BusinessMagazin

Tag: carte

  • Actiune, aventura si amor in lumea celtilor

    Dupa ce si-a infrant dusmanii, Conan a devenit noul rege al
    insulei Toraigh, a instaurat o perioada de calm si de prosperitate
    si s-a casatorit cu frumoasa druida Gwynedd. In decursul unei
    vanatori agitate de tot soiul de intamplari bizare, in fata lui
    Conan apare Cathbad, fostul sau magistru, pe care toata lumea il
    credea mort. Omul aduce o veste tragica: unul cate unul, druizii
    locului, singurii care mai cunosteau secretul comorilor din regatul
    Inis Fail, au inceput sa dispara, rapiti de niste forte
    necunoscute. Incercand sa dea de capat misterului, Conan pune mana
    pe arme si porneste intr-o noua aventura plina de rasturnari
    spectaculoase.

    Mauro Raccasi, “Domnia lui Conan”, Editura Polirom, Bucuresti,
    2010

  • Povesti din Bucurestiul de altadata

    Avem de-a face cu o carte de istorie scrisa cu uneltele omului
    de litere, in care perspectivele, unghiurile de fuga si arhitectura
    orasului sunt vazute cu ochiul pictorului. Emanuel Badescu, autorul
    ei, este documentarist la Biblioteca Academiei, iar comorile din
    arhive, fie ca este vorba despre texte vechi sau despre fotografii
    si stampe, i-au devenit, de cateva decenii, sursa de inspiratie si
    refrene tematice. Panorama publicata acum reconstituie din cioburi
    de manuscrise si imagini rare o istorie sui generis a Bucurestilor,
    incepand in larma de timbale si zanganit de spade, cu zavera din
    1821 si moartea Domnului Tudor, si sfarsind cu 1989, cand, sub
    cupola Ateneului, George Enescu s-a intalnit cu Maruca Cantacuzino,
    “la princesee aimée”.

    Fiecare din celelalte 17 povestiri care alcatuiesc volumul
    fixeaza cate un moment memorabil si reinvie personaje puternice, de
    la meseriasi la artisti si de la boieri la domnitori, care au
    jalonat viata orasului si i-au conferit blazoanele de noblete. Ca
    sa intelegeti tonul cartii si sa gustati fiorul plimbarii in
    trecut, iata cum s-a latit parjolul, marele incendiu care a
    devastat Bucurestii in ziua de 23 martie 1847. In coasta hanului
    Constantin, pe ulita Islicarilor, tocmai se naste pruncul Zincai
    Filipescu, clucereasa. Dupa 11 ani, odrasla, Costache Filipescu, “a
    ales sa joace, luand o cheie si umpland-o cu praf de pusca”. Numai
    ca, de data asta, a iesit afara si a pocnit-o de un butoi de
    pacura. “Sprijinit de suflarea furtunoasa a austrului”, focul
    rezultat a cuprins proprietatea Druganestilor si curtea bisericii
    Sf. Dumitru, dupa care a inceput sa inghita nemilos mai mult de un
    sfert din oras.

    Mergand pe urma marturiilor de epoca, Badescu reconstituie
    minutios, filmic, tragedia, si ne aduce in fata unui bilant
    inspaimantator: “De-a lungul a trei kilometri au ars in intregime
    sau partial 1.850 de cladiri, 1.142 de pravalii, 10 hanuri si
    dousprezece biserici. Au fost inregistrati 1559 de sinistrati,
    care, fireste, au fost despagubiti.” Desi nu aveau asigurare. Ce
    vremuri!

    Emanuel Badescu, “Marele Foc si alte povesti din Bucuresti”,
    Editura Cadmos, Bucuresti, 2011

  • Onoarea pierduta a profesorului Lurie

    Specialist in poezie romantica, Lurie vede cum prestigiul
    meseriei sale se duce pe apa sambetei: pe de-o parte se vede silit
    sa predea unor studenti ignoranti si blazati, pe de alta este
    obligat sa sustina cursuri despre tehnicile de comunicare, un
    domeniu complet lipsit de legatura cu vocatia si pregatirea sa.

    Lurie incearca sa-si urmeze visele romantic literare, redactand
    libretul unei opere despre calatoria lui Byron in Italia.
    Insuccesul il face sa se retraga in sine si sa incerce sa fuga de
    lume, la ferma fetei sale, Lucy. Un viol faptuit asupra acesteia,
    de catre trei tineri negri, il face sa cunoasca un nou chip al
    dezonoarei si ii naruie definitiv sperantele de
    supravietuire.

