BusinessMagazin

Tag: strategii

  • România priveşte de pe margine în terenul inovaţiei mondiale

    TEHNOLOGIA BENZII MAGNETICE FOLOSITĂ LA CARDURI, codul de bare universal al produselor, primul smartphone sunt câteva dintre realizările companiei americane International Business Machines (IBM), care ocupă de 20 ani primul loc în topul inventatorilor mondiali IFI Patent Intelligence. Cu 6.478 de brevete aprobate în 2012 în SUA, IBM conduce clasamentul în care se află alte nume mari ale industriei tehnologice, cum ar fi compania coreeană Samsung, cele japoneze Sony, Canon sau Panasonic, companiile americane Microsoft, Apple sau Hewlett-Packard, Siemens sau Bosch din Germania. Iar contextul în care acestea conduc clasamentul nu este întâmplător deoarece “campionii inovaţiei” fac parte din ţările-lideri în structurarea mediului necesar promovării inovaţiei, potrivit unui studiu global iniţiat de General Electric şi realizat de compania de cercetare StrategyOne. Mai mult de 3.000 de directori executivi din 25 de ţări au trimis la concluzia că SUA, Germania şi Japonia se bucură de cele mai multe politici de încurajare a inovaţiei. Studiul s-a bazat pe cinci repere: mediul strict de reglementare al autorităţilor şi modul în care acestea promovează şi investesc în programe care ar putea ajuta inovaţia, factori pe care companiile nu îi pot controla, cum ar fi tipurile de finanţare de capital disponibile şi gradul de accesibilitate a creditelor, promovarea de către firme a unui mediu inovator în propria organizaţie şi calitatea pregătirii profesionale şi educaţiei din fiecare ţară.

    Concluzia la care s-a ajuns este că mediul de business global este supus unui adevărat “vertij” cauzat de încetinirea creşterii economice, dezvoltarea tehnologiilor într-un ritm rapid, precum şi concurenţa care vine din interiorul şi exteriorul pieţelor. Astfel, ritmul inovării a devenit o provocare pentru economiile locale şi îi plasează pe liderii din afaceri într-un conflict: pe de o parte, îşi doresc acces la pieţele globale şi promovarea inovaţiei specifice lor, dar în acelaşi timp sunt conştienţi de provocările concurenţei globale pe piaţa lor şi ar vrea să fie protejaţi de acestea. Totuşi, 91% dintre executivii interogaţi consideră inovaţia o prioritate strategică pentru companiile pe care le conduc, în timp ce 30% dintre ei cred că creşterea concurenţei şi ritmul accelerat al progresului tehnologic au un impact negativ. Colaborarea dintre ţări ar reprezenta un motor al succesului în afaceri prin accesul la noi tehnologii şi posibilitatea de a intra pe noi pieţe, 90% dintre respondenţi considerând colaborarea esenţială pentru continuarea inovaţiei. Cele mai mari piedici în această direcţie sunt furtul de proprietate intelectuală, lipsa de încredere şi teama braconajului de talente.

    Cert este că tendinţa generală a modelelor de afaceri este inovaţia, iar un rol esenţial în dezvoltarea acesteia îl reprezintă sprijinul guvernului şi al politicienilor. Modul în care ei ar trebui să acţioneze ar fi prin educarea şi dezvoltarea specialiştilor – 76% din directorii executivi doresc ca politicienii să încurajeze antreprenoriatul astfel încât să se creeze o legătură mai puternică între companii şi educaţie, – dar şi prin combaterea birocraţiei şi rutinei administrative, în special în privinţa accesării fondurilor şi stimulentelor, precum şi prin protejarea secretului comercial şi a proprietăţii intelectuale.

