BusinessMagazin

Tag: manageri

  • Retrospectiva 2010 – Subiectiv, despre admiratie

    Mariana Gheorghe, Misu Negritoiu, Liliana Solomon, Dan Sucu si
    Steven van Groningen au fost primii cinci clasati in prima editie a
    “Top 100 Cei mai Admirati CEO din Romania”, lansata de BUSINESS
    Magazin, dupa o idee proprie, in toamna lui 2010. Cei mai admirati
    100 de manageri au fost alesi dintr-o lista de 250 de CEO si
    antreprenori care isi conduc singuri afacerile. Cei 250
    nominalizati erau la momentul respectiv (cei mai multi fiind si in
    continuare) managerii celor mai mari companii dupa cifra de afaceri
    sau initiatorii celor mai mari afaceri dezvoltate in Romania.

    Metodologia clasamentului a fost cat se poate de subiectiva:
    celor 250 de nominalizati li s-a cerut sa aleaga cel putin doi
    manageri din fiecare din cele opt domenii de activitate (finante,
    energie si petrol, IT&C, FMCG, comert, servicii, industrie,
    constructii si imobiliare) si cel putin zece manageri din oricare
    domeniu de activitate, pe care ii apreciaza “pentru
    rezultatele/performantele companiilor pe care le conduc sau le-au
    condus de-a lungul timpului” – cu mentiunea sa nu se voteze pe ei
    insisi.

    BUSINESS Magazin s-a asigurat ca va primi un numar relevant de
    voturi prin faptul ca a promis confidentialitatea votului, dat
    fiind ca multi dintre manageri nu voiau sa se afle pe cine prefera
    in comunitatea de business. “Nu cred in cultul personalitatii,
    concept care are o mare cautare in Romania, si cred ca se acorda o
    prea mare importanta individului”, a fost numai una dintre zecile
    de reactii primite de redactorii BUSINESS Magazin atunci cand au
    solicitat voturile managerilor si oamenilor de afaceri.


    Cu toate ca au clasificat demersul drept subiectiv, de PR sau
    irelevant pentru talentul de manager al unei persoane, cei mai
    multi au votat. Iar concluziile trase de BUSINESS Magazin in timpul
    centralizarii voturilor au fost cel putin neobisnuite: in primul
    rand, s-a vazut limpede cum cei mai multi dintre manageri nu cunosc
    CEO din alte domenii de activitate si au preferat sa voteze doar
    manageri din domeniul propriu de activitate; in al doilea rand, cei
    mai multi dintre votanti au actionat cat se poate de subiectiv,
    votand exclusiv partenerii de afaceri – sau, in unele cazuri,
    autoritati sau sefi din administratia publica, desi era vorba de un
    top exclusiv al managementului din companiile private, iar in al
    treilea rand s-a vazut ca PR-ul chiar functioneaza – managerii care
    apar des in publicatiile financiare, care sunt vizibili in
    comunitatea de business si care au invatat discursul public nu
    numai ca au intrat in clasament, dar s-au plasat pe primele
    locuri.


    “Dintre toate premiile pe care le-am primit de cand conduc OMV
    Petrom, acesta e singurul premiu de suflet, care imi arata
    acceptarea colegilor mei din comunitatea de business”, a spus
    Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom, cand a primit premiul in
    cadrul Galei BUSINESS Magazin “Cei mai admirati CEO din Romania”.
    Dincolo de faptul ca Mariana Gheorghe – CEO-ul celei mai mari
    companii din Romania – a ocupat locul intai, structura celor 100 de
    manageri care au intrat in clasament este o radiografie clara a
    modului cum arata acum lumea afacerilor din Romania: 37 sunt
    antreprenori, 16 sunt expati, 9 sunt femei, 11 conduc afaceri
    dezvoltate in ultimii 20 de ani in Romania, 46 conduc
    multinationale, iar 6 au sub 40 de ani.

