BusinessMagazin

Tag: credite

  • BRD intra de luni pe lista bancilor care acorda credite prin Prima Casa

    Fara comision de acordare, de gestiune si de rambursare
    anticipata, creditul “Prima Casa” de la BRD propune doua variante
    de rambursare: rate lunare egale sau descrescatoare, la alegere.
    Dobanzile sunt Euribor 3M + 3,65 pp pentru creditele acordate pe
    perioade de pana la 20 de ani si Euribor 3M + 3,75 pp pentru durate
    intre 20 si 30 de ani. Avansul este de minimum 5% din pretul de
    achizitie al locuintei, iar valoarea maxima, de pana la 71.250
    euro, in functie de tipul imobilului finantat.

    “Prin interesul manifestat de o categorie larga de clienti,
    programul Prima Casa si-a dovedit utilitatea, iar BRD doreste sa il
    faca accesibil si in continuare celor care doresc sa isi
    achizitioneze o locuinta beneficiind de avantajele sale”, a spus
    Adrian Jantea, Directorul Directiei de Promovare si Distributie
    Persoane Fizice in cadrul BRD.

    BRD se alatura astfel BCR, Alpha Bank si CEC, care au anuntat in
    ultimele zile ca au inceput sa accepte dosare de credit pentru
    Prima Casa. Si-au declarat deja interesul si sunt asteptate sa
    anunte acelasi lucru Banca Transilvania, OTP, Millennium Bank,
    UniCredit si Bancpost.

    BRD a introdus, de asemenea, si un serviciu de consiliere si
    analiza rapida a solicitarilor pentru Prima Casa prin telefon,
    denumit Vocalis Prima Casa, la numerele de telefon 0800 803 803,
    021 302 61 61 sau *BANCA (*22622 – apel cu tarif normal in retelele
    Orange si Vodafone).

    BRD-Groupe Société Générale este cea de-a doua banca din Romania
    dupa totalul activelor si are cea de-a doua capitalizare bursiera
    la BVB.

  • Ghetea: Limitarea creditului in valuta nu trebuie facuta prin masuri administrative

    “Parerea mea este ca limitarea creditului in valuta, daca ar
    trebui facuta, nu trebuie sa o facem prin masuri administrative.
    Trebuie sa lasam piata sa functioneze corect “, a spus Ghetea,
    intrebat cum comenteaza prevederile unui proiect de regulament al
    BNR. Ghetea a aratat ca imprumuturile in valuta sunt recomandate
    persoanelor care au o acoperire a veniturilor tot in valuta. El a
    adaugat ca spera ca pana la finele anului creditul de consum sa
    urce cu 4-5%, in conditiile in care criza economica este aproape de
    final. “Ma bazez pe dorinta oamenilor sa duca o viata mai buna, de
    a avea o casa mai buna, de a avea o masina sau o vacanta mai buna.
    Toate aceste lucruri au fost infranate in timpul crizei, iar acum
    criza este pe sfarsite “, a mai spus Ghetea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR vrea noi reguli pentru creditul de consum si imprumuturile imobiliare in euro

    BNR doreste sa delimiteze clar aria de definire a creditelor
    imobiliare, care va cuprinde finantarile pentru care se constituie
    garantie imobiliara si sunt destinate exclusiv cumpararii unui
    imobil (casa/teren), construirii unui imobil, sau
    amenajarii/extinderii unei locuinte.

    Creditele de consum cu ipoteca vor fi tratate la fel ca orice
    alt credit de consum.In cazul creditelor de consum pentru
    cumpararea de bunuri, clientul trebuie sa dispuna de un avans de
    20% din valoarea bunului achizitionat si o garqantie reala (in
    general ipotecara) sau personala (de exemplu polita de asigurare)
    de 133% din suma imprumutata.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cristian Hostiuc, ZF: Cum au ajuns clientii sa urasca bancile?

    In schimb, el, clientul, a avut doar cateva intrebari legate de
    contractul de imprumut. Adica intrebarile uzuale ale clientilor:
    “De unde a aparut acest comision, pentru ca inainte nu era?”. “Asa
    e, aveti dreptate, inainte nu era, dar e acum. Stiti, banca a
    adoptat un nou plan de tarife si comisioane si aveti 5 lei pe luna
    sau 2 euro la contul in euro, comision de administrare!”