    PRINCIPALELE GRIJI ALE EXECUTIVILOR SUNT CELE LEGATE DE PREGĂTIREA FORŢEI DE MUNCĂ ŞI DE MOBILITATEA TALENTELOR, la nivel global începând cursa pentru atragerea celor mai bine pregătiţi şi mai valoroşi angajaţi. Tendinţa spre măsuri protecţioniste a managerilor din întreaga lume vine în contextul în care ei manifestă o atitudine precaută şi chiar o oarecare teamă din cauza creşterii econonomice lente, potrivit economistului-şef al General Electric, Marco Annunziata: “Este un rezultat extrem de neaşteptat, deoarece ştim că inovaţia încurajează productivitatea, care este motorul cheie al creşterii economice”. Tendinţa spre măsuri protecţioniste a corporaţiilor este o soluţie simplă, dar antiproductivă. Dacă România nu a fost inclusă în “Barometrul Inovaţiei Globale”, în studiu au fost incluşi directori executivi din Polonia, considerată “un exemplu bun” pentru ţările din Europa Centrală şi de Est datorită modului în care managerii încearcă să rezolve problema birocraţiei şi să creeze un mediu mai flexibil pentru inovaţii. O particularitate a regiunii este dată de nivelul ridicat al “apetitului şi sprijinului populaţiei pentru companiile care doresc să inoveze”. Potrivit oficialilor General Electric, succesul companiilor prin inovaţie necesită sprijin din partea autorilor de politici şi a societăţii civile şi poate avea un impact pozitiv asupra economiei, dar şi asupra bunăstării generale şi nevoilor umane ale populaţiei.

  • Japonia, cel mai mare creditor din lume în 2011, pentru cel de-al 21-lea an consecutiv

    Activele străine ale Japoniei au crescut anul trecut cu 0,6%, la 253.010 miliarde yeni (3.200 miliarde dolari), a anunţat marţi ministerul japonez al Finanţelor. Cea mai ridicată expunere a Japoniei pe pieţe străine, de aproape 300.000 miliarde yeni (3.700 miliarde dolari), a fost înregistrată la sfârşitul anului 2009. Datele sunt înregistrate din 1996. Ministerul japonez al Finanţelor notează că poziţia externă netă a Japoniei este cu siguranţă cea mai mare din lume, deşi mai multe ţări, inclusiv Statele Unite, nu au raportat încă datele corespunzătoare.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Viitorul după Gartner

    Intr-un fel companiile de consultanţă şi analiză Gartner, Forrester şi McKinsey se comportă precum agenţiile de rating Standard & Poor’s, Fitch sau Moody’s, numai că nu în materie de ţări, ci în materie de tehnologii şi deci, într-o anumită măsură, de furnizori de tehnologii. Un rating bun al Garner poate însemna o sugestie de investiţie, fie în tehnologia recomandată, dacă eşti CIO (chief information officer), fie în acţiunile furnizorului tehnologiei recomandate, dacă eşti investitor individual.

    Lista Gartner pentru 2012 conţine următoarele intrări: (1) tabletele mobile, (2) aplicaţiile şi interfeţele grafice centrate pe dispozitivele mobile, (3) experienţa utilizatorului contextuală şi socială, (4) internetul lucrurilor, (5) mediile de distribuţie software de tip app store / marketplace, (6) aplicaţiile analitice (de business sau de orice date istorice), (7) cantităţile masive şi crescânde de date (Big Data), (8) procesarea In-Memory, (9) serverele cu consum scăzut de energie şi (10) Cloud Computing.

    Înainte de orice, doresc să clarific puţin felul în care firma de analiză îşi imaginează azi lumea tehnologică de mâine, din perspectiva faptului că tehnologia ne influenţează tot mai mult viaţa de zi cu zi.

    Pe scurt, din 2012 începând, Gartner prevede o lume în care dispozitivele mobile vor fi din ce în ce mai prezente (previziunile 1, 2, 3, 5) şi vor deveni, din presiunea de a oferi utilizatorului o experienţă contextuală individualizată şi prin consimţământul acestuia, instrumente eficiente de culegere de date personale (previziunile 3, 4).