    J.M. Coetzee, “Dezonoare”, Humanitas Fiction, Bucuresti,
    2011

  • Calatorind prin Portugalia cu José Saramago

    Portugalia, granita continentului nostru, devine sub condeiul
    marelui scriitor un caleidoscop viu de sentimente, de portrete de
    oameni si locuri, de legende revizitate. Pentru portughezi, pentru
    cei indragostiti de spatiul si cultura lusitane, dar nu numai,
    cartea este un reper fundamental, o cale de acces ferita de clisee
    spre esenta uneia dintre cele mai originale spiritualitati din
    spatiul european.

    José Saramago, “Calatorie prin Portugalia”, Editura Polirom,
    Iasi, 2011

  • Desteptii spun lucruri trasnite

    Spre a lamuri acest mister si a incerca sa ne ofere cai de a ne
    sustrage momentelor de prostie, Madeleine L. Van Hecke, psiholog
    clinician si conferentiar american, porneste de la premisa,
    intrucatva democratic-linistitoare, ca toti avem “unghiuri moarte”,
    parte integranta din modul cum gandim si materializate in momente
    cand ni se ingusteaza capacitatea de distingere. Ea compara aceasta
    opacitate intelectuala cu oglinda retrovizoare a automobilului, si
    ea cu anumite unghiuri pe care nu este in stare sa le reflecte.
    Aceste unghiuri din mintea noastra ar fi, in opinia psihologului,
    motivul ce explica de ce uneori ne comportam prosteste.

    Cand ne simtim inceti la minte, lucrurile pe care ar fi trebuit
    sa le stim, de care ar fi trebuit sa ne dam seama sau la care ar fi
    trebuit sa ne gandim ne par deosebit de limpezi, in retrospectiva.
    Atat de limpezi, incat si pana un copil le-ar fi putut observa.
    Deseori ii judecam pe altii (intotdeauna pe altii!) ca fiind
    prosti, cand de fapt “prostia” lor este cauzata de aceste unghiuri
    moarte care ne fac tuturor viata grea.

    Antologand numeroase cazuri (adeseori savuroase in sine, ca
    niste “bancuri despre prosti”), autoarea reuseste sa deosebeasca
    zece astfel de unghiuri moarte ce ne fac viata amara. Pornind de la
    ele, Madeleine L. Van Hecke ne indeamna sa dezvoltam strategii de a
    contracara aceste neajunsuri, fiecare capitol al cartii devenind un
    indreptar, o colectie de modalitati si de sugestii practice prin
    care sa compensam erorile noastre de perspectiva.

    Fara sa ne faca, neaparat, mai destepti, cartea stimuleaza
    creativitatea, inhiba gandirea pripita si, in ultima instanta,
    incearca sa ne ajute sa nu mai facem atatea lucruri anapoda.

    Madeleine L. Van Hecke, “De ce oamenii destepti fac greseli
    prostesti”, Editura Trei, Bucuresti, 2011

  • Invataturile lui Seth Godin catre tribul sau

    Ca sa ne ridice moralul, Seth Godin ne demonstreaza, cu o lunga
    suita de exemple, ca liderii nu au trasaturi comune, cu exceptia
    acestora: refuzul constructiv al status quo-ului, o energie si un
    optimism care le ingaduie sa schimbe lucrurile si sa ofere o
    platforma de actiune celor care doresc sa-i urmeze. Asta pentru ca,
    sustine el, “nu puteti fi lider de unul singur”. Aveti nevoie de un
    trib, adica de “un grup de persoane conectate intre ele, conectate
    la un lider si conectate la o idee”.

    Asa ca nu va ramane decat sa va creati propriul trib sau sa
    gasiti un trib care are nevoie de dumneavoastra. Godin ofera
    suficiente exemple de reusita, in dezordine, dar intotdeauna cu
    speranta ca va va scoate din rutina.

    Seth Godin, “Triburi”, Editura Publica, Bucuresti,
    2010

  • Vreti sa traiti sanatos? Renuntati la diete

    Sfaturile sale sunt inserate in povesti seducatoare, derulate
    intr-un limbaj accesibil, despre cele mai preocupante probleme de
    sanatate ale momentului: controlul greutatii, alimentatia ideala,
    tensiunea arteriala, consumul de alcool, dependenta de tutun,
    stresul sau chiar implicatiile tristetii si ale fericirii asupra
    starii generale a organismului.

    O carte care ne ajuta sa ne simtim mai bine in pielea noastra si
    care, folosind tonul intelepciunii, ne fereste de excese.

    Valentin Fuster, “Invata sa traiesti sanatos”, Editura Corint,
    Bucuresti, 2011

  • Ce se petrece in capul nostru cand mergem la cumparaturi

    Ca sa ajunga la concluziile din aceasta carte, Martin Lindstrom
    a facut o excursie de trei ani (care a costat milioane de dolari)
    in lumi diferite ale consumatorilor, ale brandurilor si ale
    stiintei. Pornind de la satele de pescari din Japonia pana la
    salile de sedinta ale consiliilor de administratie corporatiste din
    Paris si apoi in laboratorul medical din Oxford, el a incercat sa
    stabileasca felul cum se intersecteaza cunoasterea medicala,
    tehnologia si marketingul.

