BusinessMagazin

Tag: piata

  • Lectia de eficientizare. Studiu de caz: Zentiva

    e la pierderi de 680.000 de euro in 2009 la un profit net de
    12,6 milioane de euro in 2010. Vanzari mai mari cu aproape
    jumatate, adica 60,5 milioane de euro. Zentiva SA, fabrica de
    medicamente de la Bucuresti detinuta de grupul sanofi-aventis, a
    ajuns asadar sa schimbe semnul minus cu plus in mai putin de un an.
    “Productia a crescut cu 20%, iar costurile s-au redus cu 40%.” Asa
    explica de curand Dan Ivan, seful sanofi-aventis Romania, situatia
    pozitiva din departamentul de productie, care reprezinta circa un
    sfert din afacerile grupului in Romania. Potrivit rezultatelor
    afisate la Bursa de Valori din Bucuresti, spune Ivan, de la o
    profitabilitate de -2% la finele lui 2009, raportata la cifra de
    afaceri, s-a ajuns la una de 30%: “Eforturile s-au impartit intre
    segmentele industrial, care au putut mari productia, si cel
    comercial, unde angajatii au stiut sa creeze cererea in piata”.

    Margareta Tanase, directorul de operatiuni industiale al
    Zentiva, numeste taierea de costuri “eficientizare”. Mai exact,
    reducerea costurilor de 40% a fost facuta prin analiza fiecarui
    sector de fabricatie, apoi prin renegocierea tuturor contractelor
    cu furnizorii de materiale si diverse servicii si prin
    eficientizarea spatiului de productie, unde s-a demarat si un
    program de reducere a consumului energetic. “Intr-o hala in care ai
    aer conditionat si sistemul de purificare necesar in fabrica, daca
    nu folosesti tot spatiul, e bine sa nu folosesti aerul si acolo
    unde nu e nevoie”, adauga Dan Ivan.

    Reducerea de costuri a insemnat si concedieri. In 2010 84 de
    angajati au fost disponibilizati dintr-un total de aproape 500 in
    industrial. In total, grupul sanofi-aventis Zentiva are acum 800 de
    angajati in Romania, 400 de lucratori in segmentul industrial si
    alti 400 in cel comercial.

    Oficialii planuiesc ca operatiunea de eficientizare sa continue
    si in 2011, productivitatea urmand sa creasca, reducerile de
    costuri vor persista si ele, dar prin investitii. In fapt, Zentiva
    va investi doua milioane de euro, adica un sfert din bugetul alocat
    acestor cheltuieli, numai pentru echipamente mai performante si
    pentru imbunatatirea celor existente. Achizitiile se vor a fi si un
    sprijin pentru reluarea operatiunilor de export de medicamente dupa
    o pauza de cinci ani. Pentru inceput, Zentiva va exporta cinci
    produse catre piete din Europa de Vest, circa doua milioane de
    unitati comerciale, urmand ca pana in 2015 sa ajunga la 65 de
    milioane de unitati, fata de cele 50 pe care le fabrica acum.

    Taierile de costuri sunt justificate daca privim la cele mai
    recente rezultate legate de evolutia pietei farmaceutice. Rata de
    crestere de 2,8% comparativ cu trimestrul intai din 2011 arata ca
    aprecierea de mai bine de 18% de la nivelul anului 2010 pare acum
    greu de atins. De fapt, cresterea din primele trei luni e cea mai
    mica din ultimii cinci ani, iar explicatiile sunt multiple. Un prim
    motiv ar fi termenele de plata foarte lungi catre farmacii. Desi
    oficial termenul de plata ajunge la 210 zile, in practica unele
    datorii nu sunt achitate de catre stat nici macar dupa un an,
    ajungandu-se astfel la credite comerciale sau financiare de
    aproximativ 4,5 miliarde de lei, sustin oficialii Asociatiei
    Producatorilor Internationali de Medicamente. Iar problema a fost
    accentuata de practica neprimirii facturilor de la farmacisti.

  • Cum se dezgheata piata electrocasnicelor

    Adrian si Magda Ionescu si-au cumparat anul trecut un apartament
    cu doua camere in cartierul Nicolae Grigorescu din Capitala.
    Proaspat casatoriti, cei doi tineri si-au mobilat casa de la zero.
    In materie de electrocasnice insa au cumparat doar strictul
    necesar: un aragaz, o masina de spalat, un frigider, un televizor
    LCD si cateva electrocasnice mici. “Am luat doar ce era necesar
    pentru ca nu am avut bani. Mai mult de jumatate din salariu am dat
    doar pe frigider”, marturiseste Ionescu, precizand ca va inlocui
    electrocasnicele pe care le-a cumparat doar atunci cand se vor
    defecta.