    Semne că epoca “post PC” profeţită de Steve Jobs nu e o utopie au existat în 2011, atât din punct de vedere hardware (tablete), cât şi software (UI, sisteme de operare). Anul 2011 a adus cristalizarea luptei sistemelor de operare mobile, cu doi câştigători de durată, Android şi iOS şi cu alte câteva sisteme în dificultăţi ori muribunde: Blackberry, WebOS al HP (descendent al Palm), Symbian şi MeeGo ale Nokia. Mai puţină entropie va însemna mai multă productivitate pentru dezvoltatori, ce vor putea scrie software fără grija portabilităţii (pe Android încă există această grijă), însă după părerea mea, tendinţa aceasta mai are de aşteptat, din două motive: întâi din cauza productivităţii, care pe o tabletă este mult inferioară celei de pe un laptop obişnuit (am insistat o vreme să îmi scriu articolele pentru BUSINESS Magazin pe iPad, în final am renunţat cu regrete, dar decis) şi în al doilea rând, din cauza modelului de distribuţie a aplicaţiilor: modelele app store / marketplace etc. induc încă probleme comerciale şi de proprietate intelectuală nerezolvate. Mai departe, Gartner spune că, în lumea imaginată astfel, datorită dispozitivelor mobile (dar nu numai) vor rezulta cantităţi imense de date ce, din nevoia de a fi analizate cât mai detaliat şi mai rapid pentru a anticipa comportamente, vor conduce la creşterea importanţei instrumentelor analitice şi a tehnologiilor ce facilitează aceste analize (previziunile 6, 7, 8).

    Este deja o realitate faptul că dispozitivele mobile pot să culeagă date individuale (de pildă locaţia geografică) şi de comportament ale utilizatorilor în aşa fel încât să le ofere acestora o experienţă individualizată bazată pe preferinţe şi opţiuni anterioare. Gartner crede că oportunitatea ca aceste date să fie folosite pe scară largă şi pentru scopuri comerciale este prea mare pentru a fi ratată şi vede în această oportunitate un factor major de creştere pentru tehnologiile de data warehousing pe viitor. Eu aş adăuga că la creşterea produselor analitice de date nu vor contribui doar datele “retail” ale potenţialilor consumatori, ci şi depozitele de date organizaţionale mereu în creştere, bazele de date ce întreţin sistemele informatice ale companiilor.

  • Criza a evaporat doua miliarde de euro din incasarile comerciantilor

    “Respiram cu totii acelasi aer”, declara recent Robert
    Redeleanu, directorul general al Scandia, cel mai mare producator
    de conserve de pe piata. El se referea la faptul ca producatori,
    distribuitori si comercianti se bat acum, parca mai aprig ca
    niciodata, pe un portofel tot mai sarac al cumparatorului. Intre
    motivele deja binecunoscute se numara somajul in crestere,
    veniturile in scadere, deprecierea leului in raport cu euro,
    majorarea TVA. Obiceiurile de consum s-au modificat si listele de
    cumparaturi s-au ajustat: 58% dintre consumatori au ales sa cumpere
    alimente mai ieftine, in timp ce 57% cumpara in cazul unor
    categorii aceleasi produse, dar la preturi mai mici, arata un
    studiu realizat de Agentia pentru Strategii Guvernamentale.


    Nimic de mirare, deci, ca piata bunurilor de larg consum a
    scazut fata de anul trecut, “fiind influentata negativ la toate
    categoriile, mai putin cea a tigarilor”, spune Marius Caluian,
    director general al MEMRB Romania si Republica Moldova. Conform
    estimarilor MEMRB, piata a insemnat anul trecut 22 de miliarde de
    euro, iar in primele opt luni ale anului curent, vanzarile de
    bunuri de larg consum au fost cu 7% mai mici decat in acelasi
    interval din 2009. Pe tot anul, scaderea ar putea ajunge la 10%,
    ceea ce s-ar traduce in pierderi de peste doua miliarde de
    euro.


    Caluian precizeaza ca o estimare a valorii anuale a vanzarilor
    se va face dupa incheierea lunii decembrie, luna care pentru unele
    categorii de produse are o pondere insemnata. Deocamdata,
    directorul MEMRB se asteapta ca bugetele cheltuite pentru
    sarbatorile de iarna sa fie in medie cu 10% mai mici decat anul
    trecut.


    Vanzarile legale de tigari au scazut, pierzand teren in favoarea
    celor ilicite, astfel incat valoarea mai mare ce rezulta din
    calculul MEMRB se datoreaza in exclusivitate preturilor mai mari.
    Si asta pentru ca tigarile sunt produsele cu cea mai mare scumpire
    pe parcursul anului trecut: 50%.

    Minusuri de cate doua cifre apar in piata berii, a laptelui si
    in mai toate domeniile care in vreme de crestere economica se
    faleau cu plusuri la fel de mari.

    “Piata de bere a fost serios afectata de criza economica”,
    admite Grant McKenzie, vicepresedinte de marketing al Ursus
    Breweries, cel mai mare producator de bere din tara, cu o cifra de
    afaceri de 284 de milioane de euro in 2009. In ultimul an si
    jumatate, vanzarile de bere s-au redus cu un sfert, silind toti
    marii producatori – Ursus, Heineken, Bergenbier – sa inchida
    fabrici, iar asteptarile sunt sumbre: “Cred ca multi ani de acum
    incolo consumul nu va reveni la nivelul din 2007-2008”, declara
    McKenzie.

    Pe aceeasi linie se inscriu lactatele. Valoarea vanzarilor a
    scazut in primele opt luni cu 16% in cazul laptelui, cu 18% la
    smantana si cu 23% la deserturile pe baza de lapte, conform datelor
    MEMRB. Categoria de lactate proaspete si-a pastrat insa aceeasi
    pondere in piata bunurilor de consum (2,3%) gratie majorarii cu
    5,6% a vanzarilor de iaurt, produs care inseamna aproape jumatate
    din aceasta categorie. La capitolul plusuri se incadreaza si
    laptele batut, cu un avans de peste sapte procente, in valoare.

    Vanzarile de iaurt ale Danone au fost cu peste 10% mai mari anul
    acesta, declara Bogdan Ioachim, director de comunicare al
    producatorului de lactate, sustinand ca explicatia tine in egala
    masura de promotiile desfasurate de companie, de reducerile de
    pret, dar si de “preocuparea cumparatorilor pentru o alimentatie
    mai sanatoasa”. Una peste alta, in randul tarilor din Europa
    Centrala si de Est avem in continuare cel mai mic consum de iaurt
    pe cap de locuitor: 3,46 kg, in urma vecinilor bulgari sau sarbi
    (peste 11 kg). Danone, cel mai mare producator de lactate din tara,
    a raportat la Ministerul Finantelor o cifra de afaceri de peste 102
    milioane de euro pentru anul trecut.

    Pentru companiile cu dare de mana, momentul este ideal din
    punctul de vedere al luptei pentru cote de piata, pentru ca
    preturile mai mici atrag consumatorii mai mult ca niciodata. Pe de
    alta parte insa, goana dupa cote de piata este periculoasa, pentru
    ca odata cu scaderea preturilor se reduc dramatic si profiturile.
    Raul Ciurtin, presedinte si actionar majoritar al Albalact,
    reflecta recent ca “fiecare alege ce varianta doreste”, fara a
    comenta mai mult despre optiunile concurentei, dar este foarte
    posibil ca spre finalul anului viitor, numarul procesatorilor de
    lactate sa scada in mod vizibil.