  • Ati auzit de ei? Cei mai discreti manageri din Romania (GALERIE FOTO)

    Este cazul lui Alexandru Oprea, cel care conduce RCS&RDS,
    compania fondata de oradeanul Zoltan Teszari, care evita sa iasa in
    presa, desi a construit o companie care domina piata telecom
    romaneasca, si care a avut curajul sa iasa cu businessul in
    strainatate. Daca Oprea a fost nevoit sa se afiseze in fata presei
    macar de cateva ori, cu ocazia cumpararii, pentru o suma uriasa, a
    drepturilor de televiziune ale meciurilor din Liga 1 de fotbal, cu
    actionarul principal al RCS&RDS, Zoltan Teszari, nu exista
    nicio poza, cu exceptia uneia din tinerete.

    La fel de discret cu aparitiile in public este si alt
    antreprenor-manager de succes – Alin Popa, cel care a construit cel
    mai mare transportator roman, Edy. De pe lista nu puteau lipsi nici
    Cezar Rapotan, fondatorul comerciantului de materiale de
    constructii Arabesque, sau Gabriel Comanescu, proprietarul Grup
    Servicii Petroliere, una dintre cele mai mari afaceri din domeniul
    serviciilor petroliere din Romania, care detine si opereaza mai
    multe platforme petroliere in strainatate. Ambii au afaceri de sute
    de milioane de euro anual.

    Un manager foarte discret, dar foarte apreciat de managerii
    chestionati de noi este Siminel Andrei, directorul general al NCH
    Advisors, unul dintre “castigatorii crizei”, cum l-a denumit
    BUSINESS Magazin intr-un cover story de acum mai bine de un an,
    care a anticipat venirea crizei si a reusit o serie de tranzactii
    de anvergura, obtinand randamente importante pentru fondurile de
    investitii pe care le administra.

  • Ascendis a format aproape 2.000 de manageri pe bani europeni

    In plus, 325 de manageri, angajati si intreprinzatori au aflat
    informatii despre dezvoltarea afacerilor in cadrul unor seminarii
    regionale. In cadrul proiectului au fost sustinute cursuri gratuite
    pentru manageri, angajati si intreprinzatori pe subiecte privind
    procesul de dezvoltare a IMM-urilor, managementul relatiilor cu
    clientii, managementul culturii organizationale, managementul
    obiectivelor si al performantei, managementul resurselor umane.

    Din valoarea totala a proiectului, de 7,5 milioane de lei, s-au
    cheltuit 7,3 milioane de lei, din care 6,9 milioane au venit din
    Fondul Social European si bugetul national, iar 364.297 de lei din
    partea Ascendis Consulting.

    Proiectul a fost finantat in cadrul Axei 3 “Cresterea
    adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor”, Domeniul Major
    de Interventie 3.1 “Promovarea culturii antreprenoriale” din cadrul
    POSDRU si a fost realizat de Ascendis Consulting in parteneriat cu
    Alianta Confederatiilor Patronale din România, in perioada
    noiembrie 2008 – decembrie 2010.

    Proiectul “Antreprenoriat strategic si crestere in
    intreprinderile mici si mijlocii” a fost cofinantat din Fondul
    Social European, prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea
    Resurselor Umane 2007-2013.

  • Ce se alege de afacerile lor? Peste un sfert dintre manageri consuma prea mult alcool

    “Alcoolul privit si consumat ca aliment este normal. Problema
    intervine in momentul in care conumul de alcool creste necumpatat”,
    declara prof. dr. Dan Prelipceanu, fondator si presedinte onorific
    ALIAT.

    Care este insa limita maxima in consumul de alcool considerat
    “normal”? Conform unor studii, cantitatea maxima de alcool consumat
    pe zi nu ar trebui sa depaseasca patru unitati in cazul barbatilor
    si doua unitati in cazul femeilor. O unitate de alcol reprezinta 10
    ml de alcool pur si este echivalentul unei beri, a unui pahar de
    vin sau a 45 de mililitri de “tarie”, spune Prelipceanu. ALIAT a
    dezvoltat in ultimul an o platforma online (www.alcohelp.ro) pentru
    prevenirea si tratamentul abuzului si dependentei de alcool. “Tinta
    principala a proiectului (platforma alcohelp.ro) este segmentul
    tinerilor cu varste cuprinse intre 25 si 45 de ani, din mediul
    urban”, spune dr. Eugen Hriscu, medic specialist psihiatru,
    formator in domeniul dependentei de substante si presedinte
    executiv ALIAT.