    In 2009 si 2010 criza s-a resimtit in comportamentul
    consumatorilor prin faptul ca au cumparat electrocasnice doar din
    necesitate, de multe ori pentru a inlocui bunuri care se defectau.
    “Romanii au fost extrem de sensibili si la costuri, preferand
    promotiile si reducerile. In plus, sesizam o scadere a vanzarilor
    produselor independente, care sunt inlocuite de produsele
    incorporate”, spune Adrian Olteanu, directorul general al lantului
    de electro-retail Flanco.

    In toate tarile unde puterea de cumparare este mare, acolo unde
    venitul este de doua sau trei ori mai mare fata de pretul unui
    aparat electrocasnic lucrurile stau diferit. In Romania insa, un
    frigider costa cat salariul mediu pe economie. “E o investitie
    foarte mare sa-ti aloci un salariu din cele 12 pentru un produs
    electrocasnic. Este o decizie importanta pe care oamenii o
    cantaresc pe toate partile”, afirma Monica Iavorschi, director
    general al Arctic. In plus, romanul din clasa de mijloc are un
    buget pe care si-l aloca acum cu precadere pentru a-si plati
    facturile si a-si cumpara mancare.

    Pentru prima data in ultimii doi ani insa, piata bunurilor de
    folosinta indelungata a cunoscut o crestere fata de aceeasi
    perioada a anului precedent. In primul trimestru din 2011 piata a
    atins o valoare de 307 milioane de euro, cu 10,7% peste cea
    inregistrata in T1 2010, potrivit unui raport al companiei de
    cercetare de piata GfK. “Cresterea pietei in primul trimestru fata
    de 2010 poate fi considerata un semnal al revenirii consumului,
    insa ramanem rezervati in ceea ce priveste o crestere semnificativa
    de la un trimestru la altul”, spune directorul Flanco, precizand ca
    trebuie tinut cont de faptul ca aceasta crestere nu a venit in mod
    egal de la toti jucatorii de pe piata. Flanco a atins in luna
    aprilie a acestui an o cota de piata de 10%, iar pana la finalul
    anului Olteanu estimeaza ca va ajunge la 11%. Aceasta este cea mai
    mare cota de piata a companiei din ultimii patru ani, in ciuda
    faptului ca suprafata de vanzare este acum cu 35% mai mica decat in
    anul 2008 si cu un sfert mai redusa fata de 2009. “La inceputul
    anului 2011, suprafata de vanzare a Flanco era de circa 34.000 mp,
    iar pana la sfarsitul anului 2011 ne-am propus sa ajungem la 38.000
    mp, in urma extinderii retelei de magazine”, completeaza
    Olteanu.

    In ce priveste piata de electrocasnice mari, primul trimestru a
    fost stabil, atingand aceeasi valoare ca anul trecut – 59 milioane
    de euro. Unul dintre factorii care au contribuit la aceste
    rezultate a fost cresterea TVA de anul trecut. Potrivit oficialilor
    GfK, masinile de spalat au fost produsele care au performat cel mai
    bine in acest trimestru, dominand cu ratele lor de crestere
    sectorul electrocasnicelor mari. Masinile de gatit au fost
    produsele cu cele mai slabe rezultate, inregistrand totodata si cea
    mai mare scadere in cadrul sectorului. A avut loc o reorientare a
    preferintelor consumatorului catre produse mai noi si mai
    atractive, cum ar fi aparatele de gatit incorporabile. “Daca ne
    raportam la electrocasnicele mari, cele mai importante cresteri au
    fost inregistrate de masini de spalat si de aparate frigorifice,
    care au fost cumparate pentru a le inlocui pe cele care nu mai
    functionau sau pe cele vechi cu unele noi, cu functii avansate”,
    explica Olteanu.