    Albalact, producatorul marcilor Fulga si Zuzu, mizeaza in acest
    an pe rezultate asemanatoare celor din 2009, cand cifra de afaceri
    a depasit 53 de milioane de euro, in crestere cu 19% fata de 2008.
    In acelasi interval insa, profitul a crescut spectaculos (cu 330%),
    ajungand la 600.000 de euro, o performanta greu de atins acum, cand
    procesatorii de lactate suporta efectul scumpirii materilor
    prime.

    Cei carora le merge bine invoca insa nu promotiile si preturile
    de vanzare mai atractive pentru cumparatori, ci factori de alt
    ordin si care se manifestau oricum si inainte de inceputul
    recesiunii. Iustin Paraschiv, proprietarul producatorului de carne
    de pui Avicarvil, este de parere ca preferintele de consum s-au
    orientat catre segmente unde oferta pune un mai mare accent pe
    calitate. “Am castigat consumatori mai educati, interesati de
    produse cat mai sanatoase”, spune Paraschiv. Cifra de afaceri a
    Avicarvil a depasit in primele noua luni 51,5 milioane de lei (12,2
    milioane de euro), in crestere cu aproximativ 20%, iar previziunile
    pentru intregul an au in vedere circa 63 de milioane de lei (15
    milioane de euro). Grupul de firme ale familiei Paraschiv, intre
    care reteaua de magazine Ana si Cornel, Carmistin, Ladrisi Grup, a
    incheiat 2009 cu o cifra de afaceri de aproximativ 150 de milioane
    de euro.

    Majoritatea managerilor raman destul de rezervati in privinta
    viitorului, ceea ce e firesc, avand in vedere situatia economiei.
    Faptul ca sunt companii care se pot lauda in acest an cu plusuri
    dovedeste insa ca, oricat de putini bani ar avea in portofel
    cumparatorul, exista strategii prin care poate fi convins sa nu-i
    cheltuiasca pe produsele competitiei.

  • Udrea vrea imagini de promovare a turismului in filme. Regizorii, recompensati la numarul de secvente

    Conform ideii pe care a anuntat-o miercuri, la sediul PDL
    Bu-curesti, fiecare regizor roman care va fi dispus sa-si adapteze
    scenariul filmului, astfel incat anumite cadre sa contina imagini
    ce ar promova diverse zone turistice, ar urma sa imparta cu
    ministerul condus de Udrea costurile de productie aferente
    peliculei: “Un film foarte mediatizat poate fi facut pe
    Transfagarasan sau in Delta. Poate arata obiceiurile de Craciun din
    Maramures sau din Bucovina.Putem gandi un parteneriat in care sa
    cofinantam astfel de filme. Exista mai multe posibilitati. Poate sa
    apara brandul la sfarsitul filmului.”


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Planurile sefului Carpatair, dupa un an de pierdere

    Cifrele anului trecut nu arata tocmai incurajator pentru
    Carpatair. Cifra de afaceri si numarul de pasageri s-au intors la
    nivelul din 2006, dinaintea boom-ului pietei de aviatie. Insa
    pentru Nicolae Petrov e doar o alta etapa: in urma cu 15 ani,
    intr-un climat economic cel putin nefavorabil, pilotul moldovean
    punea bazele unei companii aeriene, iar in urma cu zece ani, cand
    efectele crizei prin care a trecut Romania la sfarsitul anilor ’90
    inca se simteau profund, Petrov lansa brandul Carpatair. Nu era
    prima tentativa de infiintare a unei companii aeriene private in
    Romania si nici prima lui tentativa nu era, dar Carpatair a fost
    singura initiativa care a rezistat pe piata. Acum, Carpatair a
    implinit zece ani si fondatorul lui il considera inca o partida
    foarte buna.

    Atat de buna incat, cand nu e ocupat cu strategiile anticriza,
    Petrov se gandeste si la cum ar fi sa mai cumpere din actiunile de
    la minoritari. De fapt, spunand asta, fondatorul Carpatair infirma
    zvonurile care au circulat in piata despre vanzarea unui pachet de
    actiuni din companie: “Zvonurile circula mereu. Pentru moment
    structura actionariatului Carpatair este aceeasi din 2000 incoace:
    51% actionariat roman si 49% actionariat elvetian. Personal,
    consider ca momentul actual nu este unul prielnic pentru exit, iar
    eu imi doresc sa pastrez aceasta structura de actionariat
    neschimbata pe o perioada cat mai lunga”.