    ALIAT este o organizatie non-guvernamentala si non-profit, o
    asociatie de profesionisti in sanatate mintala, fondata in 1993
    care desfasoara activitati in domeniul prevenirii si tratamentului
    problemelor legate de consumul de substante (alcool sau droguri),
    ingrijirii persoanelor care sufera de pe urma consecintelor
    negative asociate consumului de substante.

  • CV de fost manager

    La o discutie si o cafea cu un CEO de multinationala, Romania
    pare chiar usor de condus. Fie ca e vorba de oameni pregatiti sau
    nu pentru politica sau de expati care considera ca modelul
    guvernului din tara lor ar fi tocmai bun pentru Romania, fiecare
    are solutiile lui. Pana la urma, oamenii de afaceri si managerii de
    multinationale pot fi politicieni? Pot conduce o tara, un guvern,
    un buget in care trebuie sa incapa nu doar cei performanti si
    sanatosi care vin la serviciu in fiecare zi impecabili si nu se
    plang niciodata, ci pur si simplu toata lumea? Daca ai construit o
    afacere sau ai reusit sa tii in frau un buget de companie, este
    suficient? De fapt, ce experienta iti trebuie pentru a fi
    guvernant?

    Ma intrebam asta saptamana trecuta cand un om de afaceri imi
    povestea cum cea mai importanta posesie a unui om din mediul de
    business e agenda lui de telefon. Bineinteles, doar varfurile din
    partide ajung in echipele de guvernare, iar varfurile din partide
    au agendele de telefon bine pregatite pentru orice situatie.
    Respectivul om de afaceri spunea ca Romania s-a dat jos din toate
    trenurile care ar fi insemnat dezvoltarea tarii. Care ar fi fost
    solutia ca Romania sa ramana pe sine si pe harta de dezvoltare a
    lumii? Managementul privat, mi-a raspuns. Nu neaparat un om din
    mediul privat, ci reprezentanti din companii de management
    pregatiti pentru a echilibra bugete.

    Mediul de afaceri a apreciat perioada in care Calin
    Popescu-Tariceanu a fost premier. E adevarat, au apreciat-o si
    pentru ca a fost o perioada fasta, de crestere economica, in care
    aproape orice premier ar fi fost bine vazut. Acelasi mediu de
    afaceri spune ca nu intelege strategia pe care o aplica acum
    guvernul Boc. Pe de alta parte insa, guvernul Boc este compatimit
    acum. Cei mai multi directori de companii si oameni de afaceri
    inteleg foarte bine de ce cetatenii se uita urat la Boc: asa se
    uita si la ei multi angajati carora le-au fost taiate salariile,
    care nu mai au de lucru, care nu se mai descurca de la avans la
    lichidare.

    Cred ca cea mai importanta calitate a unui lider este ca are
    curajul de a lua decizii. Pe de alta parte, cred ca acest curaj
    devine ceva din ce in ce mai rar intalnit. Liderii politici nu mai
    iau nicio decizie fara consensul partidului din care fac parte;
    directorii de multinationale aplica o strategie venita de la
    headquarter fara prea multe fasoane. In acest context, in ce masura
    un lider venit dinspre mediul de afaceri poate fi unul curajos,
    care sa aplice ce a invatat la scolile lui de management fara a
    deveni sensibil la parghiile care l-ar putea face bogat peste
    masura peste noapte? Pe de alta parte, sunt lectiile de la scoala
    suficiente? Nu. Pai si atunci, ce ii trebuie de fapt unui lider
    care sa poata conduce o tara?

    In primul rand, pregatirea. Facultate, MBA, studii aprofundate,
    stagii care sa arate ca nu doar cartea e la mijloc. In al doilea
    rand, acel ceva care atrage masele. Pentru ca, pana la urma, despre
    asta e vorba. Despre a atrage, dar, mai ales, de a nu dezamagi
    ulterior.

    In al treilea, dar in niciun caz in ultimul rand, lipsa
    tentatiilor. Asta s-ar putea rezolva in mai multe feluri: fie ca e
    el foarte bogat (si atunci va fi invinuit ca face legi pentru a-si
    usura mersul afacerilor proprii); fie ca a acumulat destul din
    salariile lui de CEO pentru a nu mai avea grija banilor (si atunci
    sotia sau copiii sai care au afaceri vor fi urmariti cu mare
    atentie); fie ca e foarte bine platit de stat – cum sunt salariile
    de sute de mii de euro ale guvernantilor din Singapore (si ar fi
    ceva de groaza pentru oameni sa auda ca sefii statului castiga cat
    tot orasul lor la un loc).

    Asadar, un om care vine din business, cu relatii bune, cu scoala
    si cu ceva curaj poate ajunge in frunte si ar putea chiar face
    treaba buna daca ar fi lasat un pic in pace. Cred ca de fapt
    singurul raspuns e ca trebuie sa credem in cineva. Oricine ar fi
    persoana respectiva, fie om de afaceri, politician din tata-n fiu
    sau nepot al vreunei vite nobile din Romania antebelica, manager de
    multinationala sau pur si simplu o persoana pusa pe treaba, ar
    trebui sa ii dam macar cateva luni de liniste. Lunile acelea de
    care e nevoie pentru a demonstra ca poate. Toti avem nevoie de asta
    cand incepem ceva nou. Vor veni niste ani electorali. Oricui va
    iesi presedinte, mai mare peste deputati, premier sau ministru, am
    decis sa ii dau un an in care sa nu il judec. Ii voi spune anul
    invizibil.

  • 74% dintre manageri vor cresteri prin presiuni pe vanzari

    Toate companiile au initiat actiuni de reducere a costurilor pe
    parcursul ultimului an si jumatate, dar in loc de modificari
    structurale ale modelului de afaceri, majoritatea acestor masuri
    s-au limitat la stoparea investitiilor, inghetarea salariilor si a
    angajarilor. Aceste masuri sunt potrivite pentru crize pe termen
    scurt dar tot mai multi lideri de companii se vad prinsi acum in
    cercul vicios ce cuprinde personalul demotivat, competitia acerba
    si micsorarea pietei.

    In contextul in care venitul disponibil scade si investitiile
    sunt amanate, studiul A.T. Kearney arata ca 74% dintre managerii
    din Romania au initiative de crestere a afacerii prin presiune pe
    vanzari, 77% intensifica eforturile de marketing. Totusi, 13%
    dintre manageri nu au luat pe parcursul ultimului an niciun fel de
    masuri pentru cresterea afacerii.

  • Cum vad managerii luna octombrie: usor reviriment in industrie, angajari in constructii, preturile nu mai cresc

    Potrivit BNR, diferenta dintre ponderea opiniilor pozitive si
    negative despre evolutia industriei, formulate de cele 420 de
    companii investigate (soldul conjunctural), s-a dublat fata de luna
    precedenta, ajungand la 28%. Este de asteptat insa ca acest
    optimism sa nu fie de lunga durata, intrucat portofoliul de comenzi
    isi va tempera ritmul de crestere (soldul pozitiv al opiniilor in
    aceasta privinta s-a redus la 9%, mai putin de o treime din cel din
    septembrie).

    Managerii estimeaza, de asemenea, pentru octombrie o crestere a
    stocurilor de produse finite in industrie si constructii si o
    imbunatatire a activitatii din constructii, insa impactul cererii
    slabe asupra afacerilor lor este reclamat de 44% dintre companiile
    industriale si de 59% dintre operatorii din constructii. Blocajul
    financiar afecteaza in proportie de 33% companiile din constructii
    si de 18% firmele din industrie.

