BusinessMagazin

Tag: manageri

  • 500 de tineri care ar putea salva Romania

    La 37 de ani, Valdis Dombrovskis devenea anul trecut
    prim-ministrul Letoniei, Péter Oszkó era desemnat tot anul trecut,
    la 36 de ani, sa conduca finantele guvernului de la Budapesta, iar
    Simeon Djankov este, la 39 de ani, ministrul finantelor in
    Bulgaria, tara in care, de altfel, tinerii ocupa cam o treime din
    portofoliile executivului. Letonia, tara cu cea mai mare cadere
    economica din Europa in 2009, a iesit deja din recesiune in primul
    trimestru din 2010. Nici Ungaria si nici Bulgaria nu au avut in
    perioada crizei o situatie prea buna, insa ambele tari au inceput
    restructurarea mult mai energic si mai devreme decat in Romania.
    Poate ca la aceasta au contribuit atat tineretea, cat si experienta
    lui Péter Oszkó de la Deloitte sau KPMG sau faptul ca Simeon
    Djankov este considerat printre cei mai citati 100 de economisti ai
    lumii, cu o experienta majora castigata la Banca Mondiala si
    creatorul unui institut de cercetare la Harvard.


    La Bucuresti, in liga “sub 40” joaca ministrul dezvoltarii si
    turismului Elena Udrea, ministrul invatamantului Daniel Funeriu si
    ministrul sanatatii Cseke Atilla, ceea ce procentual nu este prea
    rau; gurile rele ar spune, totusi, ca sunt greu de separat dozele
    de politic si de competenta care i-au propulsat la conducerea
    ministerelor. Oameni care ar putea innoi insa cu succes actualul
    guvern, intens criticat acum in toata societatea romaneasca, sunt
    Septimiu Postelnicu, care a condus afacerile UniCredit Leasing in
    13 tari, Marian Nastase, director financiar al grupului metalurgic
    Vimetco International, sau Cornelia Coman, care conduce ING
    Asigurari de Viata si care a fost numita in acest an in consiliul
    de management al ING. O viziune destinsa asupra lumii, cum este cea
    a sefului Bergenbier Mihai Ghyka sau gandirea strategica a unui
    {erban Toader, senior partner la KPMG, ori chiar experienta in lumi
    virtuale a lui George Lemnaru, creatorul jocului cu o raspandire
    internationala eRepublik, ar putea sparge probabil imobilismul
    administratiei de stat. {i mai pot fi adaugate alte 494 de
    argumente, adica atatia tineri cat a adunat BUSINESS Magazin in
    cataloagele sale de-a lungul ultimilor cinci ani.

    Sigur ca o cariera in politica si in guvern inseamna mult mai
    multe decat simpla competenta profesionala sau abilitatea de a pune
    in miscare o echipa. “Este adevarat ca noua elita de tineri
    manageri poate fi o pepiniera pentru viitoarea clasa politica, insa
    ii vad mai potriviti pentru functii de consilieri de ministri,
    chiar de prim-ministru sau presedinte, decat pentru functii mai
    mari – cu cat este mai inalt postul, cu atat competenta tehnica
    este mai putin importanta si primeaza carisma personala. Drept
    urmare, faptul ca sunt buni profesionisti nu va fi niciodata un
    argument suficient pentru a-i promova pe acesti tineri in functii
    foarte inalte”, explica George Butunoiu, managing partner la
    compania de recrutare George Butunoiu Ltd.

  • Managerilor le este rusine sa accepte ajutor de somaj

    “Managerilor li se pare umilitor sa primeasca ajutor de somaj,
    desi, dupa concediere, raman fara niciun venit”, spune Iulian
    Patrascanu, manging partner in cadrul casei de avocatura Fine Law.
    Asta desi au contribuit lunar in toata perioada in care au fost
    angajati pentru a putea beneficia, la nevoie, de acest drept.

    Mai mult decat atat, cei care au avut salarii de cateva mii de
    euro, vor avea si un ajutor de somaj macar multumitor, in
    conditiile in care indemnizatia se calculeaza in functie de
    salariul brut si perioada de cotizatie. Concret, indemnizatia de
    somaj reprezinta 75% din salariul de baza minim brut pe tara in
    vigoare la data stabilirii acesteia, la care se adauga, pentru
    persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de trei ani, o suma
    calculata prin aplicarea asupra mediei salariului brut de baza
    lunar pe ultimele 12 luni a unei cote procentuale diferentiate, de
    3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 3 ani,
    5% pentru cele care au cotizat cel putin cinci ani, 7% pentru 10
    ani si 10% pentru 20 de ani.