    Cititi aici povestea Carpatair si a lui Nicolae
    Petrov

    Chiar si in alte conditii, Petrov considera insa ca exit-ul ar
    trebui sa mai astepte: “Avand in vedere ca sunt fondatorul acestei
    companii si ca motivatia care m-a condus in toti acesti ani a fost
    cea pur profesionala, este normal sa consider ca la cei 15 ani ai
    proiectului si cei 43 ai mei este inca prematur sa ma gandesc la
    reducerea participarii si a angajamentului personal. Din contra,
    intentiile mele s-ar indrepta mai degraba spre cumpararea de
    actiuni, deoarece cred in ceea ce fac si in sansele de reusita ale
    companiei pe care o conduc”.

  • Cine sunt sefii mall-urilor din Romania

    “Buna dimineata, dragi parteneri, ma numesc Sorin Scintei si
    sunt directorul general al mallului. Va urez o zi placuta si plina
    de succese. {i nu uitati: un zambet placut, o urare de bun venit si
    un serviciu exemplar sunt cheia spre o vanzare excelenta.” Acest
    mesaj se aude de cateva luni, in fiecare dimineata, in City Park
    Mall din Constanta, deschis in primavara anului trecut. E noua
    dimineata, iar angajatii magazinelor din interiorul centrului
    comercial incep sa soseasca la lucru.

    Directorul mallului, Sorin Scintei, e deja acolo. “Ziua incepe
    cu un tur al mallului pe zonele de curatenie si paza, trecand prin
    toate detaliile – toalete si spatii publice, lumini, temperatura,
    daca toti chiriasii sunt pregatiti si deschid la timp.” Complexul
    se deschide la ora 10.

    Cam asa incepe o zi de lucru pentru aproape orice sef de mall:
    un tur al centrului comercial, al parcarii, al zonelor exterioare.
    “Dar o zi de lucru poate incepe si cu un mic dejun de business – o
    intalnire cu unul dintre chiriasi sau o discutie cu un vizitator.
    Se poate incheia fie cu un workshop impreuna cu reprezentantii unor
    asociatii locale ori cu participarea la un eveniment al
    comunitatii”, spune Alin Mesea, directorul River Plaza din
    Ramnicu-Valcea, mall preluat de Sonae Sierra.


    Daca despre activitatea unui manager de profil se stiu cateva
    informatii, cei ce conduc mallurile din Romania sunt putin
    cunoscuti. In primul rand, numarul lor este redus, avand in vedere
    ca in tara sunt aproximativ 20 de malluri propriu-zise, neluand in
    calcul parcurile de retail sau centrele comerciale formate, spre
    exemplu, dintr-un hipermarket si o galerie cu magazine. Rolul
    managerilor este insa esential, atat inainte de deschiderea
    mallului, in etapele de constructie si inchiriere, cat si in timpul
    activitatii de zi cu zi din centrul comercial. Iar anul crizei a
    facut ca importanta unui manager sa devina chiar mai mare, poate
    chiar decisiva pe termen scurt.

  • Cum te pot ajuta indicii sa castigi pe Bursa

    Statisticile bursiere arata ca perdantii anilor trecuti au
    devenit performeri in 2009. Altfel spus, strategiile care au batut
    piata atunci cand erau cresteri, au adus mari pierderi atunci cand
    piata a intrat in declin. O privire la evolutia indicelui BET-FI
    din ultimii doi ani confirma acest lucru. Din august 2007, cand a
    inceput criza, si in februarie 2009, cand bursa a atins minimele,
    indicele celor cinci societati de investitii financiare (SIF-uri)
    s-a depreciat cu 90%, cea mai mare scadere din randul indicilor
    bursieri. Din martie, cand a a inceput raliul, si pana la finele
    lunii august, acelasi indice s-a apreciat cu peste 166%.