  • IBM a depasit Microsoft ca valoare de piata pentru prima data in ultimii 15 ani

    Rasturnarea de situatie reprezinta totodata un nou eveniment
    nefast in istoria recenta a Microsoft, care nu a reusit sa convinga
    investitorii ca poate continua sa domine viitorul tehnologiei asa
    cum a facut-o in trecut, actiunile companiei stagnand in ultimul
    deceniu. Un investitor care a plasat 100.000 de dolari in fiecare
    dintre cele doua companii cu 10 ani in urma ar castiga astazi
    143.000 de dolari daca ar vinde actiunile la IBM si doar 69.000 de
    dolari in cazul titlurilor Microsoft. Microsoft a coborat luni pe
    locul al treilea in topul companiilor americane din sectorul
    tehnologiei dupa capitalizare, fiind devansata de IBM si de Apple,
    a carei revigorare din ultimii patru ani a propulsat-o in 2010 pe
    primul loc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce e in spatele liniei rosii sau ce vor francezii de la AXA de la piata romaneasca

    “Ne-am dezvoltat in pietele mature, iar acum a venit randul sa
    crestem si pe pietele emergente. Romania nu putea lipsi de pe
    aceasta harta pentru ca este o tara cu multi locuitori si un grad
    mic de penetrare a asigurarilor, ceea ce pentru noi nu inseamna
    decat o imensa oportunitate”, spune Cyrille de Montgolfier, CEO al
    AXA pentru regiunea central si est-europeana. El subliniaza ca fara
    prezenta in Romania, misiunea grupului de a deveni lider in regiune
    ar fi fost imposibil de realizat.

    Intrarea AXA Life Insurance pe piata din Romania a fost
    asteptata de ani buni, mai ales ca se stia ca francezii tatoneaza
    piata. “Am avut mai multe discutii in ultimii ani, insa nu am ajuns
    la un acord in privinta pretului. Strategia noastra este sa
    investim mai putin la inceput si mai mult apoi in dezvoltare”,
    adauga de Montgolfier.

    Anul trecut francezii au ajuns la o intelegere financiara cu
    austriecii de la Vienna Insurance Group, care detineau pachetul
    majoritar de la Omniasig Life Insurance, si au incheiat tranzactia
    in ciuda faptului ca Omniasig Life avusese pierderi semnificative
    in anii trecuti. Faptul ca intrarea in Romania s-a facut prin
    achizitia unei companii de mici dimensiuni face ca AXA Romania sa
    plece la drum cu un portofoliu relativ mic de clienti deja
    existenti. “Obiectivul nostru principal este sa atragem cat mai
    multi clienti noi, iar planul este ca in trei ani sa fim in top
    cinci pe piata asigurarilor de viata si in cinci ani sa intram in
    top trei, in functie de numarul de clienti nou acumulati”, spune
    Violeta Ciurel, presedintele si CEO Axa Life Insurance Romania.

    Pentru inceput, compania a deschis patru agentii in Bucuresti,
    urmand ca alte sase sa fie inaugurate luna viitoare in tara si a
    angajat peste 500 de agenti care sa promoveze si sa vanda produsele
    AXA in Romania. Pana la sfarsitul anului numarul lor va depasi 600,
    iar ei se alatura celor 110 angajati permanenti de la sediul
    central din Bucuresti. In ceea ce priveste numarul de agentii care
    ar trebui sa functioneze pana la sfarsitul anului in toata tara,
    acesta se ridica la 30.

    In perioada urmatoare AXA va investi si intr-o campanie de
    comunicare integrata, inceputa cu putin timp inaintea lansarii
    oficiale si care va dura pana la sfarsitul lunii iunie. Campania se
    va desfasura pe toate canalele media, de la cele traditionale,
    precum TV sau presa scrisa, pana la internet sau aplicatii pentru
    mobil.

    Intrarea in Romania se face intr-un moment de stagnare pentru
    piata de asigurari. Potrivit celor mai recente date oferite de
    Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, in primul trimestru al
    acestui an valoarea totala a primelor brute subscrise a scazut cu
    6,61% fata de aceeasi perioada a anului trecut. A crescut insa usor
    ponderea asigurarilor de viata din total, de la 18,3%, cat era la
    sfarsitul lunii martie 2010, la 20,2%.
    In clasa asigurarilor generale, cel mai mult au crescut asigurarile
    de credite, cu 57,4%, urmate de asigurarile private de sanatate,
    care au inregistrat un plus de 35,6%. La capatul opus s-au aflat
    asigurarile obligatorii de raspundere civila auto si cele Casco,
    care au scazut, in medie, cu 18% fata de primul trimestru al anului
    trecut.

    Concret, primele brute subscrise din asigurari generale au ajuns
    la 1,7 miliarde de lei in primul trimestru al anului, in scadere cu
    8,84%, iar pe asigurari de viata au fost subscrise prime brute in
    valoare de 433,8 milioane de lei, cu 3,34% fata de primele trei
    luni ale anului 2010. In total, din ianuarie pana in martie,
    romanii au platit circa doua miliarde de lei pentru produse de
    asigurare.

