BusinessMagazin

Tag: zona euro

  • Grecii, nemtii sau lacomia speculatorilor? Top 10 tapi ispasitori pentru criza datoriilor din Europa (GALERIE FOTO)

    Desigur, de pe lista intocmita de CNBC.com nu lipsesc nici
    bancherii care au aruncat pe state povara pierderilor lor sau
    agentiile de rating ce au influentat directiile unde s-au indreptat
    banii investitorilor speculativi si ai creditorilor.

    Top 10 tapi ispasitori pentru criza datoriilor din
    Europa (GALERIE FOTO)

    Daca sunt unii care considera ca din toate aceste explicatii se
    poate alege una singura care sa le excluda pe celelalte, altii cred
    ca adevarul e mai complicat si mai curand la mijloc, intrucat
    fiecare dintre explicatii a fost mult supraestimata la vremea ei,
    din dorinta simpla de a gasi niste tapi ispasitori.

  • Esec al planului de austeritate in Grecia. Ce urmeaza?

    Premierul Giorgios Papandreou a afirmat, conform publicatiei
    elene Capital, ca in aceste conditii, el “va merge inainte singur,
    fara alegeri, pana in 2013”.

    Reuniunea de trei ore si jumatate, convocata de presedintele
    Karolos Papoulias, era menita sa deblocheze programul cel nou de
    austeritate propus de premierul Papandreou, sub rezerva ca in cazul
    unui esec, raman deschise toate optiunile, inclusiv cea a
    alegerilor anticipate, asa cum s-a intamplat in Portugalia dupa
    respingerea planului de restrangere a cheltuielilor bugetare.

    “Timpul trece”, a reactionat comisarul european Olli Rehn, dupa
    esecul reuniunii, afirmand ca Bruxellesul “regreta esecul liderilor
    de partide de a ajunge la un consens pentru ajustarile necesare
    spre a traversa actuala criza a datoriilor”. “Trebuie sa se ajunga
    in curand la un acord, pentru ca timpul trece. Speram ca eforturile
    in directia unui acord intre partide pentru sustinerea programului
    UE-FMI vor continua”, a declarat Rehn, citat de Kathimerini.

    Presedintele Eurogrupului (ministrii de finante ai zonei euro),
    Jean-Claude Juncker, a declarat ca transa nu va fi primita decat
    daca Grecia prezinta garantii de refinantare pentru urmatoarele 12
    luni, ceea ce depinde direct de credibilitatea programului fiscal
    si de privatizare.

    CE I SE CERE GRECIEI

    Programul de austeritate prevedea urmatoarele masuri, menite sa
    reduca deficitul bugetar la 7,5% din PIB pana la sfarsitul anului
    si sa convinga pietele financiare ca Grecia “nu traieste peste
    mijloacele sale”, asa cum s-a exprimat comisarul Olli Rehn:

    1) Reducerea costurilor cu asistenta medicala, in total cu 260 mil.
    euro
    2) Reducerea cheltuielilor de asistenta sociala cu 345 mil.
    euro
    3) Reducerea pensiilor cu 245 mil. euro, prin masuri temporare sau
    reformarea sistemului de acordare
    4) Cresterea contributiiloe pentru toti angajatii, care ar urma sa
    aduca la buget suma totala de 380 mil. euro. O taxa speciala de
    solidaritate de 1% va fi aplicata tuturor functionarilor publici,
    iar in sectorul privat, povara taxei va fi impartita intre angajati
    si angajatori.

    Ministerul de Finante s-a angajat, de asemenea, sa accelereze
    privatizarile, in cadrul planului de a vinde in total active de 50
    de miliarde de euro, in conditiile in care Grecia risca sa nu
    primeasca a cincea transa din acordul de finantare cu UE si FMI, la
    29 iunie.

    Ministrul de resort, Giorgios Papakonstantinos, a promis ca se va
    intalni cu reprezentantii Deutsche Telekom pentru a-i convinge sa
    cumpere 10% din operatorul telecom OTE, si sa publice in cursul
    verii anunturile de vanzare pentru Hellenic Postbank, Piraeus Bank,
    portul Salonic, Loteria de Stat, compania de gaze DEPA, compania
    metalurgica Larko, compania de productie militara Hellenic Defence
    Systems si altele.