    Pentru ca in contractul de credit isi rezerva dreptul sa faca
    aceste modificari. Paragraful 100 nu stiu cat. Dar e mult 5 lei pe
    luna, te intreba din priviri ofiterul de credit? 60 lei pe an, 600
    de lei in zece ani, 1.200 lei in 20 de ani, asta daca nu se mai
    modifica odata? Nici nu stii ce sa spui. Daca nu-i platesti, poti
    sa fii sigur ca la un moment dat esti trimis in baza restantierilor
    si iti trebuie multe luni, multe drumuri si multi nervi sa iesi de
    acolo!

    “De ce nu mi-ati scazut dobanda/rata? Ca la alte banci s-a
    scazut, ca euribor/robor/robid/ sau ce alt indicator de referinta a
    scazut, stiu eu de la alti clienti.”
    “Nu stim ce sa va spunem, poate au alte conditii, alte marje, alti
    indicatori!”
    Dar a luat cineva un credit tot de aici si are o dobanda mai mica!
    Si plateste mai putin!
    “Stiti, dumneavoastra ati luat creditul cu conditiile de atunci, de
    acum 2-5 ani, iar acum e altceva”, vine raspunsul ofiterului.
    “Dar cand am luat atunci creditul, nu aveam acel comision. De ce
    l-ati pus acum?”
    “Nu stiu ce sa va spun. Nu stabilim noi. Din centrala. Daca vreti,
    puteti intreba acolo.”

    Sunt intrebarile si discutiile care macina atat nervii
    clientilor, cat si pe cei ai ofiterilor de credite, care azi sunt
    la o banca, maine la alta, iar la anul in alta parte, dar care
    trebuie sa aiba sau sa gaseasca raspunsuri.

    Si clientii, ce sa zica? Iau raspunsurile asa cum sunt, unele le
    inteleg, altele nu. In final tot suma aia trebuie sa o platesti
    lunar.

    Din pacate, in tot acest dialog, monolog al absurdului de multe
    ori, marea majoritate a clientilor, persoane fizice, au capatat o
    ura puternica fata de banci. Si nu cred ca exista cineva care sa nu
    vrea sa dea banii inapoi mai repede, sa scape de credit, ca sa nu
    mai aiba de-a face cu bancile. Nu cu creditul in sine! Sau altii
    care prefera sa stea cu chirie decat sa ia credit de la banca
    pentru a-si cumpara un apartament, cu toate ca ar iesi mai ieftin.
    In lipsa creditelor, nicio economie nu poate urca sustinut si sa-si
    imbunatateasca nivelul de trai.

    Cine poate pune ceva deoparte lunar, fie 50 de euro, fie 100
    euro, fie 200, fie oricat, nu se gandeste decat sa mai ramburseze
    din credit. Ca sa scape. Iar bancherii s-au trezit ca nu e bine. Ca
    ramburseaza anticipat clientii bun platnici si ca astfel nu mai au
    de unde lua dobanda de la ei. Adica nu mai au venituri. Plus ca nu
    mai au nici unde sa plaseze din nou banii primiti anticipat.
    Clienti buni nu mai sunt, au deja credite, la titluri de stat
    dobanda este numai 4% – 5,25% la euro, iar ei luau inainte 8%- 12%
    la euro de la clienti, la creditele pentru companii dobanzile
    cerute sunt mult, mult, mai mici. Iar patronii si directorii
    negociaza la sange. Si daca se enerveaza, baga societatea in
    insolventa. Deci adio si dobanzi, si o buna parte din credit. Alte
    provizoane, alte intrebari, alti bani ceruti de la actionari, adio
    bonus.

    Iar orice rambursare anticipata inseamna un minus de bani in
    consum, in economie. In loc sa cumpere un nou televizor, ceva
    haine, pantofi, adidasi, poate un nou corp de mobila, poate inca o
    sticla de vin, banii se duc in seiful bancii, iar de acolo nu au
    unde sa iasa din nou la fel de profitabil. Iar statul nu ia din
    acest circuit nici TVA, nici accize, nici impozit pe profit, nimic.
    Cum nu sunt venituri, toata lumea trebuie sa taie din cheltuieli.
    Iar cresterea economica se lasa asteptata, salariile nu cresc,
    lumea e nervoasa ca “treaba” nu merge.