    Cu toate acestea, acesti manageri prefera sa stea chiar si luni
    la rand fara a avea vreun venit, pana in momentul in care gasesc un
    nou loc de munca. “Pentru cineva care a lucrat pe o pozitie de
    conducere, a avut subordonati si un statut social de invidiat este
    foarte greu sa accepte ca trebuie sa se duca sa stea la cozi pe la
    agentiile pentru ocuparea fortei de munca, sa depuna dosare si sa
    astepte ajutor social”, spune Patrascanu. Tocmai de aceea, multi
    manageri nu numai ca nu recurg la ajutorul de somaj, dar nici macar
    nu iau in calcul aceasta posibilitate de a-si suplini lipsa
    veniturilor salariale pentru o perioada de cateva luni.

    In acest moment, in Romania sunt peste 765.000 de someri,
    potrivit Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca
    (ANOFM). Este doar un numar oficial pentru ca, in mod evident, sunt
    si persoane care nu intra in observatia agentiei. Specialistii in
    resurse umane spun ca o cifra reala s-ar apropia mai degraba de un
    milion de oameni fara serviciu.

  • Doar un manager din 250 este bun (VIDEO)

    “Au aparut foarte multi candidati pe pozitii de management, dar
    la o calitate scazuta. Pentru un post pe care l-am avut liber, din
    250 de aplicatii, am reusit sa trimitem doar un singur om pe lista
    scurta”, spune Raluca Parvu, senior consultant business
    development, in cadrul companiei specializate in consultanta pe
    resurse umane BPI Group.

    Candidatii la pozitiile de management au devenit nu doar mai
    multi, ci si mai putin pretentioasi. Daca pana acum se lasau vanati
    de head-hunteri, acum ei sunt cei care ii cauta si accepta, in urma
    negocierilor, salarii cu pana la 30% mai mici decat cele pe care le
    cer in prima faza.

    Pe de alta parte, angajatorii au devenit mult mai pretentiosi si
    nu mai accepta, ca in 2007 sau in 2008, pe orice in companie.
    Tocmai de aceea, selectia este mult mai riguroasa si multi dintre
    candidati se dovedesc insuficient pregatiti pentru a conduce un
    departament sau o divizie dintr-o companie.

  • Ministerul Sanatatii desfiinteaza 577 de functii de manageri interimari din spitale

    “Avem o veste proasta pentru manageri: vom reduce numarul de
    directori cu 28 la suta. Astfel, de la 2.069 de functii de
    conducere vom ajunge la 1.492, adica 577 vor pierde functiile” a
    precizat ministrul Sanatatii.
    El a spus ca majoritatea acestor directori sunt interimari, iar el
    ca ministru poate lua decizia desfiintarii acestor functii.

    “Ministrul va aplica reducerea functiilor de directori
    interimari intrucat Legea 96 este prea permisiva. Avem situatii in
    care numarul acestor directori a crescut foarte mult. Astfel,
    intr-un spital sub 400 de paturi putem avem sase functii de
    conducere, iar la peste 400, zece functii de conducere, si ma refer
    la directori resurse umane, directori IT, directori administrativi.
    Prea multe functii de conducere si prea mari cheltuieli de
    personal”, a adaugat Cseke Attila.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cei mai buni sefi de companie din Romania: Coca Cola, ING Asigurari de Viata si Tuborg

    “Criteriile de selectie pentru desemnarea celor mai buni CEO sau
    General Manageri au fost implicarea personala in implementarea unor
    proiecte de HR, alaturi de directorul de resurse umane. De
    asemenea, s-au analizat si performantele financiare ale companiei
    in raport cu piata”, sustine Ruxandra Stoian, partener al PwC
    Romania si director servicii de consultanta in resurse umane si
    unul din cei sapte membri ai juriului HR Club.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Dilemele managerilor: va fi 2010 mai greu? Vom mai vedea salarii de 15.000 euro/luna?

    Va fi anul acesta mai greu decat precedentul?