  • Fost oficial BCE: Grecia a trisat pentru a intra in zona euro

    “Cand am lucrat pentru BCE, am suferit de fiecare data cand
    statele nu au indeplinit criteriile. Grecia a trisat pentru a intra
    in zona euro si este dificil sa stim cum sa ne purtam cu trisorii
    “, a declarat Issing (75 de ani) intr-un interviu. Issing, care a
    venit in BCE cu un an inainte de crearea euro, in 1999, si a lucrat
    in institutie pana in 2006, a avertizat joi ca Grecia nu va putea,
    probabil, sa isi onoreze obligatiile financiare. Capacitatea tarii
    de a-si rambursa datoriile este indoielnica, chiar daca guvernul a
    aprobat un plan de accelerare a privatizarilor si noi masuri de
    reducere a cheltuielilor, pentru a primi o noua transa din planul
    de sustinere financiara de 110 miliarde de euro din partea UE si
    FMI, aprobat anul trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Roubini: Nu cred ca Romania va intra in zona euro in 2015. Mai bine mergeti incet decat sa regretati

    “In mod realist, nu cred ca tara va fi capabila sa intre in zona
    euro in 2015, pentru ca in primul rand s-ar putea sa nu fiti
    pregatiti. Nu este nimic rau in a mai astepta un an sau doi. In al
    doilea rand, din cauza a ceea ce s-a intamplat in Grecia exista o
    rezistenta a actualilor membri, care sunt ingrijorati daca sunteti
    pregatiti sau nu sa aderati”, a spus Roubini, profesor de economie
    la Universitatea din New York, in cadrul unui seminar pe teme
    economice organizat la Bucuresti. El a adaugat ca zona euro s-ar
    putea schimba pana in 2015. Roubini nu exclude posibilitatea ca
    unele state mai slabe sa nu mai faca parte din zona euro pana in
    2015, in conditiile in care unii politicieni mai populari ar putea
    decide revenirea la fostele monede nationale pentru a castiga
    competitivitate. “Este mai bine sa o luati incet. Este mai bine sa
    fiti siguri, decat sa regretati. Trebuie sa va faceti treaba
    indiferent daca sunteti afara sau inauntru (zonei euro – n.r.)”, a
    spus economistul american.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ING Bank: Turbulentele din pietele de capital cresc probabilitatea ca Romania sa amane emisiunea de titluri externe

    “Este posibil ca Romania sa emita mult asteptatele titluri pe
    termen mediu in euro intr-un viitor foarte apropiat, mai ales
    deoarece Romania nu are o prezenta activa pe pietele internationale
    si suma emisa ar putea fi cumparata relativ usor de catre
    investitori”, apreciaza Vlad Muscalu, analist in cadrul ING
    Bank.

    “Credem insa ca turbulentele de pe pietele internationale de
    capital maresc probabilitatea ca Romania sa amane emisiunea de
    titluri. Acest lucru pare probabil mai ales deoarece
    administratorii datoriei publice au aratat o atentie deosebita
    pentru controlarea costurilor de finantare”.

    Presedintele Basescu a declarat la finele saptamanii trecute ca
    Romania ar putea emite titluri de stat pe piata internationala de
    capital la inceputul lunii iunie, iar ministrul de finante Gheorghe
    Ialomitianu a declarat ca actualele conditii ale pietei sunt
    favorabile Romaniei, intrucat tara are credibilitate in ochii
    investitorilor, ceea ce o fereste de tensiunile legate de
    problemele din zona euro.

    Presedintele a justificat prin apropierea lansarii titlurilor ideea
    ca este nevoie de stabilitate politica, raspunzand astfel
    speculatiilor despre iminenta schimbarii din functie a premierului
    Boc, care ar fi urmat sa fie inlocuit cu un premier
    “tehnocrat”.

    Vara trecuta, Ministerul Finantelor a selectat Erste Group Bank si
    Societe Generale in calitate de aranjori ai programului de
    finantare externa prin titluri pe termen mediu (medium term notes),
    in valoare totala de 7 miliarde de euro. Desi planul era ca prima
    emisiune sa aiba loc in primul trimestru din acest an, Finantele
    faceau cunoscut in martie 2011 ca statul isi poate permite luxul sa
    astepte momentul oportun al pietei spre a lansa prima emisiune de
    titluri din program, intrucat Romania se bucura de sustinerea
    financiara a FMI si a Comisiei Europene.

    Ultima emisiune de titluri in valuta lansata de statul roman a avut
    loc la sfarsitul lui noiembrie 2010, cand au fost vandute pe piata
    interna obligatiuni pe trei ani in valoare de 1,3 miliarde de euro,
    cu o dobanda de 4,8% pe an, cu scopul refinantarii imprumutului de
    1,6 miliarde de euro contractat in 2009 tot de la bancile de pe
    piata interna.