    Alti factori considerati cu influenta nefavorabila sunt nivelul
    ridicat al ratelor dobanzilor bancare, evolutia cursului de schimb
    si modificarile de ordin fiscal in vigoare din luna iulie.

    In privinta numarului de salariati, 62% dintre respondentii din
    industrie nu vad modificari importante, insa nu sunt excluse
    disponibilizari de mai mica anvergura, avand in vedere ca soldul
    conjunctural al opiniilor a devenit negativ (-6%). In schimb, in
    constructii sunt anticipate noi angajari de personal, opiniile
    pozitive depasindu-le aici pe cele negative cu 23%.

    Preturile de productie in ambele sectoare economice ar putea ramane
    relativ stabile (asa considera 93% dintre managerii din industrie
    si 90% dintre cei din constructii). Cu exceptia, pe de o parte, a
    industriei textile, de confectii, pielarie si incaltaminte, unde
    aproape un sfert din numarul total al managerilor au anuntat
    reduceri de preturi -, iar pe de alta parte, a industriei
    alimentare si a sectorului de prelucrare a lemnului, unde sunt
    anticipate usoare majorari, raspunsurile formulate de operatorii
    industriali sunt dominate, in proportie de cel putin 94%, de
    intentii de mentinere neschimbata a preturilor.

    Estimarile managerilor indica pentru luna octombrie si o mentinere
    a pantei usor ascendente a investitiilor in industrie (sold +19%)
    si o posibila intrerupere a traiectoriei descrescatoare in sectorul
    constructiilor.

    Rata profitabilitatii in industrie nu va avea modificari
    semnificative comparativ cu luna septembrie, o imbunatatire a
    acestui indicator fiind insa asteptata in constructii, unde
    ponderea opiniilor pozitive a depasit-o pe cea a celor negative cu
    pana la 20%.

  • Manageri romani de export. De ce isi lasa strainii afacerile pe mana lor?

    Peste doua milioane de romani lucreaza in strainatate. Cei mai
    multi culeg capsune, lucreaza in hoteluri si restaurante, fac
    menajul sau au grija de copiii strainilor, unii inca mai culeg
    firimiturile de pe piata de constructii, iar altii si-au incercat
    pur si simplu norocul cu propriile afaceri. O alta categorie, mai
    putin numeroasa, este cea a specialistilor, precum medicii si
    inginerii, care si-au gasit prin forte proprii locuri de munca in
    afara tarii.

    Sunt insa si romani care au plecat de aici ca sa conduca acolo;
    au fost alesi din zeci, sute sau chiar mii de omologi din alte
    tari, dupa ce in Romania au demonstrat ca pot face fata unor
    responsabilitati mai mari.

    Si-au gasit locul peste tot in lume – in Europa, America, Asia
    sau Africa -, castiga bine si, spre deosebire de ceilalti
    conationali care lucreaza in strainatate, pastreaza o relatie
    lipsita de revolta cu tara natala. Nu sunt resemnati, nu exclud
    gandul de a se intoarce sa lucreze aici si nici nu vad in Romania o
    tara cu lipsuri multe si oportunitati putine. Ei nu au plecat de la
    rau la bine, ci de la bine la mai bine, iar toata povestea
    relocarii nu poarta incarcatura unei tranzitii fundamentale, ci
    reprezinta mai degraba o experienta personala si profesionala noua
    si prin care trebuie sa treaca, la un moment dat, orice manager cu
    pretentii.

    Mariana Gheorghe, care conduce cea mai mare companie din Romania
    – OMV Petrom -, Liliana Solomon, CEO Vodafone, sau Calin Dragan de
    la Coca-Cola sunt doar cateva exemple de oameni care, pana sa
    ajunga sa conduca afaceri mari in Romania, au condus divizii sau
    departamente in strainatate. Se intampla in orice domeniu, iar
    importul si exportul de manageri a devenit un fenomen firesc. Multi
    vad in mandatele internationale pe care le primesc cel mai bun
    stagiu de pregatire pentru o pozitie mai importanta si, de multe
    ori, evolutiile ierarhice ulterioare le confirma supozitiile.