    Din acesti bani, 1,2 miliarde au reprezentat platile catre
    asigurati, beneficiari si pagubiti. La nivelul asigurarilor
    generale indemnizatiile brute platite au insumat mai mult de
    jumatate din valoarea primelor, in timp ce la asigurarile de viata
    procentul este mult mai mic – 37%.

  • Piata hoteliera isi revine. Cererea de cazare este pe plus

    Concluzia ii apartine lui Yilmaz Yildirimlar, unul dintre cei
    mai puternici executivi din turism, care conduce complexul hotelier
    Radisson Blu de pe Calea Victoriei, cu 718 camere. De altfel,
    Yildirimlar este si primul executiv de top al unui complex de lux
    care spune ca daca tendinta de crestere se va pastra, managerii de
    hoteluri au toate motivele sa fie optimisti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consola sau computer? Cum vor sa schimbe companiile din domeniu tactica jocului

    Nu mai este demult un secret ca romanii se joaca mai mult pe
    calculator decat pe consola. Se vede inca din vanzarile de jocuri,
    dintre care aproape trei sferturi sunt pentru computere, in timp ce
    restul se imparte intre toate tipurile de console existente pe
    piata. Pe de-o parte, nici n-ar avea cum sa fie altfel deocamdata,
    de vreme ce aproape ca nu mai exista locuinta, cel putin in marile
    orase, fara un calculator, pe cand console de jocuri au doar
    aproximativ 150.000 de romani, potrivit estimarilor din piata.

    Pe de alta parte insa, cresterile din ultimii ani au dat
    sperante distribuitorilor si comerciantilor din domeniu ca balanta
    poate ajunge macar sa se echilibreze in urmatoarea perioada, mai
    ales ca piata, desi inca destul de mica, a fost mai rezistenta la
    criza decat multe altele. Consolele au devenit practic o forma mai
    ieftina de distractie decat iesirile in oras sau mini-vacantele de
    la sfarsit de saptamana. Si totodata mai comoda prin comparatie cu
    calculatorul, pentru ca jocurile pe consola nu presupun instalarea
    de sistem de operare si drivere, un procesor mai puternic sau
    memorie si placa video performante, lucruri de care se lovesc
    adesea jucatorii pe computer, mai ales atunci cand e vorba de
    jocurile de ultima generatie.

    Anul trecut romanii au cumparat in total peste 30.000 de console
    pentru jocuri, cifra estimata sa creasca anul acesta cu 17 procente
    pana la 35.000 de bucati, dupa calculele lui Mihail Stegaru,
    product manager in cadrul RHS Gaming Business Unit, companie care
    aduce pe piata locala produse Nintendo. Cea mai mare parte sunt
    console pentru acasa, precum Xbox de la Microsoft, Wii de la
    Nintendo sau PlayStation de la Sony, insa aproximativ 10.000 de
    bucati vor fi anul acesta din categoria portabilelor, cifra in
    crestere fata de nivelul de 8.000 din 2010. “Consola Nintendo 3DS
    va insemna in jur de 15% din piata”, completeaza managerul despre
    dispozitivul recent lansat pe piata locala, asteptarile vizand cel
    putin 1.500 de bucati vandute anul acesta, dintre care o treime
    chiar in prima luna de la lansare.

    In total, consolele vor insuma anul acesta o piata de peste 11
    milioane de euro, dintre care sapte milioane de euro dispozitivele
    in sine si patru milioane de euro jocurile pentru acestea, peste
    nivelul de noua milioane de euro (sase pentru echipamente si trei
    pentru jocuri) inregistrat in 2010, potrivit estimarilor lui
    Stegaru. “Consolele portabile sunt deocamdata un segment mai putin
    dinamic din cauza gamei mai reduse”, completeaza el. Situatia a
    inceput insa deja sa se schimbe, avand in vedere avansul mai mare
    al vanzarilor de portabile estimat pentru acest an prin comparatie
    cu cresterea asteptata pentru consolele fixe. Iar faptul ca au un
    public diferit este unul dintre motive – consolele de buzunar se
    adreseaza in general tinerilor din familii cu venituri peste medie,
    segment care va continua sa faca astfel de achizitii indiferent de
    situatia economica, in timp ce consolele pentru acasa sunt folosite
    de un public ceva mai matur, fiind dedicate intregii familii, care
    e in continuare destul de sensibila la contextul economic. Totusi,
    cele doua categorii de consumatori nu se exclud una pe cealalta, ba
    din contra, este posibil ca un consumator sa achizitioneze ambele
    tipuri de console sau chiar doua dispozitive din aceeasi categorie,
    intrucat multe dintre seriile de jocuri sunt compatibile cu mai
    multe platforme si pot fi folosite atat pe consola de acasa, cat si
    pe cea din buzunar.