  • Fitch taie ratingul Greciei cu trei trepte si avertizeaza ca nu se va opri aici. Euro cade

    Fitch a precizat ca Grecia trebuie sa aplice “un program de
    reforme fiscale radicale” ca sa asigure solvabilitatea tarii si a
    apreciat ca au crescut mult riscurile politice si sociale de
    aplicare a actualului program de austeritate, destinat sa reduca
    deficitul bugetar la 7,5% din PIB, mai ales ca recesiunea a scazut
    incasarile la buget.

    Din marele program de privatizare de 50 de miliarde de euro, prin
    care Grecia vrea sa faca rost de bani ca sa-si plateasca o parte
    din uriasa datorie externa de jumatate de trilion de dolari, Fitch
    apreciaza ca pana la sfarsitul anului nu se va putea realiza decat
    o mica parte, scrie publicatia elena Capital.

    Precizarea ca o extindere a scadentei obligatiunilor tarii ar
    echivala in ochii Fitch cu falimentul are sens, pentru ca pana acum
    atat Atena, cat si FMI si UE, creditorii Greciei, au reusit sa
    evite restructurarea datoriilor grecesti. O restructurare ar fi
    insemnat ca si statul elen, si bancile occidentale si investitorii
    straini expusi pe Grecia ar avea de pierdut bani, ceea ce n-a
    convenit nimanui – cel putin pana acum, cand guvernele europene si
    FMI incep sa se razgandeasca.

    Singura institutie care a ramas sa se opuna ferm restructurarii
    este Banca Centrala Europeana (BCE), care ar fi nevoita sa-si
    incalce propriile reguli de functionare daca ar accepta sa mai
    ofere lichiditati Greciei in schimbul unor titluri fara valoare, cu
    rating “junk”. Si, evident, aceasta ar afecta puternic
    credibilitatea BCE si a zonei euro.

    Ratingul BB+ corespunde categoriei “junk”, fiind cu 4 trepte sub
    nivelul “investment grade” (titluri recomandabile
    investitorilor).

    Cum Fitch este una dintre cele trei mari la nivel mondial, alaturi
    de Moody’s si Standard&Poors’s, decizia a starnit groaza la
    Atena, dar si in Europa, stiut fiind ca toate deciziile acestor
    agentii in privinta Greciei, a Portugaliei sau a Irlandei au fost
    urmate mereu de turbulente pe pietele financiare, caderea euro si
    mobilizarea urgenta a membrilor eurozonei si a FMI spre a oferi
    tarilor respective un pachet de salvare de la faliment.

    Iar alternativa la orice forma de restructurare a datoriilor, fie
    facuta prin extinderea scadentelor, fie prin reducerea valorii
    obligatiunilor, este si acum un nou pachet de salvare din partea UE
    si a FMI pentru Grecia, dublat de un program drastic de taieri de
    cheltuieli bugetare din partea Atenei. Valoarea pachetului de
    sprijin, conform informatiilor care circula de cateva saptamani, ar
    fi de circa 60 de miliarde de euro.

    Vineri, euro a scazut cu 1,1% fata de dolar, la 1,4156, din cauza
    ingrijorarilor ca o eventuala restructurare a datoriilor grecesti
    va face pagube in conturile marilor banci europene si ale
    detinatorilor de obligatiuni elene.

    Christine Lagarde, ministrul de finante francez si candidatul
    favorit la preluarea sefiei FMI, a declarat, intr-un interviu ce va
    aparea sambata in ziarul austriac Der Standard, ca orice concesie
    din partea bancilor creditoare ale Greciei “ar fi binevenita”,
    avand in vedere ca statul elen “e amenintat de faliment”. Ea a
    cerut insa Greciei sa mearga inainte mai repede cu programul de
    privatizari, ca sa stranga bani spre a-si putea achita
    datoriile.

  • Ce sanse are Spania sa scape de soarta Greciei si a Portugaliei?

    Medicamentul experimental administrat in mai 2010 Greciei pentru
    a-si rezolva problema de lichiditate (cum s-a scris atunci in fisa
    de externare) nu si-a facut efectul: la Atena pacientul mai e tinut
    in viata doar de promisiunile cu privire la o noua transa de cateva
    zeci de miliarde de euro de la Uniunea Europeana si Fondul Monetar
    International, pentru ca situatia ei financiara nu-i permite sa se
    ridice ca sa dea mana direct cu investitorii privati.

    Dincolo de metaforele medicale si lingvistice, la Atena problema
    este – cum scepticii au avertizat inca de acum un an – una de
    solvabilitate, pentru ca in software-ul economiei elene au fost
    rescrise cu buna stiinta si rea-credinta niste linii de cod care
    i-au afectat iremediabil functionarea.