    Iar bancherii isi intreaba clientii: “De ce vreti sa rambursati
    anticipat? Haideti ca avem o promotie mai buna acum, rata e mai
    mica, poate va mai ganditi!”. Au venit si vremurile astea!

    Cristian Hostiuc este directorul editorial al Ziarului
    Financiar.

    Cititi mai
    multe opinii ale jurnalistilor ZF pe www.zf.ro/opinii

  • CEC Bank va primi de marti dosare de credit pentru “Prima Casa 4”

    Dobanda practicata de banca, variabila, este formata din ROBOR
    la trei luni plus o marja de 1,9 puncte pentru creditele in lei,
    respectiv EURIBOR la trei luni plus 4 puncte pentru imprumuturile
    in euro. CEC Bank nu percepe comisioane, perioada de gratie va fi
    de pana la 180 de zile, durata maxima de finantare de 30 de ani,
    iar institutia de credit va accepta codebitori in vederea
    completarii veniturilor solicitantului, potrivit unui comunicat al
    bancii de stat. “Produsul dezvoltat pentru programul «Prima Casa»
    va fi distribuit prin toata reteaua CEC Bank, de 1.177 unitati
    teritoriale, cu acoperire la nivel national, toate avand atributii
    privind colectarea documentatiei specifice de creditare si punerea
    la dispozitia clientilor a finantarilor aprobate”, se precizeaza in
    comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce au invatat bancherii din principiul “ban la ban trage”

    “Ca sa nu umblam la plasamentele actuale si nici sa nu ratati o
    oportunitate de a investi, va putem acorda un credit la o dobanda
    avantajoasa, pe masura bonitatii pe care v-o asigura activele
    financiare pe care le detineti la banca noastra” – poate fi formula
    fericita in care si clientul de private banking si bancherul sunt
    multumiti. Iar apetitul acestei categorii de clientela de top
    pentru investitii realizate din credite tinde sa dea semne de
    revenire.

    “Vedem in ultimele saptamani o renastere a interesului la
    accesarea de credite, de pilda pentru investitii in real estate,
    dar si pentru investitii de portofoliu, ceea ce cred ca reprezinta
    un semn bun”, spune Rasvan Radu, presedintele executiv al UniCredit
    Tiriac Bank – unul dintre jucatorii cu ambitii pe segmentul
    clientilor de lux.

    La sfarsitul lunii martie filiala locala a grupului italian
    UniCredit ajunsese la un portofoliu de active de 270 mil. euro
    lasate in grija de clientii cu active lichide de peste 200.000 de
    euro, in crestere cu 30% fata de nivelul din 2009. Adica si aceasta
    categorie de clienti a fost impinsa de criza sa “tina de bani”.
    Acum, Radu remarca inclusiv o categorie de clienti de acest tip
    interesati sa investeasca in sectorul energetic. “Unii sunt foarte
    proactivi pe aceasta zona.” Desi proiectele din domeniu se
    aglomereaza de la o zi la alta, iar Dobrogea nu mai are mult pana
    sa fie impanzita de morile de vant albe, Radu crede ca inca nu se
    poate vorbi despre o “bula” – “potentialul nu a fost inca atins”.
    In anii de dinaintea crizei mirajul castigurilor fabuloase cu efort
    minim de pe piata imobiliara ii contaminase si pe clientii de
    private banking ai bancilor, care ajunsesera sa dea acestui sector
    o pondere consistenta in portofoliile de investitii personale.
    Caderea acestei piete a antrenat un flux invers, banii fiind mutati
    din plasamente imobiliare in active cu grad cat mai mare de
    lichiditate, dupa un model comportamental specific perioadelor de
    criza.

    Dupa o perioada in care piata de real estate a inghetat si
    cumparatorii au tot asteptat scaderi de preturi mai mari si mai
    mari, bancherii sesizeaza o anumita dezmortire, iar clientii de
    private banking se arata prezenti pe acest front intr-o miscare
    datatoare de ceva optimism pe o piata bancara altminteri inca
    deprimata per ansamblu.

    SEF NOU LA DIVIZIA PRIVATE BANKING A UNICREDIT
    Anca Eremia, 30 de ani, care in ultimul an a fost responsabila cu
    vanzarile de private banking ale UniCredit, asteapta aprobarea BNR
    pentru a prelua pozitia de director de private banking. Ea a fost
    desemnata pentru acest post din aprilie, cand Octavia Cutus a
    plecat la rivalii de la ING dupa numai un an de activitate in banca
    italienilor. Reteta noului sef merge pe filosofia standard a
    acestei game de servicii bancare: “relatii pe termen lung,
    consolidate cu incredere, discretie si profesionalism”. Echipa de
    private banking a UniCredit include in prezent 15 oameni. Pe langa
    Bucuresti, unde banca are o sucursala dedicata intr-o zona
    centrala, sunt acoperite cu consilieri de investitii alte cinci
    orase mari: Brasov, Constanta, Cluj- Napoca, Timisoara si Iasi.
    Pana la jumatatea anului urmeaza sa intre integral in functiune
    aplicatia online care le permite clientilor sa-si vizualizeze
    portofoliul la zi, pe langa simularile de randamente potentiale si
    analize pe baza raportului risc/randament.

    BCR TENTEAZA CLIENTII DE PRIVATE BANKING CU BLAZONUL
    AUSTRIECILOR DE LA ERSTE
    BCR, cea mai mare banca de pe piata, se pregateste sa-si relanseze
    oficial noua oferta pentru clientii cu averi mari, sub brandul
    Erste Private Banking. Dupa aproape un an de pregatiri, asimilare a
    standardelor austriece, intarire a echipei cu oameni din piata de
    capital sau cu experienta in trezorerie si un sediu nou dedicat in
    zona Aviatorilor-Primaverii, BCR iese la vanatoare de clienti cu
    active lichide de peste 200.000 de euro. Un carlig “important”
    folosit pentru clientela de acest tip il reprezinta plasamentele in
    aur, inclusiv fizic, sub forma de lingouri sau monede aduse din
    Austria. Evaluarile Erste sustin ca inca nu se poate vorbi despre
    un “bubble” pe pretul aurului, recomandandu-l la investitii ca pe o
    alta valuta.

  • Alpha Bank: Sunt semne ca cererea pentru credite din partea IMM ar putea reveni in perioada urmatoare

    “Avem un optimism conservator in ceea ce priveste evolutia in
    urmatoarea perioada de timp, in 2011. Asistam la o decelerare a
    vitezei de deteriorare a perceptiei de risc de credit fata de
    sectorul IMM, ceea ce este un element incurajator, avem o scadere a
    numarului de insolvente, iar pentru IMM-uri o scadere a ratei de
    credite neperformante. Sunt perspective conservatoare, dar
    optimiste a revenirii cererii de credite in perioada urmatoare”, a
    spus Niculescu. Ea a prezentat ultimele statistici oficiale legate
    de evolutia creditarii, mentionand ca in ultimele sase luni se
    inregistreaza o stabilizare a mediului macroeconomic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Economistul-sef al BERD: Exista aceleasi riscuri ca si anul trecut pentru Europa de Est, “poate chiar amplificate”

    “Scenariul de baza e ca actuala criza din zona euro se va
    rezolva cu bine, dar nu putem exclude incidente neprevazute. Fata
    de anul trecut, sunt aceleasi motive de ingrijorare, poate chiar
    amplificate, iar temerea de perturbari serioase exista in
    continuare”, a declarat Erik Berglof, economistul-sef al EBRD,
    citat de publicatia Emerging Markets.

    Pericolele vin in primul rand din riscurile pentru sectorul bancar
    din regiune, daca Grecia ar intra in incapacitate de plata a unora
    sau a tuturor datorilor ajunse la scadenta, ceea ce ar afecta sever
    bancile din Europa de Vest, care ar putea dori sa retraga
    lichiditate din subsidiarele lor est-europene.

    Mark Allen, reprezentant regional al FMI pentru Europa Centrala si
    de Est, afirma ca integrarea puternica a sistemelor financiare din
    Europa de Est cu cele occidentale le-a lasat pe primele vulnerabile
    la socuri. “Desi tarile est-europene au demonstrar ca au
    capacitatea de a impiedica un impact local al problemelor de la
    nivelul bancilor-mama, daca aceste probleme s-ar agrava, atunci am
    putea asista la probleme suplimentare in regiune”, afirma
    Allen.

    Conform oficialului FMI, daca escaladarea crizei ar duce la o
    incetinire a cresterii economice in Germania, impactul ar fi simtit
    si in afara sectorului bancar, afectand cresterea economica a
    tarilor est-europene dependente de exporturi, adauga Allen, desi nu
    acesta e scenariul de baza pe care il ia in calcul. Presedintele
    BERD, Thomas Mirow, a declarat la randul lui ca Europa de Est “este
    foarte indeaproape legata de Germania, din punctul de vedere al
    profitului din activitati industriale. Daca ar incepe un nou ciclu
    in care Germania s-ar confrunta cu probleme, est-europenii vor fi
    afectati”.

    Economistii BERD si ai FMI cred ca initiativa de la Viena din 2009,
    prin care marile banci comerciale de pe continent cu activitate in
    Est au acceptat sa nu retraga lichiditati din subsidiarele lor
    estice, dovedeste ca e nevoie de un mecanism institutional pentru a
    limita consecintele negative ale unei eventuale crize. “Avem deja
    un cadru pe care il putem folosi in cazul unor noi probleme,
    indiferent care e originea lor, pentru a aborda chestiunea
    legaturilor dintre sistemele bancare din Vest si Est”, apreciaza
    Mark Allen.

    “TOATE BANCILE DIN ROMANIA VANEAZA CORPORATIILE DE TOP 10”

    Reprezentantul FMI afirma insa ca bancile din Europa Centrala si de
    Est trebuie sa-si reduca portofoliile de credite neperformante, ca
    sa poata debloca sistemul de credite si sa poata stimula cresterea
    economica. “Sunt mai multe optiuni care ar putea fi incercate,
    inclusiv schimbarea regimului fiscal al pierderilor bancilor sau
    explorarea posibilitatii unor ‘bad banks’” (institutii care sa
    colecteze activele cu probleme).

    In aprilie, initiativa Viena Plus, coordonata de BERD si formata
    din actionarii bancilor cu activitate in regiune, a infiintat un
    comitet de studiere a problemei creditelor neperformante si a
    impactului lor asupra creditarii. “Motivul pentru care asa ceva e
    necesar e ca nu am depasit inca pericolul”, afirma Piroska Nagy,
    consilier principal al economistului-sef al BERD.

    Exista tendinta in randul celor mai mari banci din regiune, in
    special din Austria si Italia, de a oferi preponderent credite
    companiilor mari, deja bine capitalizate, in timp ce portofoliile
    de credite neperformante raman substantiale. “Toate bancile din
    Romania vaneaza corporatiile de top 10”, declara un oficial al unei
    institutii multilaterale de credit din Bucuresti. “Ele le ofera
    dobanzi ridicol de favorabile, dar pentru companiile mici exista
    foarte putine credite disponibile.”

    Herbert Stepic, CEO al Raiffeisen Bank International, estimeaza ca
    volumul creditelor neperformante va cunoaste un maxim in acest an.
    Aurelio Maccurio, director de planificare strategica al UniCredit,
    admite si el ca volumul creditelor neperformante e in crestere, dar
    ca ritmul de crestere s-a incetinit: “Costul riscului e in scadere,
    am vazut asta in special in primul trimestru din 2011”.

  • Mugur Isarescu: BNR nu poate permite aprecierea leului in dauna echilibrelor din economie

    “S-ar putea deci ca tolerarea de catre BNR a unei aprecieri care
    sa ajute inflatia sa nu fie posibila, din perspectiva riscurilor
    generate la nivelul bilanturilor sectorului privat”, a afirmat
    guvernatorul BNR la Universitatea Transilvania din Brasov, care i-a
    acordat vineri titlul de Doctor Honoris Causa.

    Cu alte cuvinte, tinde sa revina, desi la alte proportii, problema
    din 2005-2008, care dupa liberalizarea contului de capital din 2005
    a insemnat intrari masive de capitaluri, cu efect direct in
    aprecierea leului (pana la maximul de 3,1 lei/euro in iulie 2007),
    in costuri mai mari de limitare a fluctuatiilor de curs, in oferta
    sporita de credite in valuta si in cresterea inflatiei.

    “Resursele externe finanteaza deficitul de economisiri si
    promoveaza cresterea si dezvoltarea economica, daca intrarile de
    capitaluri sunt moderate. Dar daca apar cresteri semnificative ale
    intrarilor de capitaluri pe perioade relativ lungi, apar
    vulnerabilitati externe ale sistemului financiar, iar economia se
    supraincalzeste”, explica guvernatorul. Intrarile prea mari de
    capitaluri duc la nepotriviri intre activele (preponderent in lei)
    si pasivele (preponderent in valuta) sectorului privat, apar
    cresteri ale preturilor activelor (bule speculative, cum a fost cea
    imobiliara) si leul se apreciaza in termeni reali.

    Acum, fluxurile de capital “par sa se reia, in timp ce inflatia
    este in crestere” in economiile emergente din Asia, America Latina
    si Europa Centrala si de Est: pe de o parte, intrarile de capital
    strain exercita presiuni pentru aprecierea nominala a monedelor,
    ceea ce afecteaza competitivitatea, pe de alta parte inflatia
    importata este principala sursa a cresterii inflatiei in multe din
    aceste tari.

    DE UNDE VINE APRECIEREA LEULUI

    In cazul Romaniei, cresterea intrarilor de capital strain este
    “un efect pervers” al masurilor de stabilizare fiscala asumate cu
    FMI, care au dus la imbunatatirea perceptiei investitorilor
    straini. Asa se explica declaratiile oficialilor BNR din ultimele
    luni, ca aprecierea leului este in linie cu fundamentele
    economice.

    “Am facut o corectie masiva a balantei de plati si dovedim ca ea
    e sustenabila si acceptata de societate”, spunea guvernatorul joi,
    la prezentarea raportului despre inflatie. “Inainte de criza,
    consumam cu 14% mai mult decat produceam; acum traim doar cu 4% mai
    mult decat am produs la nivelul intregii societati”, spune el.
    Vestile bune despre exporturi, productia industriala, reducerea
    deficitelor externe au facut din nou Romania atractiva pentru
    investitorii de portofoliu.

    “Atat aprecierea abrupta a monedei, cat si importul inflatiei
    genereaza costuri. Nicio economie emergenta nu isi permite sa
    neglijeze unul dintre cele doua costuri – erodarea competitivitatii
    si cresterea inflatiei, iar provocarea pentru politica monetara
    consta in evaluarea corecta a acestora si concentrarea atentiei
    asupra indicatorului cu costurile asociate cele mai mari”, afirma
    Isarescu.

    Concret, bancile centrale din aceste tari trebuie sa concilieze
    preocuparile privind competitivitatea monedei (interventiile BNR pe
    piata) cu cele privind inflatia (masurile macroeconomice) si cu
    cele privind bilanturile sectorului privat – banci, firme,
    gospodarii (masurile macroprudentiale, incluzand limitarea
    creditelor de consum in valuta pe care BNR o va introduce in
    urmatoarele luni).

    Reactia bancilor centrale din aceste tari arata o schimbare a
    accentului de politica monetara, arata guvernatorul. Comparativ cu
    anul trecut, multe economii emergente si-au redus interventiile pe
    piata valutara (China, Peru, Israel, Coreea, Taiwan, Indonezia,
    Brazilia, Turcia, Africa de Sud, Mexic, India), in schimb au
    intarit conditiile monetare si controlul fluxurilor de capital, ca
    sa impiedice deteriorarea echilibrelor din economie (Brazilia,
    Israel, Turcia).

    A permite aprecierea monedei pentru a tempera inflatia importata
    poate atrage mai multe investitii de portofoliu (speculative).
    Acestea au insa un efect de 7 ori mai mare asupra aprecierii decat
    investitiile straine directe. Concret, o crestere cu 1% a
    raportului dintre investitii de portofoliu si PIB duce la o
    apreciere cu 7,8% a cursului de schimb real, in timp ce o crestere
    cu 1% a raportului dintre investitiile straine directe sau credite
    bancare si PIB genereaza o apreciere de 1% a cursului real.

    O crestere cu 1% a raportului dintre transferurile private (in
    principal, remiteri de la lucratorii din strainatate) si PIB este
    asociata unei aprecieri de 0,3% a cursului real – cu alte cuvinte,
    remiterile sunt contraciclice, deci sanatoase pentru economie.
    Romanii din strainatate au trimis in tara anul trecut peste 4,5
    miliarde de dolari (3,4 miliarde de euro), in scadere fata de 4,9
    miliarde de dolari in 2009.

    Pe de alta parte, moneda mai apreciata poate tempera inflatia
    importata generata de intrarile de capital, dar nu tempereaza si
    presiunile inflationiste din surse interne – de pilda, in cazul
    Romaniei, dezechilibrele legate de cosul de consum care fac ca
    scumpirea marfurilor alimentare sa conteze atat de mult la calculul
    inflatiei.

    In martie, rata anuala a inflatiei ajuns la 8,01%, iar BNR a
    modificat prognoza pentru finele anului de la 3,6% la 5,1%, ceea ce
    inseamna o depasire cu 1,1% a intervalului de tinta a inflatiei
    (2-4%). Cresterea inflatiei ii face pe criticii BNR sa spuna in
    ultimele luni ca banca centrala lasa libera aprecierea leului ca sa
    combata inflatia, sacrificandu-i astfel pe exportatori.

    Mugur Isarescu mai spune ca aprecierea monedei cauzata de intrarile
    de capitaluri publice (imprumuturi luate de stat) este in general
    mai mare decat cea determinata de intrarile private, ceea ce
    sugereaza ca ultimele sunt folosite mai mult pentru investitii
    productive, iar fluxurile publice sunt folosite mai mult pentru
    cresterea consumului guvernamental (cheltuielile statului).

    In ianuarie-martie, leul s-a apreciat fata de euro cu 3,1% in
    termeni nominali si cu 5,3% in termeni reali, conform BNR,
    comparativ cu o depreciere de 0,7% in termeni nominali si o
    apreciere de 1,0% in termeni reali in ultimul trimestru din 2010),
    releva BNR. Aprecierea leului a fost sensibil mai mare in raport cu
    dolarul – 9,1% in termeni nominali si 11,4% in termeni reali, in
    conditiile in care dolarul a scazut semnificativ fata de euro pe
    pietele internationale.

    De asemenea, volatilitatea cursului de schimb a sporit, atingand in
    luna martie maximul ultimelor opt luni, desi valoarea ei a
    continuat sa fie mai mica decat in cazul majoritatii monedelor din
    regiune.

  • De ce vrea sa impuna BNR limite la creditul in valuta

    Viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, a explicat ca nu se pune
    problema ca limitarile sa-i vizeze si pe cei ce iau credite
    ipotecare si imobiliare, companiile sau pe debitorii care
    realizeaza venituri in valuta, pentru ca astfel “s-ar inlocui
    riscul valutar cu riscul de dobanda”.

    Masurile vor fi adoptate in urmatoarele luni, dupa consultari cu
    bancile si se explica prin dorinta BNR si a bancilor de a evita o
    noua bula a creditarii, odata ce ponderea imprumuturilor
    neperformante in euro sau franci elvetieni e inca mare, iar
    tendinta Euribor indica faptul ca dobanzile la euro sunt in
    crestere.

    In perioada decembrie 2010 – februarie 2011, noteaza BNR in
    ultimul raport asupra inflatiei, ponderea creditelor in valuta in
    totalul creditului acordat sectorului privat a inregistrat un nou
    maxim al ultimilor opt ani si jumatate, ajungand la 62,9 la suta ca
    medie a perioadei.

    Restrictiile la creditul in valuta nu sunt o idee noua si nu
    sunt promovate numai de BNR, ci si de marile banci comerciale care
    au afaceri in Europa de Est. Herbert Stepic, CEO al Raiffeisen
    International, declara toamna trecuta ca imprumuturile negarantate
    de consum in valuta pe termen scurt si creditarea ipotecara in
    monede exotice ar trebui interzise complet, iar orice aprobare de
    credit in euro ar trebui sa fie mult mai bune reglementata.
    Creditul in franci elvetieni reprezinta 20% din totalul
    imprumuturilor acordate in Europa Centrala si de Est.