    Sa luam un exemplu concret: Cristian Negrescu lucreaza ca senior
    director de operatiuni pentru categoria de ciocolata la nivel
    global in cadrul Kraft Foods. Numirea in aceasta functie a avut loc
    in urma cu trei luni, insa cariera de expat si-a inceput-o in urma
    cu 12 ani, cand, din functia de director tehnic adjunct la fabrica
    din Brasov a Kraft Foods Romania, a fost trimis la Strasbourg, ca
    responsabil de servicii tehnice al Kraft Foods Franta. In 2000,
    primeste postul de director de productie la fabrica din Halle,
    langa Bruxelles, iar cinci ani mai tarziu este numit director de
    operatiuni al Kraft Foods Belgia. Ramane in continuare un roman
    expatriat, pentru ca in 2008 devine directorul de dezvoltare si
    inginerie al Kraft Foods America de Nord, in divizia de snacks.

    Acum locuieste la Zürich. Nu se gandeste la ce-ar fi fost daca
    ar fi ramas in Romania, daca o ascensiune ierarhica la nivel local
    i-ar fi asigurat o viata mai linistita, dar poate mai saraca in
    satisfactii profesionale. “Sunt convins ca deciziile pe care le-am
    luat in viata ar fi lasat loc de mai bine, mai pragmatic, mai
    eficient. Dar cu certitudine, o decizie buna a fost cand, impreuna
    cu familia, ne-am hotarat sa ducem o <viata migratoare>.

    Vom avea o groaza de amintiri spectaculoase pentru pensie”,
    spune Cristian Negrescu. Pentru traseul profesional in cadrul celui
    de-al doilea producator mondial din industria alimentara da “vina”
    si pe o combinatie reusita dintre “sprijinul si increderea unor
    lideri de valoare” si o anumita doza de noroc “in momentele de
    turnura ale carierei mele: m-am aflat la locul si la momentul
    potrivit”. Dincolo de asta, Kraft Foods este o companie care, in
    general, incurajeaza transferul de talente de pe o piata pe alta.
    Numai la nivel de management, filiala din Romania si-a trimis
    reprezentanti in Austria (unul), in Elvetia (trei), Serbia (unul)
    si Ungaria (doi).

    De altfel, industria bunurilor de larg consum s-a transformat,
    in ultimii ani, intr-unul dintre cei mai activi exportatori de
    manageri. Sigur, o ierarhizare a celor mai generoase companii din
    acest punct de vedere si, implicit, a industriilor de care apartin
    este limitata si dependenta de investitiile straine dintr-un anumit
    domeniu. Altfel spus, numarul managerilor romani relocati in
    strainatate din industria auto, spre exemplu, este foarte mic,
    tocmai pentru ca nu prea ar avea unde sa se relocheze, in timp ce
    in sectorul bunurilor de larg consum, al serviciilor financiare sau
    al productiei farmaceutice, lucrurile stau mult mai bine datorita
    intrarii in piata a unui numar mare de jucatori internationali.
    Simona Popovici este cel mai recent exemplu de manager format in
    cadrul unei companii multinationale, din al carei plan de cariera
    face parte relocarea in strainatate.

  • 300 de filozofii de viata. Si de business

    Asa s-a intamplat la editia cu numarul 100 a BUSINESS Magazin,
    in urma cu patru ani, si asa s-a intamplat si la cea cu numarul
    200, de acum doi ani, cand economia romaneasca se pregatea sa intre
    “oficial” in criza. Nici pentru editia din acest an nu am renuntat
    la componenta de PR, insa am schimbat unghiul de abordare.