    Astfel, Grecia a ajuns dupa un an din nou in situatia in care
    nu-si mai poate plati datoriile (ajunse la cam 160% din PIB) pentru
    ca economia sa – si asa prost structurata – se sufoca sub povara
    masurilor de austeritate impuse drept conditii pentru acordarea
    ajutorului financiar. Dar liderii europeni se feresc ca de foc sa
    faca oficiale ipotezele de lucru ale pietelor, ca Grecia sa-si
    restructureze imprumutul sau sa-si declare incapacitatea de plata.
    In incercarea de a cumpara – cu alte zeci de miliarde – inca niste
    timp pana cand sistemul bancar european va fi suficient de puternic
    ca sa poata absorbi in bilanturile contabile socul unui asemenea
    anunt, liderii europeni prefera sa se ascunda dupa subtilitati
    semantice, dintre care se desprinde aceea ca acordarea unui nou
    pachet de asistenta nu ar viza de fapt restructurarea datoriilor
    existente, ci doar extinderea maturitatii lor.

    In piata, insa, lucrurile se vad ceva mai clar: la o recenta
    dezbatere organizata de Erste Group la Viena, Jozef Sikela, CEO al
    bancii slovace Slovenska Sporitelna, a spus transant ca “orice
    detinator de datorie publica greceasca trebuie sa se astepte la o
    restructurare, singura intrebare fiind cat de mare va fi ea”. Mai
    ales ca – dat fiind nivelul la care se tranzactioneaza acum
    obligatiunile suverane grecesti, de circa 60% din valoarea lor la
    emitere – aceasta restructurare este deja efectiva in piata. “Fie
    ca esti banca sau investitor privat in datoriile grecesti, daca iti
    vine acum un auditor si-ti verifica registrele contabile cu
    onestitate, trebuie sa-ti evidentieze scaderea acestor active
    conform cotatiilor din piata”, a explicat Sikela.

    O misiune comuna de inspectie a UE si FMI este asteptata sa-si
    prezinte concluziile in aceasta saptamana la Atena si sa anunte o
    rescriere a parametrilor de anul trecut, pe care grecii oricum nu
    i-au respectat. Tinta de deficit a fost depasita cu un sfert
    (ajungand la 10% din PIB), incasarile la buget au ramas in urma
    prognozelor, iar lupta cu restructurarea economiei se loveste de
    proteste zilnice, la care lozincile anti-euro si anti-UE nu mai
    sunt de mult razlete. Solutia pe care expertii internationali
    trebuie sa o gaseasca, si care ar putea include un plan de
    privatizari de 50 de miliarde de euro, trebuie sa previna si
    repetarea scenariului in Irlanda si Portugalia, ambele cu probleme
    la orizont in ce priveste respectarea acordurilor de finantare.

    Irlanda deja cere, prin noul guvern, rediscutarea dobanzii de
    5,8% prevazute in acordurile de anul trecut si care deja a ajuns la
    6,18% din cauza inrautatirii perspectivelor pentru economiile
    eurozonei. Iar la o suma de 67,5 miliarde de euro, cat va imprumuta
    Dublinul pana in 2013, orice variatie la nivelul dobanzii se
    traduce in ajustari de cheltuieli interne. Nici in cazul
    Portugaliei perspectivele nu sunt mai linistitoare, din moment ce
    sustinerea de 78 de miliarde de euro pe care Lisabona a obtinut-o
    de la UE si FMI are atasata o dobanda variabila de 5,8% pentru
    urmatorii sapte ani si jumatate, speranta ambelor parti fiind ca in
    acest timp economia portugheza va avea crestere si isi va putea
    onora si debitele asumate acum.

  • A cedat si Portugalia. Ce masuri de austeritate ii asteapta pe portughezi dupa acordul cu FMI

    Dobanda imprumutului urmeaza sa fie stabilita ulterior, cel mai
    probabil la reuniunea din 16 mai a ministrilor de finante din zona
    euro, insa ce se stie e ca Portugalia va trebui sa reduca deficitul
    bugetar de la 9,1% din PIB la 5,9% din PIB in acest an (fata de
    tinta initiala de 4,6%), la 4,5% in 2012 si 3% in 2013.


    Creditul include si 12 miliarde de euro destinate pentru
    sustinerea sistemului bancar afectat de criza, precum si masuri de
    crestere a veniturilor la buget si de reducere a cheltuielilor,
    prin inghetarea pensiilor si a salariilor si limitarea angajarilor
    in sectorul bugetar, taierea pensiilor mai mari de 1.500 de euro, o
    crestere a taxelor pentru vanzarile de masini si tutun,
    privatizarea partiala a companiilor energetice si vanzarea
    companiei nationale aviatice TAP Air Portugal. Perioada de acordare
    a ajutorului de somaj va fi redusa de la 3 ani la 18 luni.