    In continuare, cele mai afectate ar putea fi insa afacerile
    comerciantilor romani, care nu beneficiaza de sprijinul unor
    companii-mama puternice, asa cum e cazul retailerilor
    internationali. Monica Hodor, director general interimar si
    director financiar administrativ al Praktiker Romania, cel mai mare
    retailer din bricolaj, e de parere ca la inceputul anului “ne putem
    astepta ca sectorul de bricolaj sa resimta cel mai acut efectele
    reducerii resurselor financiare ale populatiei, comparativ cu
    intreaga perioada de la declansarea crizei”. Si Alexandru Vlad,
    directorul general al retelei Selgros Cash & Carry, spune ca
    “2010 va fi la fel de greu ca 2009, daca nu cumva mai greu”, iar
    cei ce bugeteaza cresteri in industria bunurilor de larg consum
    pentru acest an “sunt un pic prea optimisti”. Potrivit lui
    Manolache, acest an ar putea aduce si inchiderea unor magazine
    operate de retaileri internationali, fara a preciza insa la cine
    face referire.

    Consultantii fiscali – vedetele lui 2010?

    Cererea pentru consultanta fiscala va continua sa creasca si in
    2010, pentru ca managerii sunt foarte atenti la cheltuieli si la
    fluxurile de numerar. Furnizorii de servicii de consultanta fiscala
    mizeaza in principal pe o crestere de rentabilitate a activitatii
    economice: “Alocarea de catre companii a unui buget mai mare pentru
    astfel de servicii este influentata intr-o buna masura de
    rentabilitatea activitatii proprii”, explica Vlad Boeriu, manager
    al departamentului de taxe indirecte al Deloitte. Daca relansarea
    economica mult asteptata se va produce in 2010, atunci se va
    produce si un reviriment al pietei de consultanta, continua
    Boeriu.

    Vor fi sacrificate serviciile “exotice”?

    Emilian Duca, partener in firma BDO, se asteapta ca piata de
    consultanta sa se contracte si in anul 2010, sub presiunea
    reducerii bugetelor alocate de catre clienti. “Primele sase luni
    vor fi cruciale si este de asteptat o crestere a numarului de
    afaceri care vor solicita protectie impotriva creditorilor. Pe
    langa serviciile de restructurare si de consultanta juridica pentru
    litigii comerciale, ma astept sa creasca si serviciile de
    consultanta in managementul trezoreriei si in recuperarea
    creantelor”, spune Duca. El asteapta o revigorare a pietei de
    fuziuni si achizitii in a doua jumatate a lui 2010 si, implicit,
    relansarea serviciilor de consultanta asociate acestor activitati:
    audit, consultanta fiscala, evaluari s.a. “Este insa greu de crezut
    ca asa-numitele servicii “exotice” branding, training, coaching sau
    leadership) isi vor reveni pe termen scurt, desi nu este
    imposibil”, adauga Duca.

  • Special: Ce au invatat managerii romani dupa un an de criza

    Acestea sunt doar cateva dintre opiniile exprimate de managerii
    autohtoni la solicitarea BUSINESS Magazin de a povesti cum a fost
    anul 2009 pentru ei, atat pe plan profesional cat si personal.
    Cititi mai jos cum au trait anul crizei unii dintre cei mai
    importanti executivi si antreprenori locali.


    Bogdan Putinica, Enea: 2009 a fost cel mai incert an pe care il
    stiu


    Daniel Guzu: Nu voi mai investi in imobiliare nici daca va fi cel
    mai mare boom posibil


    Constantin Tampiza, Lukoil: Aproape in fiecare zi a plecat cate un
    sofer fara sa plateasca


    Petru Craciun, Cegedim: Deciziile guvernamentale au avut efecte
    mult mai nocive decat criza economica


    Valentin Ilie, Coldwell Banker: A fost un an fabulos


    Ioan Niculae: A fost un an care a inceput prost, dar s-a terminat
    bine


    Razvan Gheorghe, Cushman & Wakefield: Cand ai 100 de oameni pe
    care trebuie sa ii motivezi sa castige bani, nu ai voie sa
    clachezi


    Marius Ghenea: Am vazut in acest an mult mai multi parinti
    petrecand timp suplimentar cu copiii lor

  • Special: Ce au invatat managerii romani dupa un an de criza

    Acestea sunt doar cateva dintre opiniile exprimate de managerii
    autohtoni la solicitarea BUSINESS Magazin de a povesti cum a fost
    anul 2009 pentru ei, atat pe plan profesional cat si personal.
    Cititi mai jos cum au trait anul crizei unii dintre cei mai
    importanti executivi si antreprenori locali.


    Bogdan Putinica, Enea: 2009 a fost cel mai incert an pe care il
    stiu


    Daniel Guzu: Nu voi mai investi in imobiliare nici daca va fi cel
    mai mare boom posibil


    Constantin Tampiza, Lukoil: Aproape in fiecare zi a plecat cate un
    sofer fara sa plateasca


    Petru Craciun, Cegedim: Deciziile guvernamentale au avut efecte
    mult mai nocive decat criza economica


    Valentin Ilie, Coldwell Banker: A fost un an fabulos


    Ioan Niculae: A fost un an care a inceput prost, dar s-a terminat
    bine


    Razvan Gheorghe, Cushman & Wakefield: Cand ai 100 de oameni pe
    care trebuie sa ii motivezi sa castige bani, nu ai voie sa
    clachezi


    Marius Ghenea: Am vazut in acest an mult mai multi parinti
    petrecand timp suplimentar cu copiii lor

  • Cine sunt sefii mall-urilor din Romania

    “Buna dimineata, dragi parteneri, ma numesc Sorin Scintei si
    sunt directorul general al mallului. Va urez o zi placuta si plina
    de succese. {i nu uitati: un zambet placut, o urare de bun venit si
    un serviciu exemplar sunt cheia spre o vanzare excelenta.” Acest
    mesaj se aude de cateva luni, in fiecare dimineata, in City Park
    Mall din Constanta, deschis in primavara anului trecut. E noua
    dimineata, iar angajatii magazinelor din interiorul centrului
    comercial incep sa soseasca la lucru.

    Directorul mallului, Sorin Scintei, e deja acolo. “Ziua incepe
    cu un tur al mallului pe zonele de curatenie si paza, trecand prin
    toate detaliile – toalete si spatii publice, lumini, temperatura,
    daca toti chiriasii sunt pregatiti si deschid la timp.” Complexul
    se deschide la ora 10.

    Cam asa incepe o zi de lucru pentru aproape orice sef de mall:
    un tur al centrului comercial, al parcarii, al zonelor exterioare.
    “Dar o zi de lucru poate incepe si cu un mic dejun de business – o
    intalnire cu unul dintre chiriasi sau o discutie cu un vizitator.
    Se poate incheia fie cu un workshop impreuna cu reprezentantii unor
    asociatii locale ori cu participarea la un eveniment al
    comunitatii”, spune Alin Mesea, directorul River Plaza din
    Ramnicu-Valcea, mall preluat de Sonae Sierra.


    Daca despre activitatea unui manager de profil se stiu cateva
    informatii, cei ce conduc mallurile din Romania sunt putin
    cunoscuti. In primul rand, numarul lor este redus, avand in vedere
    ca in tara sunt aproximativ 20 de malluri propriu-zise, neluand in
    calcul parcurile de retail sau centrele comerciale formate, spre
    exemplu, dintr-un hipermarket si o galerie cu magazine. Rolul
    managerilor este insa esential, atat inainte de deschiderea
    mallului, in etapele de constructie si inchiriere, cat si in timpul
    activitatii de zi cu zi din centrul comercial. Iar anul crizei a
    facut ca importanta unui manager sa devina chiar mai mare, poate
    chiar decisiva pe termen scurt.

  • Managerii romani: companiile noastre vor merge mai prost decat economia

    Rezultatele studiului Deloitte Sentiment Index, ce masoara
    nivelul de incredere al companiilor din Europa Centrala in economia
    tarii lor, par sa spuna ca executivii romani au incredere in toate
    celelalte companii (implicit si in economia nationala), mai putin
    in perspectivele propriei companii in urmatoarele sase luni. Or,
    altfel spus, chiar daca nu au in plan noi investitii sau noi
    strategii de dezvoltare, ci mai degraba restructurari si
    reorganizari ale afacerilor, mul]i sefi de companii asteapta cumva
    redresarea economiei nationale.

    Romania se claseaza pe locul doi in ce priveste increderea
    firmelor in relansarea economiei, cu 38,5% de voturi de incredere,
    depasita doar nivelul de incredere din Polonia, unde 51,2% dintre
    firme asteapta revenirea economiei. Insa in ce priveste
    perspectivele financiare ale companiilor lor, executivii sau
    directorii financiari chestionati isi mai pierd din entuziasm: doar
    o sesime (15,4%) dintre ei asteapta o imbunatatire aici, fata de
    liderul Polonia, cu 76,7%.

    Analiza este realizata pe baza opiniilor si previziunilor
    directorilor executivi si financiari (CXOs) ai celor mai mari
    companii din sase state central-europene, respectiv Polonia,
    Ungaria, Cehia, Slovacia, Croatia si Romania.

    “Firmele romanesti isi continua strategia de crestere a
    afacerilor, insa cu o atentie sporita asupra costurilor (de
    exemplu, majoritatea respondentilor cred in relansarea economiei si
    pregatesc noi produse si servicii, anticipand totodata o reducere a
    cheltuielilor de capital si noi reduceri de personal). Pe de alta
    parte, oamenii de afaceri preconizeaza o noua inasprire a
    reglementarilor in urmatorul an, si lansează un avertisment asupra
    accesarii dificile a fondurilor europene”, spune George Mucibabici,
    presedintele Deloitte Romania.

    Concluziile studiului pentru Romania:

    – conform unei majoritati de 65,4%, in Romania nu exista
    intarzieri semnificative de plata a datoriilor, iar din acest punct
    de vedere, companiile locale se situeaza pe locul doi in regiune,
    dupa cele din Polonia, unde procentul este de 79,1% ;
    – majoritatea respondentilor romani isi manifesta intentia de a
    lansa produse si servicii noi in urmatoarele 12 luni (61,5% dintre
    raspunsuri, al doilea procent dupa Polonia, cu 62,8%) ;
    – 60% dintre respondentii romani se asteapta la o inasprire a
    reglementarilor in urmatoarele 12 luni ;
    – o majoritate de 69,2% considera ca fondurile europene sunt foarte
    greu de accesat.

    In ce priveste Europa Centrala, aproape trei sferturi dintre
    companii considera ca economia fie se va inrautati, fie va ramane
    la fel anul urmator, dar oamenii de afaceri sunt optimisti in
    privinta perspectivelor pe care le au companiile lor, doar 15%
    dintre respondenti exprimand asteptari negative pe viitor (exact
    invers fata de rezultatele obtinute de la mediul de afaceri din
    Romania). Dintre cele sase tari incluse in studiu, Polonia are cel
    mai optist mediu de business, polonezii avand cea mai mare
    incredere atat in economie cat si in companiile lor.

    Sefii companiilor din Romania sunt singurii care se arata
    pesimisti in ce priveste evolutia firmelor lor in urmatoarele sase
    luni (23,1% voturi pesimiste, fata de 15,4% voturi optimiste). Nici
    macar companiile din Croatia, ai caror CEO sau CFO au fost foarte
    pesimisti asupra economiei tarii lor in urmatorul semestru (89,7%
    voturi negative si nici macar un vot pozitiv), nu-si pastreaza
    negativimul cand vorbesc despre propria afacere, 34,5% dintre ei
    asteptand rezultate mai bune, fata de numai 6,9% asteptari
    pesimiste.

    Cei aproape 200 de respondenti au fost selectati din Polonia,
    Ungaria, Cehia, Slovacia, Croatia si Romania, reprezentand companii
    din industria auto, sectorul bancar, tehnologie, media si
    comunicatii, sectorul bunurilor de consum si transport, asigurari,
    constructii, energie si resurse. Valoarea indicelui de incredere pe
    primul semestru este de 97.

    Increderea in economie (urmatoarele sase luni)

    Perceptie Optimista Pesimista
    Medie 26,8% 41,6%
    Croatia 0% 89,7%
    Cehia 12,9% 48,4%
    Ungaria 25,8% 25,8%
    Slovacia 23,3% 43,3%
    Polonia 51,2% 16,3%
    Romania 38,5% 38,5%

    Sursa: Deloitte Sentiment Index

    Increderea in propria companie

    Perceptie Optimista Pesimista
    Medie 45,8% 15,3%
    Croatia 34,5% 6,9%
    Cehia 25,8% 16,1%
    Ungaria 48,4% 16,1%
    Slovacia 56,7% 20%
    Polonia 76,7% 11,6%
    Romania 15,4% 23,1%

    Sursa: Deloitte Sentiment Index