de vehicule in 2006 la 5.409.000 de vehicule in 2017). In conditiile in care, potrivit lui Renschler, si in momentul de fata doua treimi din transportul de marfuri in Europa se desfasoara prin intermediul vehiculelor comerciale, reducerea poluarii si a consumului de combustibil la aceste autovehicule trece de la stadiul „revolutiei verzi“ la cel pragmatic al raportului cost-beneficiu al fiecarei companii.

    Desi spune ca are la indemana solutiile potrivite – au fost deja livrate 1.500 de autobuze Orion, peste 100 de camioane Freightliner si 200 de autobuze si camioane Fuso -, Daimler se confrunta deocamdata cu o problema in legatura cu cererea: vehiculele sale hibride sunt in medie cu o treime mai scumpe decat cele similare cu motorizare diesel, iar aceasta nu-i incurajeaza deloc pe posibilii clienti sa semneze contractele de achizitie. Ca sa nu mai vorbim de modelul Citaro cu propulsie pe hidrogen, care ajunge la un milion de euro pentru un autobuz; deocamdata compania a reusit sa vanda doar 36 de bucati in 12 orase din intreaga lume.

    Prin urmare, Renschler a profitat de prezenta a 200 de jurnalisti din 29 de tari la evenimentul de la Stuttgart si le-a cerut ajutorul pentru a face presiuni asupra propriilor politicieni sa incurajeze achizitia de vehicule comerciale nepoluante. De asemenea, CEO al Daimler Trucks s-a declarat nemultumit si de existenta a patru standarde diferite de poluare in SUA, UE, China si Japonia, care cresc costurile de productie si dau peste cap si previziunile financiare: „As vrea sa-i intreb pe colegii (jurnalisti) din Statele Unite ce standarde vor fi pe piata anul viitor“, a raspuns Renschler dupa ce a fost intrebat de BUSINESS Magazin despre rezultatele in scadere ale diviziei sale din 2007 – vanzari de 117.000 de vehicule in trimestrul al treilea, fata de 136.000 in aceeasi perioada din 2006, si un profit operational de 480 mil. euro, fata de 565 de milioane. Explicatia lui tine de introducerea unui nou standard de poluare in SUA, cea mai mare piata auto din lume, ceea ce a dus la anularea unor comenzi deja antamate. O umbra de optimism s-a zarit totusi in atitudinea sefului Daimler Trucks cand a vorbit despre perspectivele pietei in 2008: o revenire a pietei americane, „dar nu mai devreme de al doilea trimestru“, cresterea vanzarilor europene datorita cererii din estul Europei (Daimler chiar se gandeste la o fabrica de asamblare in Rusia) si o suplimentare a cererii din partea Indiei si a Chinei.

    Si chiar cu rezultate financiare in scadere, Renschler si-a ingaduit totusi o ironie la adresa celui mai de succes produs al ideologiei „verzi“, filmul „An Inconvenient Truth“, pentru care Al Gore a primit anul acesta si Oscarul, si premiul Nobel pentru Pace: „Stiti ca filmul e substantial bazat pe o singura prezentare PowerPoint despre protejarea mediului. Nu cred ca e complet echitabil. La urma urmei, compania noastra dezvolta de decenii solutii de transport care au grija de mediu si eu insumi am facut nenumarate prezentari PowerPoint. Dar eu astept in zadar in fiecare an un telefon din Suedia – si nici la Oscar nu ma invita nimeni“.

    A fost si mai bine

    In conditiile in care piata de vehicule comerciale tinde sa se fragmenteze tot mai mult, Daimler a pierdut anul trecut cota de piata. Tata Motors si Navistar au fost singurii care au castigat procente in lupta cu competitia.