    Suntem cu totii consumatori, iar cumparaturile reprezinta o
    parte nu tocmai neglijabila din viata noastra de zi cu zi. Suntem
    bombardati, clipa de clipa, cu zeci de mesaje din partea celor
    lucreaza in marketing si publicitate si care vor sa ne determine sa
    cumparam produsele promovate de ei. Ce factori determina ca anumite
    informatii sa ajunga in campul constiintei, iar altele sa esueze in
    groapa de gunoi a mintilor noastre? Scanand creierele a nenumarati
    “cobai” (cumparatori), in momentul cand li se arata un produs, un
    ambalaj sau o reclama, iese in evidenta faptul ca anumite zone
    cerebrale consuma mai multa energie decat altele. Scannerul
    repereaza aceste zone, care au functii specifice, si deduce
    efectele stimulilor.

    Desigur, Lindstrom nu vrea sa devina un Big Brother orwellian,
    ci sa inteleaga, pur si simplu, perceptiile clientilor si
    comunicarea care le este asociata, astfel incat, pe de-o parte,
    sa-i ajute pe producatori sa ofere produse care sa raspunda
    dorintelor clientilor si, pe de alta parte, sa ne ajute pe noi,
    eternii cumparatori, sa ne pricepem propriul comportament (fie ca
    este vorba despre ratiunea de a alege o anumita periuta de dinti
    sau despre modul cum evaluam un candidat pentru o slujba) si sa
    dobandim mai mult control asupra lui.

    Martin Lindstrom, “Buyology”, Editura Publica, Bucuresti,
    2010

  • “Numerati” sau cine va conduce lumea in era Google

    In anii ’90, chiar si aceia care percepeau calculatoarele ca pe
    niste OZN-uri au sfarsit prin a-si lua un computer, renuntand,
    datorita lui, la masina de scris, apoi la picup, la videoplayer si
    asa mai departe. Ulterior au aparut telefoanele mobile. Cu ele si
    cu PC-ul, am inceput sa impartasim informatii, facute din cuvinte
    sau imagini, cu toata lumea.

    Care sunt consecintele nevazute ale acestei nevoi de comunicare
    fara frontiere? Ne spune insusi Baker: “Aceia dintre noi care
    folosim telefoane mobile, laptopturi si carti de credit ne ingrosam
    zilnic dosarele digitale prin simplul faptul ca traim. Bunaoara eu.
    Chiar in dimineata asta, in timp ce scriu, Verizon, compania mea de
    telefonie mobila din New Jersey, ma poate localiza cu o precizie de
    cativa metri. Visa poate depune marturie ca am suficienta cafeina
    la bord, probabil pentru a inlatura efectele vinului portughez pe
    care l-am cumparat aseara, la ora 8,19….”

    Spre a ajunge la astfel de detalii in legatura cu activitatile
    fiecaruia dintre cetatenii sai, Germania de Est trebuia sa
    inregimenteze zeci de mii de spioni. Astazi e nevoie doar de o mana
    de Numerati ca sa colectioneze, sa claseze si sa interpreteze
    darele nesfsrsite de informatii pe care le lasam in urma noastra.
    Numai intr-o luna, Yahoo! si Google colecteaza sute de miliarde de
    fragmente de date despre utilizatorii sai. Cine se uita prin aceste
    date si ce face cu ele? Cum ni se stabileste portretul de
    “cumparator”, de “alegator”, de “pacient” sau de “iubit”? Asta se
    straduieste sa afle Stephen Baker in aceasta investigatie cu
    dezvaluiri pe cat de neasteptate, pe atat de nelinistitoare.

    Stephen Baker – “Numerati”, Editura Publica, 2011

  • Intre masca samuraiului si impulsul gay interzis

    Poate ca acest roman autobiografic (cel care, de altfel, i-a
    adus, in 1948, notorietatea literara) este cel mai in masura sa-i
    explice gestul final. “Pentru mine, cuvantul ‘femeie’ nu evoca mai
    multa senzualitate decat cuvantul ‘matura’ sau ‘creion’”, spune
    Mishima.

    In lupta continua impotriva pornirilor sale homosexuale, eroul
    cartii se straduie sa-si construiasca o masca impenetrabila si sa
    interpreteze partitura unui om “normal”. Pune in scena tot soiul de
    mecanisme menite sa-i anuleze diferenta si sa-si refuleze dorintele
    reale. Se indragosteste de Sonoko, sora unui prieten, si se
    napusteste intr-o iubire artificiala, ca sa-si satisfaca nevoia de
    onorabilitate. Jocul nu-i va aduce insa decat un nou val de
    suferinte.

    Yukio Mishima, “Confesiunea unei masti”, Humanitas Fiction,
    Bucuresti, 2011