În trimestrul I, spreadul scăzuse cu 25%. în clasamentul global al ţărilor cu cea mai mare probabilitate estimată de incapacitate de plată, România ocupă locul 18, faţă de 21 la finele lui martie. Spania ocupă locul 9, Italia locul 11, Croaţia locul 12, iar Ungaria locul 13.
Din perspectiva ratei critice a randamentului obligaţiunilor (randamentul mediu la care costurile cu dobânda depăşesc 10% din veniturile guvernamentale), cel mai bine stau Cehia, România şi Slovacia, conform calculelor Erste.
Statul a redeschis în această săptămână licitaţia pentru obligaţiunile în dolari pe zece ani de la sfârşitul lunii ianuarie (când a atras 1,5 mld. dolari la un randament de 6,875%), atrăgând 750 mil. dolari la un randament de 6,45%. “Suma cumulată atrasă de pe pieţele de finanţare din SUA acoperă valoarea titlurilor în valută ce ajung la maturitate anul acesta. Atragerea acestor bani de pe acum înseamnă că în a doua jumătate a lui 2012, când inflaţia ar putea să nu mai fie favorabilă, Ministerul Finanţelor s-ar putea afla într-o situaţie confortabilă”, apreciază analiştii ING.
Ministrul finanţelor, Bogdan Drăgoi, a anunţat că este posibil ca România să lanseze încă o emisiune de obligaţiuni pe pieţele externe, în a doua parte a anului, pentru a completa programul de împrumuturi de 2,5 mld. euro pentru 2012.
Este prima emisiune efectuată în SUA şi a doua emisiune din cadrul programului de finanţare prin titluri pe termen mediu (EMTN), ce a debutat în iunie 2011 şi prin care se urmăreşte atragerea de 7 miliarde euro în total. Prima emisiune a avut loc în iunie 2011, când au fost emise titluri în euro pe cinci ani în valoare de 1,5 mld. euro, iar randamentul a fost de 5,298%.
“Credem că rezultatul a fost destul de bun”, comentează Vlad Muscalu şi Ana Morărescu, analişti ai ING Bank România. Principalul factor pozitiv, în opinia lor, este că România şi-a asigurat astfel o parte importantă a nevoilor de finanţare de anul acesta de pe pieţele externe, acoperind trei sferturi din 1,5 miliarde euro ce ajung la scadenţă, iar “acest lucru ar trebui să fie în general pozitiv pentru titlurile de stat emise în moneda naţională”.
Pozitiv este, de asemenea, faptul că cererea a fost puternică – oficialii au raportat că toate ofertele au însumat 7 miliarde dolari SUA – şi faptul că nivelul randamentului a fost mai scăzut decât plafonul indicativ de 7%.
Pentru emisiunea din iunie trecut efectuată în monedă europeană, cererea din partea investitorilor a fost de circa 3 miliarde de euro.
“Uşor negativ” este, în schimb, faptul că nivelul costului de finanţare este semnificativ mai ridicat decât cele înregistrate la licitaţiile precedente ce au avut loc în ultimii doi ani, când nivelul primelor de asigurare contra riscului de neplată (CDS) se situa în jurul a 200 de puncte de bază, faţă de 400 de puncte în momentul de faţă.
“Aceasta ar sugera că administratorii datoriei publice ar fi putut opta pentru o maturitate mai scurtă, cu un randament mai redus, dar în aceste momente este probabil mai bine să fii sigur decât să regreţi”, încheie analiştii ING.
România a amânat, la finele anului trecut, lansarea emisiunii de titluri în dolari, din cauza turbulenţelor de pe pieţele externe şi a creşterii CDS pentru ţările din Europa de Est, în contextul crizei datoriilor din zona euro.
Programul EMTN este administrat de Erste Group şi Societe Generale.
“Problema greacă nu este încă rezolvată, deoarece nu am stabilit condiţiile pentru plata următoarei tranşe”, a declarat Merkel într-un discurs rostit în faţa membrilor Bundestagului, făcând referire la un împrumut de opt miliarde de euro aşteptat de Atena. Acesta reprezintă a şasea tranşă dintr-un împrumut total de 110 miliarde de euro acordat Greciei pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.