    Termenul limita pentru ca banii de la UE si FMI sa fie
    accesibili este 15 iunie, cand Portugalia are de platit datorii
    ajunse la scadenta de aproape 5 mld. euro.

    Ministrul de finante Fernando Teixeira dos Santos a apreciat ca
    pachetul de austeritate impus de UE si FMI va impinge Portugalia in
    recesiune, estimand ca economia tarii va scade acu 2% in 2011 si cu
    tot atata in 2012.

    Guvernul lui Jose Socrates a demisionat dupa ce parlamentul i-a
    respins un plan de austeritate care nu facea referire la ajutorul
    financiar din partea zonei euro si a FMI, insa analistii considera
    ca Portugalia oricum ar fi ajuns in situatia sa apeleze la acest
    ajutor mai devreme sau mai tarziu, pe urmele Greciei si ale
    Irlandei, avand in vedere randamentele tot mai inalte cerute de
    investitori pentru obligatiunile portugheze. Primavara trecuta,
    imediat dupa ce Grecia a cerut ajutorul UE si al FMI ca sa evite
    incapacitatea de plata, guvernul Socrates a anuntat un program de
    austeritate care prevedea renuntarea la unele investitii cu bani
    publici, inghetarea salariilor mari si marirea TVA de la 20% la
    21%.

  • Romania nu-si mai propune sa adopte euro in 2015

    In document nu mai este mentinut, cum era in anii anteriori,
    angajamentul asumat distinct de adoptare a monedei euro la 1
    ianuarie 2015. Proiectul noului program de convergenta estimeaza
    doar ca intrarea in ERM-II se va produce “in perspectiva anilor
    2013-2014”. Inainte de a intra in zona euro, o tara trebuie sa
    respecte criteriile economice incluse in Tratatul de la Maastricht,
    respectiv sa se afle timp de doi ani in ERM-2, in cadrul caruia
    moneda nationala sa fluctueze intr-un intervalul de plus-minus 15%
    fata de euro.

    Mai multi oficiali, printre care presedintele Traian Basescu si
    guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, au vorbit
    in ultima vreme de o amanare a intrarii Romaniei la zona euro fata
    de calendarul actual de aderare, care stabileste adoptarea euro in
    2015.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Cum a ajuns Irlanda sa aiba acelasi rating ca Romania

    De data aceasta, investitorii au reactionat la anuntul Moody’s
    ca reduce ratingul Irlandei de la Baa1 la Baa3, similar cu cel al
    Romaniei – ultimul prag dinainte ca datoria suverana a unei tari sa
    primeasca ratingul “junk”. Diferenta fata de anul 2009, cand
    obligatiunile irlandeze aveau rating AAA, cel mai bun posibil, este
    enorma.

    Climatul din pietele financiare fata de Grecia, Portugalia si
    Spania, reflectat in cresterea randamentelor, s-a deteriorat si el
    din nou, pentru ca investitorii (detinatorii obligatiunilor emise
    de aceste tari) ar pierde evident daca noul guvern de la Dublin
    si-ar pune in practica avertismentul, iar celelalte state i-ar urma
    exemplul, refuzand sa mai aloce bani publici pentru sustinerea
    bancilor. Ar fi ultimul lucru dorit pe pietele financiare, avand in
    vedere ca toata arhitectura “salvarii din criza” s-a intemeiat
    exact pe abolirea distinctiei dintre datoria publica si cea
    privata, respectiv alocarea de bani de la buget pentru
    recapitalizarea bancilor si indatorarea la FMI si la partenerii din
    zona euro, insotita de programe de austeritate.

    In cazul Irlandei, care s-a imprumutat de la zona euro si de la
    FMI cu 70 de miliarde de euro, salvarea bancilor a insemnat o
    crestere a deficitului bugetar de la 12% la 32% din PIB la nivelul
    anului trecut, iar autoritatile au anuntat ca il vor reduce la 3%
    din PIB pana in 2014, cu pretul unor taieri drastice de cheltuieli
    sociale si de investitii. PIB-ul Irlandei reprezinta doar 1% din
    economia zonei euro, insa bancile care opereaza in tara au active
    care inseamna 400% din PIB, din care o parte sunt inca active
    toxice sau credite indoielnice. La sfarsitul lui martie, ministrul
    de finante a estimat ca bancile din Irlanda vor avea nevoie de o
    infuzie de inca 24 de miliarde de euro pentru a rezista unei
    eventuale reintoarceri a crizei financiare in zona euro.