    Credem ca dincolo de succesele, esecurile, dramele, analizele,
    tendintele si povestile din cele 299 de editii de pana acum, pe
    care le puteti citi pe site-ul www.businessmagazin.ro (sau, daca
    aveti drum prin zona Dorobanti, chiar si la sediul nostru din
    strada Aurel Vlaicu, unde putem sa le si discutam linistiti la o
    cafea), este foarte important sa ne amintim cum se vedea Romania si
    viata noastra din fiecare saptamana, prin vorbele celor care faceau
    agenda zilei: antreprenorii din IT si telecom care isi vindeau
    afacerile in 2006, consultantii care nu isi mai vedeau capul de
    fuziuni si achizitii prin anul 2007, dezvoltatorii imobiliari care
    faceau profituri uriase pana in 2008 sau managerii care se declarau
    profund surprinsi de efectele pe care criza internationala le-a
    avut in Romania incepand din 2009.

    Veti gasi, asadar, in continuare, o selectie a celor mai
    importante declaratii, asa cum au fost ele consemnate in editiile
    BUSINESS Magazin din ultimii sase ani. Veti descoperi oameni care
    au anticipat viitorul si ale caror afaceri au rezistat tsunami-ului
    financiar din ultimii doi ani, dar si visatori in afaceri, bancheri
    oportunisti, insa lipsiti de viziune, sau ministri-poeti, ale caror
    decizii, din pacate pentru ei si pentru noi (in cazul ministrilor),
    se simt si astazi.

  • CEO AWARDS: Cum se distreaza cei mai puternici oameni din Romania (GALERIE FOTO)

    “Stii cum mi-am dat seama ca sunt roman? La o sedinta, in prima
    zi de cand mi-am luat cetatenia, erau usa si geamul deschise, am
    baut un pahar cu apa rece si am racit imediat. Cat timp nu am fost
    roman, nu mi s-a intamplat sa racesc asa usor. Pe de alta parte,
    acum, cand am dubla cetatenie, pot sa aleg unde este coada mai mica
    la controlul de pasapoarte”.
    Gluma facuta de Shachar Shaine, seful imbuteliatorului Tuborg in
    discutia cu Ali Ergun Ergen, cel mai experimentat manager de
    mall-uri de la noi reprezinta doar unul dintre sutele de dialoguri
    surprinse intre managerii si consultantii care au participat
    saptamana trecuta la CEO Awards, primul eveniment dedicat
    recunoasterii valorii managerilor din Romania, in care a fost
    lansat si catalogul “TOP 100 cei mai admirati CEO din Romania”, pe
    care il puteti cumpara de saptamana aceasta (daca cititi acest text
    pe internet) sau pe care il veti fi primit gratuit daca sunteti
    abonat al BUSINESS Magazin.