    Construirea unui portofoliu dupa chipul si infatisarea indicilor
    bursieri ii permite investitorului sa ia parte din plin la
    cresteri, si il scuteste de permanenta cautare a acelor actiuni
    care sa bata piata, pentru ca a devenit unul cu piata. Nu il
    fereste insa de scaderi atunci cand piata se corecteaza, insa cu un
    artificiu precum derivatele pe indici investitorul se poate proteja
    de scaderi.

    “Pe piata locala, oferta de indici bursieri “investibili” nu
    este foarte variata. Pentru a putea fi administrat, portofoliu unui
    investitor nu ar trebui sa cuprinda mai mult de zece actiuni.
    Astfel, candidatii perfecti pentru un portofoliu pe indici sunt
    indicele de referinta al bursei-BET si BET-FI”, este de parere
    Lucian Isac, directorul general al societatii de brokeraj
    Estinvest.

    Din componenta indicelui BET fac parte cele mai lichide zece
    companii listate. Astfel, un portofoliu ar trebui sa aiba o
    expunere de peste 40% pe actiuni bancare (BRD si Banca
    Transilvania), de aproape 30% pe actiuni petroliere (Petrom si
    Rompetrol Rafinare), dar si pe utilitati (Transgaz si
    Transelectrica) si farmaceutice (Biofarm). Indicele BET s-a
    apreciat cu 122% de la inceputul raliului pana la finele lunii
    august, raportand o pierdere de 58,6% de la inceputul crizei.

    ” Actiunile incluse in indici apartin unor emitenti lichizi, si
    care in perioada de criza au performat mai bine decat actiunile
    companiilor mici si putin lichide”, spune Radu Hanga, directorul
    general al BT Asset Management. Selectia emitentilor eligibili
    pentru a face parte dintr-un indice este realizata de un comitet
    specializat al Bursei de Valori Bucuresti. Comitetul analizeaza
    coeficientii de lichiditate, situatiile financiare, statutul
    juridic si transparenta emitentilor. Altfel spus, companiile din
    structura indicilor bursieri sunt printre cele mai lichide, mai
    performante si transparente din piata.

  • MBA-ul, problema sau solutia la criza?

    “Sursele crizei actuale nu sunt frauda si nu sunt prostia; sunt lacomia generalizata si orientarea excesiva pe termen scurt in conducerea afacerii”, spune Adrian Stanciu, referindu-se la fenomenele si instrumentele financiare de la baza crizei internationale, prin care practic “s-au creat” bani inexistenti in realitate. “Criza aceasta nu e ceva intamplator si nici nu s-a creat dintr-un accident; e o criza profunda de sistem. Felul in care facem lucrurile acum nu e in regula. Si ma refer aici la felul in care facem lucrurile in corporatii. Daca nu schimbam acest fel de a conduce, vom fi in acelasi loc peste cinci ani sau chiar zece.”

    Afirmatia, sustinuta si de alte opinii exprimate anterior in Business Magazin, a fost facuta cu ocazia unei conferinte de presa organizate miercuri, 18 februarie, de Central European University Business School, una dintre institutiile care furnizeaza programe de management pe piata locala, alaturi de Asebuss sau Codecs. Potrivit reprezentantilor scolii de business, criza internationala a aratat ca este nevoie mai degraba de o “constiinta de afaceri” in mediul economic, care sa intensifice valorile sociale, decat de focusul pus pana acum pe oportunitatile de afaceri si pe modalitati de a face bani. Scolile de afaceri, spun ei, trebuie sa regandeasca ceea ce predau, astfel incat viitorii oameni de afaceri sa inteleaga mai bine factorii socio-politici si de mediu care le influenteza afacerile si vice-versa. 