La fel ca şi Comisia Europeană, cancelarul Germaniei consideră că plata acestui împrumut acordat de Fondul Monetar Internaţional (FMI), Uniunea Europeană şi Banca Centrală Europeană (BCE) este condiţionată “nu doar de un angajament al Guvernului grec, dar şi de cel al partidelor care susţin Guvernul”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“La prima vedere, situaţia actuală din Europa Centrală şi de Est poate părea asemănătoare cu cea din perioada post-Lehman, deoarece canalele de contagiune rămân aceleaşi – posibila prăbuşire a cererii globale şi oprirea bruscă sau chiar inversarea fluxurilor de capital. Aşadar, dacă economia din zona euro frânează brusc, Europa Centrală şi de Est nu va evita contagiunea. Dar există trei motive pentru care regiunea ar trebui să reziste mai bine (decât zona euro) de această dată comparativ cu perioada post-Lehman: niveluri mult mai reduse ale datoriei publice, îmbunătăţirea consolidării fiscale şi diminuarea deficitelor de cont curent”, a declarat într-un raport Juraj Kotian, co-director de cercetare macro/fixed income ECE în cadrul Erste Group. Nicunul dintre cele opt state din ECE analizate de Erste nu se află într-o situaţie atât de problematică precum ţările de la “periferia” zonei euro (Grecia, Portugalia, Irlanda, Spania, Italia – n.r.) în privinţa dezechilibrelor contului curent, sustenabilităţii datoriei publice sau expunerii din sectorul bancar, notează Erste.
Într-un discurs în camera inferioară a parlamentului, după ce Curtea Constituţională din Germania a impus noi limite în privinţa participării Berlinului la noi pachete de ajutor pentru state din uniunea monetară, Merkel a afirmat că euro “nu poate fi lăsat să se prăbuşească şi nu se va prăbuşi”.
Cancelarul a cerut, însă, Europei să-şi regândească regulile pentru ca ţări mici, precum Grecia, să nu mai poată pune în pericol întreaga zonă euro, formată din 17 state.
Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro
Este insa neclar daca decizia, care nu implica un angajament
privind noi fonduri pentru cumpararea de obligatiuni, va fi
suficienta pentru a oferi un punct de sprijin bursei din Statele
Unite, dupa ce acestea au pierdut 15% in ultimele doua saptamani.
Cresterea economica a SUA se dovedeste considerabil mai slaba decat
asteptarile, indicand ca inflatia, care s-a temperat recent, va
ramane sub control in viitorul previzibil, mentioneaza Fed. “Fed
anticipeaza ca situatia economica, incluzand o rata redusa de
utilizare a resurselor si o perspectiva pentru inflatie temperata
pe termen mediu, va garanta, probabil, un nivel scazut al ratelor
la fondurile federale cel putin pana la mijlocul anului 2013”, se
arata intr-un comunicat al Fed.
Depozitele la bancile americane ar putea sa creasca in
continuare, daca investitorii retrag fonduri din Europa, ca urmare
a crizei, pentru a-i plasa in institutiile de credit americane,
noteaza Bloomberg. Aceste fonduri nu vor fi binevenite. Din cauza
oportunitatilor reduse de a imprumuta profitabil, bancile din SUA
ar putea fi nevoite sa impuna taxe la depozite. Bank of New York
Mellon a anuntat, saptamana trecuta, planuri de a taxa clientii
institutionali pentru depozitele foarte mari, de peste 50 de
milioane de dolari. Intr-o scrisoare catre clienti, banca a
explicat ca ia masuri pentru a transfera costurile suportate din
cauza cresterii depozitelor in dolari.
Textul a fost adoptat cu 269 de voturi pentru si 161 impotriva,
in conditiile in care mai multi congresmeni democrati sunt
nemultumiti de concesiile facute de presedintele Barack Obama.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro