BusinessMagazin

Tag: religie

  • Franta arunca manusa, ori mai bine zis arunca burqa

    Presedintele Nicolas Sarkozy si sustinatorii sai au facut
    presiuni pentru adoptarea legii, in ciuda avertismentelor
    Consiliului de Stat care sustine ca legal ar putea fi imposibil sa
    fie impusa si aplicata o astfel de interdictie.

    Potrivit legii, pedeapsa pentru purtarea valului islamic este
    150 de euro sau cursuri despre valorile cetateniei franceze.
    Totodata, oricine forteaza o alta persoana prin amenintari,
    violenta sau abuz de putere sa isi acopere chipul va fi inchis timp
    de un an si amendat cu 30.000 de euro.

  • Comenteaza cu Dorin si Ionut despre intoleranta la romani si reintroducerea pedepsei cu moartea si castigi o carte

    Conform cercetarii, citata de Mediafax, in
    cazul in care ar fi consultati printr-un referendum, 94 la suta
    dintre romani ar opta pentru retragerea cetateniei romilor care
    comit infractiuni in strainatate.

    Un procent aproape similar ar alege si reintroducerea pedepsei
    cu moartea – 91 la suta.

    Pentru pedepsirea penala a celor care critica religia ortodoxa
    ar vota 88 la suta dintre romani, in vreme ce 89 la suta dintre
    cetateni ar opta pentru retragerea cetateniei celor care cer
    autonomia tinutului secuiesc.

    Ionut si teoria curentului electric

    Preambul: Teoria curentului electric (puteti sa ii spuneti cum
    doriti, dar tot pe curent electric se bazeaza) afirma ca orice
    greseala pe care o face un om de-a lungul vietii lui trebuie sa se
    traduca intr-o doza mai mica de curent electric care sa ii treaca
    prin corp. Indeajuns de mult insa ca de fiecare data cand cineva
    greseste sau incalca anumite norme, sa simta pe propria piele.

    Este teoria mea si cred ca ar trebui sa fiu primul curentat, mai
    ales cand fortez culoarea galbena a semaforului sau trec peste
    linia continua. M-am curentat de cateva ori pana acum si stiu ca ar
    putea sa ma doara atat de tare, ca orice motiv mi-ar trece prin
    minte (ma innebuneste sa stau in trafic zeci de minute, ma grabesc,
    nu sunt singurul care face asta, etc.) nu ma va mai convinge. Dar
    nu as vrea sa mor curentat

    Acum sa trec la partea serioasa a problemei: pedeapsa cu moartea si
    rasismul.

    1. Nu cred ca cineva se poate face vinovat de o fapta atat de
    grava incat sa justifice pedeapsa cu moartea. Sa fim seriosi, daca
    un judecator a decis ca un om sa faca inchisoare pentru un anumit
    numar de ani, inseamna ca la sfarsitul acelei perioade, acel om are
    dreptul sa o ia de la capat. Daca va gresi din nou, va plati din
    nou, iar pentru cazurile cele mai grave exista inchisoarea pe
    viata.

    Sigur ca in tot timpul cat este in inchisoare, un detinut costa
    societatea o anumita suma, dar pana la urma, atunci cand devii
    cetatean al unei tari iti asumi si aceste costuri, asa cum ti le
    asumi si pe cele ale functionarilor din primarii si celor de la
    administratia financiara. Sau renunti la cetatenie si ceri azil
    politic in alta tara. Daca te primeste.

    Si inca un argument: Daca doar o suta dintre cei peste 25.000 de
    detinuti cat erau in tara anul trecut se indreapta si se apuca sa
    munceasca serios, banii pe care ii vor genera ei in economie la o
    medie de 15 ani de munca de acum incolo inseamna cateva milioane de
    euro. Nu mai pun aici la socoteala beneficiile pe care le-ar putea
    aduce munca celorlalti detinuti (sigur, daca nu sunt scosi la munca
    de catre un sef de penitenciar la el in gradina sau la casa
    luiJ).

    2. Iar acum vine, zic eu, partea cea mai grava, pe care romanii ar
    fi trebuit sa o inteleaga pana acum. Multi dintre cei care au
    calatorit prin strainatate dupa revolutie s-au simtit cel putin o
    data “cetateni europeni de mana a doua”. De ce i-am face noi pe
    alti romani de-ai nostri sa se simta asa, doar pentru ca sunt romi
    sau unguri? Daca tot simtim nevoia sa fim justitiari nu am putea
    incepe cu cei care duhnesc a transpiratie in mijloacele de
    transport in comun? Sau cei care, ca mine, accelereaza cateodata
    cand vad ca se face culoarea galbena a semaforului, doar ca sa nu
    franeze prea brusc si sa ii zdruncine pe ceilalti pasageri din
    masina?

    Dorin spune:

    Ca in orice sondaj, intrebarile sunt inselatoare. Atunci cand
    raspune la intrebarea despre pedeapsa cu moartea, eu cred ca
    romanul obisnuit pune in raspunsul sau toata obida si tot stresul
    pe care l-a acumulat traind pur si simplu in Romania. Unde legea
    este facuta ca sa fie incalcata. Unde NU ARE CINE sa aplice legile.
    Unde daca ai pe cineva care cunoaste pe cineva si unde daca dai
    destul scapi, orice ai face. Si nu asa, oricum, ci eventual in
    direct, la televizor, la o ora de maxima audienta, iti poti afisa
    nonsalanta. As traduce procentul extrem de mare al celor ce voteaza
    pentru reintroducerea pedeapsei cu moartea ca un raspuns al
    cetateanului simplu, muncitor, linistit si decent pus fata in fata
    cu un sistem al smecheriei, arogantei si nepasarii, sistem care ii
    transforma viata intr-un calvar. Din acest punct de vedere raspund
    si eu cu “da” la intrabarea privind pedeapsa capitala. Mai ales ca
    sunt sigur ca nu se va gasi nici un judecator care sa mai puna in
    practica asa ceva.

    Retragerea cetateniei: In strainatate nu m-am simtit niciodata
    cetatean de mina a doua; este numai un punct de vedere personal si
    poate nici nu am fost pus in situatii jenante. Cu toate acestea am
    intilnit exemple suficiente si inteleg nemultumirea celor ce
    opteaza pentru retragerea cetateniei romane; este o problema de
    demnitate si, asa cum cred ca nu vor fi judecatori care sa mai
    condamne pe cineva la moarte, nu se vor gasi nici autoritati care
    sa retraga cetatenia cuiva. Pe de alta parte, as privi problema
    asa: cei 94% din romani AU RETRAS DEJA cetatenia conationalilor
    nostri care ne fac de ras; si aceasta este o judecata mult mai
    puternica decat orice prevedere legala.

    In privinta religiei ortodoxe si a autonomiei, cred ca este vorba
    de un simplu reflex de respingere, venit firesc in siajul
    intrebarilor mult mai puternice despre pedeapsa cu moartea si
    infractorii din strinatate. Daca ai starnit omul inainte cu
    asemenea intrabari, nu te astepta sa devina brusc tolerant in
    materie de religie sau de teritoriu national, char in Saptamana
    Patimilor.

    Later edit: au aparut niste clarificari ale modului in care
    trebuie interpretat sondajul: este vorba de circa 90% din cei circa
    40% care ar participa la un eventual referendum pe temele date. As
    spune ca nu conteaza prea mult daca avem 90% din 40% sau din 100% –
    oricum procentul celor determinati este mare, suficient de mare
    incat sa incline orice balanta (desigur, intr-un proces electoral
    corect). Asadar, intrebarile, temerile si discutia raman cat se
    poate de valabile.

    CONCURS:

    Spune-ne opinia ta despre intoleranta la romani si
    reintroducerea pedepsei cu moartea si poti castiga
    cartea manifest care pune SUA intr-o noua lumina si pledeaza pentru
    principiile democratiei – Constiinta unui liberal
    de Paul Krugman.

    Perioada de desfasurare a concursului: 30 martie – 13 aprilie
    2010

    Desemnarea castigatorului se va realiza de catre redactia
    BUSINESS Magazin in functie de participarea la dezbatere.

    ______________________________________________________________

    Multumim tuturor
    participantilor la aceasta dezbatere!

    Castigatorul cartii
    Constiinta unui liberal de Paul Krugman este Dan
    Tanasescu    .

    Pentru ridicarea
    premiului il asteptam sa ne contacteze la telefon 0318 256
    314 sau e-mail marketing@businessmagazin.ro

  • Francmasonii vor sa-si deschida un birou la Bruxelles

    “Ordinele masonice ar trebui sa practice politici in sensul bun
    al cuvantului . Asa ca, in pofida propriilor diviziuni partizane,
    ele sustin laicitatea si isi exprima dezaprobarea fata de o decizie
    sau alta, guvernamentala sau europeana”, a declarat Jean-Michel
    Quillardet, fost Mare Maestru al organizatiei masonice Grand Orient
    de France, citat de cotidianul belgian Le Soir, intr-un interviu
    publicat miercuri.

    El a precizat ca lojele masonice raman divizate pe aceasta tema,
    unele fiind mai “timide” decat altele in atragerea atentiei
    publice, prin deschiderea unui birou in capitala UE. Dar el a
    adaugat ca problemele practice sunt mai importante decat
    diviziunile si a prezentat un proiect de agenda pentru viitorul
    centru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Regii Magi, acesti necunoscuti

    Aproape din intamplare mi s-a intamplat sa asist in ultimele
    zile la doua episoade, unul cu o fata de 15 ani care rasfoia foarte
    interesata un album de reproduceri de arta, altul cu doi baieti de
    aceeasi varsta care vizitau (extaziati) Luvrul. Toti trei erau
    nascuti si educati in tari cat se poate de laice si in familii
    atee. Asa se face ca, privind “Pluta Meduzei”(1), ei ar fi inteles
    ca acei cativa nefericiti tocmai au supravietuit unui naufragiu sau
    ca cele doua personaje din tabloul lui Hayez(2) din Pinacoteca
    Brera sunt doi indragostiti, dar nu reuseau sa-si dea seama de ce
    Angelico(3) ar fi reprezentat o tanara conversand cu o creatura
    inaripata sau de ce un domn zdrentaros ar fi coborat poticnindu-se
    de pe un munte, carand in spinare doua placi de piatra extrem de
    grele si emanand raze luminoase din coarne. Desigur, tinerii
    recunosteau ceva intr-o Nativitate sau o Crucificare, pentru ca mai
    vazusera ceva asemanator, dar daca pe langa iesle se strecurau trei
    domni cu mantie si coroana, deja nu mai stiau cine erau ei si de
    unde veneau. E adevarat ca acelasi lucru i se intampla si lui
    Matei, dar nu asta conteaza.

    Trei sferturi din arta occidentala este imposibil de inteles, sa
    spunem, daca nu cunoastem faptele din Vechiul si Noul Testament si
    povestile sfintilor. Cine este fata cu ochii pe o farfurie, vine ea
    din noaptea mortilor vii? Iar cavalerul care taie in doua un
    vesmant oare protesteaza impotriva lui Armani?

    Deci se intampla ca, in multe situatii culturale, tineri si tinere
    invata la scoala totul despre moartea lui Hector, dar nimic despre
    cea a Sfantului Sebastian, totul probabil despre nunta lui Cadmus
    si Harmonia(4), dar nimic despre nunta din Cana. In anumite tari
    exista o puternica traditie de lectura a Bibliei, iar copiii stiu
    totul despre vitelul de aur, dar nimic despre lupul Sfantului
    Francisc. In alte locuri li se impuie capul cu Calea Crucii, dar
    despre “mulier amicta sole”(5) din Apocalipsa nu li se pomeneste.
    Dar ce-i mai rau se intampla cu siguranta atunci cand un occidental
    (si nu doar cei in varsta de 15 ani) se confrunta cu reprezentari
    ale altor culturi – cu atat mai frecvent intalnite la ora actuala,
    cand oamenii calatoresc in tari exotice in timp ce locuitorii
    acelor tari vin sa se stabileasca la noi.

    Nu vorbesc despre acele reactii perplexe ale unui occidental in
    fata unei masti africane sau de hohotele lui de ras in fata unor
    zei Buddha cotropiti de celulita (de altfel, persoanele de acest
    gen, intrebate, sunt gata sa raspunda ca Buddha este dumnezeul
    orientalilor la fel cum Mahomed este dumnezeul musulmanilor), ci de
    faptul ca multi dintre vecinii nostri ar fi dispusi sa creada ca
    fatada unui templu indian a fost proiectata de comunisti pentru a
    reprezenta ceea ce se va intampla in Villa Certosa(6) si stramba
    din nas atunci cand vad ca indienii in chestiune iau in serios un
    domn chircit, cu cap de elefant, fara a-si da seama ca ei nu gasesc
    nimic de obiectat in fata unei persoane divine reprezentate in chip
    de porumbita.

    In consecinta, dincolo de orice consideratie religioasa, dar si din
    punctul de vedere cel mai laic din lume, este nevoie ca tinerii sa
    primeasca la scoala o instruire de baza cu privire la ideile si
    traditiile diferitelor religii. A crede ca ea nu este necesara
    echivaleaza cu a spune ca nu trebuie sa fie invatati cine a fost
    Jupiter sau Minerva, intrucat respectivii erau doar niste eroi de
    basme pentru batranele din Pireu. Acum, a dori sa rezolvi problema
    educatiei religioase prin educatia intr-o singura religie (doar ca
    sa dau un exemplu, cea catolica in Italia) este periculos din punct
    de vedere cultural, pentru ca, pe de-o parte, nu ii poti impiedica
    pe elevii necredinciosi sau copiii de atei sa nu lipseasca de la
    ora respectiva, pierzand astfel si minimul de elemente culturale
    fundamentale, iar pe de alta parte se exclude din educatia scolara
    orice referire la alte traditii religioase.

    Chiar si ora de religie catolica s-ar putea transforma intr-un
    spatiu de discutie etica, cat se poate de respectabila, despre
    datoriile fata de semenii nostri sau despre ceea ce inseamna
    credinta, dincolo de acele informatii ce ne permit sa distingem o
    Fornarina(7) de o Magdalena pocaita.

    Tot adevarat este si faptul ca oamenii din generatia mea au studiat
    totul despre Homer si nimic despre Pentateuh(8) si am avut parte si
    de lectii execrabile de istoria artei la liceu, dupa cum ne invatau
    totul despre Burchiello(9), dar nimic despre Shakespeare – si cu
    toate acestea am scos-o la capat, pentru ca in mod evident exista
    ceva in mediu ce facea sa ne parvina informatii si noutati. Totusi,
    cei trei tineri de care pomeneam, cei incapabili sa-i recunoasca pe
    Regii Magi, imi sugereaza ca mediul ne transmite din ce in ce mai
    putine informatii utile, in schimb multe cat se poate de
    inutile.
    Regii Magi sa ne binecuvanteze cu cele sase maini sfinte ale
    lor.

    1. Tablou celebru de Theodore Gericault.
    2. Este vorba despre “Sarutul” pictorului romantic italian
    Francesco Hayez – cel mai reprodus tablou din secolul al
    XVIII-lea.
    3. Fra Angelico, pictor renascentist timpuriu.
    4. “Nunta lui Cadmus si Harmonia”, roman de Calasso Roberto.
    5. Femeia Imbracata In soare – aparitie din Apocalipsa considerata
    a o prefigura pe Fecioara Maria.
    6. Resedinta lui Silvio Berlusconi.
    7. “La fornarina” (Brutarita), pictura celebra de Rafael.
    8. Legea, Torah.
    9. Burchiello, alias Domenico di Giovanni, poet din sec. al
    XVIII-lea.