    CEU Business School va incepe in luna aprilie, un nou format de MBA, axat pe conceptul de lideri transnationali – acei lideri capabili sa inteleaga si sa actioneze intr-un mediu multicultural. Pe langa subiectele traditionale de business, programul de Trans-national MBA, initiat in urma cu aproximativ un an, analizeaza aspectele culturale, sociale si politice ale economiei, din Europa Centrala si de Est pana in Asia Centrala, regiune din care provin peste 70% dintre studenti.Pe langa teoriile internationale de best practice in marketing, finante, resurse umane etc, formatul incearca sa cuprinda practici si standarde de afaceri la nivel global, punand accent si pe realitatile politice, sociale si de mediu ale fiecarei piete.

    Durata programului este de 18 luni si include cursuri predate de 21 de profesori de la nivel mondial. Adrian Stanciu, fondator a patru companii in Romania si Adjunct Senior Lecturer de Management General, este singurul profesor roman implicat in program si va preda cursul de conducerea schimbarii. La conferinta au mai fost prezenti Zoltan Major, Executive Vice President, Retail Banking Division UniCredit Tiriac Bank, membru al International Advisory Board al CEU Business School, Paul Garrison, Decan si Director al CEU Business School si Oliver Olson, Managing Director si MBA Program Director in Romania.
    CEU Business School a fost fondata in 1988 si este prezenta in Romania prin programe de Executive Education si MBA/Msc din 2006.

    Cititi aici mai multe despre cum s-a transformat Romania dintr-o tara a prosperitatii in una a saraciei si a nesigurantei.
     

  • Publicis isi uneste cele trei agentii de media din Romania

    "Grupul international Publicis are resursele necesare si forta pentru a fi liderul pietei. Aceasta miscare strategica este un pas firesc prin care ne aliniem la schimbarile din reteua din care facem parte, dar este totodata si un avantaj competitiv in contextul economic actual", a declarat Stefan Iordache, managing director Starcom MediaVest Romania.

    Publicis Groupe Media va profita de conexiunile fiecarei agentii in parte pe piata pe care opereaza la nivel local pentru a dezvolta noi strategii de media si a identifica noi oportunitati. In Romania, grupul Publicis este format din trei dintre cele mai puternice agentii de media de pe piata locala – Zenith Media, Optimedia si Starcom MediaVest, si are o cota de piata de 25,1%, potrivit celui mai recent studiu RECMA (singura companie de research internationala care monitorizeaza piata agentiilor de media).

    "Pentru a ne ajuta clientii sa regandeasca strategiile de marketing si pentru a-si imbunatati continuu performantele investitiilor in media, atacam o pozitie de leadership prin integrarea capacitatilor celor trei agentii sub un singur grup de cumparare media", a declarat Cezar Batog, managing director Optimedia. Optimedia este in primele 10 agentii de media din Romania, cu peste 85% din cifra de afaceri data de bussines-ul local.

    Printre clientii Optimedia se numara: Alpha Bank, Campofrio, L’Oreal Nestle, Hochland, HP, OMV, Petrom, Whirlpool, Sanofi, Telemobil, Zarea. Starcom MediaVest Group (SMG) din cadrul caruia fac parte Starcom, Starcom Direct si MediaVest, ofera servicii de media planning pentru Autoitalia, Avon, Cristim, Dacia/Renault, Friesland, GE Money, GSK, InBev, Kraft, P&G, Philip Morris, Samsung sau Western Union.

    Zenith Media este agentia de media numarul 1 din Romania si reprezinta advertiseri precum: Bayer, BRD-GSG, Carrefour, ING Group, L’Oreal, Nestle, Reckitt-Benkiser, Toyota. Maria tudor, managing director Zenith Media, subliniaza ca principalul atu al grupului consta in cumularea capacitatii de cumparare a celor trei agentii, precum si a expertizei castigate pe piata locala.