    Ergun tocmai primise unul dintre cele 15 premii acordate in cadrul
    galei organizate in parteneriat cu Eon Romania, Coca Cola HBC si
    Philip Morris, seful Baneasa Developments fiind cel mai admirat
    manager din domeniul real estate.
    Alaturi de el, fusesera premiati si Calin Dragan, directorul
    general al Coca-Cola HBC Romania si Moldova, Radu Georgescu,
    fondatorul grupului Gecad, considerat cel mai optimist manager,
    Florin Andronescu, cel care a fondat si vandut afaceri precum
    Flanco sau Credisson si Sebastian Ghita, proprietarul Asesoft sau
    Petru Vaduva, CEO al Tiriac Holdings, managerul cu cea mai mare
    experienta internationala dintre cei 100 cei mai admirati manageri
    din Romania si omul care a administrat afaceri pe toate
    continentele pana a ajuns la sefia grupului de firme fondat de Ion
    Tiriac.
    Au fost premiati si cei mai admirati manageri din industrie (Jerome
    Olive, directorul general al Automobile Dacia), software (Florin
    Talpes, fondatorul alaturi de sotia sa al grupului Softwin),
    consultanta (Vasile Iuga, seful filialei locale a
    PricewaterhouseCoopers) sau comertul modern (Dusan Wilms, CEO al
    Metro Cash&Carry Romania).
    Dar cel mai spumos dialog al evenimentului a avut loc intre Dan
    Sucu, fondatorul si presedintele Mobexpert, desemnat cel mai
    admirat manager-antreprenor si bancherii Steven van Groeningen
    (Raiffeisen Bank) si Misu Negritoiu (ING Bank), desemnati cel mai
    admirat expat si, respectiv, cel mai admirat bancher. Sucu este
    unul dintre putinii antreprenori care au curajul sa acuze bancile
    active in Romania pentru ca nu s-au implicat.
    “As fi vrut sa profit de ocazie pentru a critica modul in care
    bancile au procedat in aceasta perioada fata de persoanele fizice
    si fata de companii. Dar n-o sa o fac”, a spus mai in gluma, mai in
    serios Sucu, cel care a ocupat locul patru in clasamentul general
    al celor mai admirati 100 de manageri din Romania si care, dupa cum
    spunea unul dintre bancheri, nu are conturi la ING sau
    Raiffeisen.
    “Probabil ca domnul Sucu ar fi fost mai sus in clasament, probabil
    in locul meu, daca bancile l-ar fi ajutat”, a completat amuzat
    Negritoiu, ocupantul locului 2 in clasamentul celor mai admirati
    100 de manageri discutia continuand intr-un cadru relaxat si cand
    cei doi s-au reintalnit in fata camerei de filmat pentru cateva
    declaratii video pe care le gasiti pe www.businessmagazin.ro, in galeria dedicata acestui
    evenimen    t.
    Chiar daca mai mult de 90% dintre cei 100 cei mai admirati manageri
    din Romania sunt barbati, doamnele se pot lauda cu faptul ca pe
    locul trei in clasamentul general s-a aflat Liliana Solomon, CEO al
    Vodafone Romania, iar pe locul intai Mariana Gheorghe, CEO al
    Petrom.
    “Romania merita – nu putem ramane inca 20 de ani, ca tara, tot o
    tanara speranta. Eu am trait toata viata mea, si inainte si dupa
    1990, cu acest optimism, cu aceasta speranta ca lucrurile se vor
    schimba in bine”, a spus sefa Petrom, care a devenit de putina
    vreme si presedintele Consiliului Investitorilor Straini din
    Romania.

    Una dintre cele mai frecvente intrebari pe care le-am primit si,
    mai ales, pe care le vom primi in urmatoarea perioada va fi legata
    de metodologia pe care am folosit-o pentru acest catalog. Sau, asa
    cum imi spunea oarecum in gluma dupa eveniment seful de comunicare
    al uneia dintre multinationale – “seful meu a luat un premiu si
    crede ca eu am avut ceva de-a face cu asta, poti sa imi spui exact
    cum a ajuns sa fie in top”?
    Intr-o lume a pseudo-obiectivitatii, impanzita de topuri care au
    (doar) aparenta de rigurozitate, noi am decis sa lansam un
    clasament subiectiv. Poate subiectiv e prea putin spus, dat fiind
    ca se bazeaza exclusiv pe perceptiile a peste 250 de manageri si
    consultanti de top carora le-am solicitat parerea.
    Am avut, asa cum ne asteptam, si reactii negative, precum “nu cred
    in cultul personalitatii, concept care are o mare cautare in
    România, si cred ca se acorda o prea mare importanta individului”
    sau “Aceste clasamente au la baza PR-ul si nu calitatile si
    rezultatele oamenilor. (…) Managerii buni sunt preocupati cu
    dezvoltarea oamenilor lor, nu cu promovarea proprie.”
    Ba, mai mult, chiar si criteriul in sine pe care l-am luat in
    calcul in solicitarile noastre, “admiratia profesionala”, este cel
    putin la fel de relativ si, dupa cum afirma un consultant in
    resurse umane cu activitate in aceasta parte a Europei, poate fi
    inselator.
    Dar oare se poate ca 250 dintre cei mai importanti manageri si
    consultanti din Romania sa se insele atat de mult atunci cand
    admira un anumit sef de companie sau altul pentru ceea ce a facut
    in cariera sa?