    Apetitul de joc al romanilor sau, mai bine zis, inclinatia catre
    un anumit tip sau marca de consola ramane totusi strans legat de
    factorul pret. Nintendo 3DS, consola portabila care le permite
    consumatorilor sa experimenteze jocuri 3D fara a avea nevoie de
    ochelari speciali, a ajuns la finele lunii martie in magazinele din
    Romania la un pret de 1.300 de lei, la care se adauga si costul
    jocurilor, de aproximativ 280 de lei pentru un titlu. “In acest
    moment exista doar sase jocuri, insa numarul lor ar putea depasi 50
    pana in 2012. Estimam vanzari de cateva zeci de bucati din fiecare
    titlu”, spune Mihail Stegaru. O miscare mai recenta in piata ar fi
    ieftinirea consolei de buzunar PlayStation portable aplicata de
    producatorul japonez Sony inclusiv in Romania in urma cu doua
    saptamani. Pretul recomandat a scazut cu 24%, pana la 550 de lei,
    iar jocurile din seria Essentials costa ince-pand de la 50 de lei,
    in functie de titlu. Este insa prea devreme de spus daca din
    aceasta competitie va iesi castigator doar pretul sau in balanta va
    inclina si functionalitatea inedita a unei console 3D, fie ea si cu
    dureri ocazionale de cap.

  • Unde sunt fanii Harley Davidson? Cele mai bine vandute motociclete de strada in 2010

    Abia trecusera trei luni de cand cedase catre Citroën Romania
    importurile marcii franceze – care il adusese in topul vanzatorilor
    de masini de pe piata locala -, cand fostul premier Calin
    Popescu-Tariceanu pregatea pentru Salonul Auto de la Bucuresti din
    2007, ultimul salon auto romanesc dinainte de criza, lansarea pe
    piata locala a Harley-Davidson, legendara motocicleta americana.
    Era perioada cand vanzarile de masini inregistrau cresteri de la o
    luna la alta in volume la care dealerii doar visau cu cativa ani in
    urma si, pe masura ce traficul se aglomera, clientii erau atrasi de
    o noua piata – cea a motocicletelor si a scuterelor.

    Planul americanilor de atunci era de a vinde anual 200 de
    unitati din celebrele motociclete americane, al caror volum total
    urma sa ajunga la 1.000 de unitati pana in 2012. Planul s-a dovedit
    insa prea ambitios, astfel ca cel mai ridicat volum vandut a fost
    de 68 de unitati in 2008. Anul trecut, dealerul a vandut 47 de
    motoare, in crestere fata de anul anterior, dar abia la un sfert
    fata de estimari. Chiar daca vanzarile nu au atins tinta nici in
    anii de boom economic, importatorul se asteapta in continuare la
    cresteri ale vanzarilor, desi acestea se mentin la un nivel scazut,
    cum se intampla la nivelul intregii piete.

    “Pentru 2011 estimam sa vindem peste 50-60 de unitati de
    motociclete Harley- Davidson. Nu exista motive reale sa speram la o
    revenire puternica a vanzarilor, dar trendul din primul trimestru
    indica o crestere in acest an”, spune Marcel Chiva, directorul de
    vanzari al Harley-Davidson. Chiar si asa, Harley ramane lider in
    clasa motocicletelor cu motoare de peste 650 de centimetri cubi,
    cel mai mic motor Harley avand 900 cmc.


    In 2007, cand Harley venea in Romania, estimarile anuale de 200 de
    motociclete vandute pareau a fi unele rezervate, avand in vedere
    cresterea de aproape cinci ori a pietei in 2008 fata de 2007, de la
    aproape 3.200 de unitati la aproape 16.000 de motoare. Dar
    cresterea exploziva din 2008 s-a rasturnat si piata a scazut cu
    aproape 90% in 2009, declin care a depasit chiar si scaderea
    vanzarilor de camioane – acestea din urma fiind unul dintre cele
    mai clare unitati de masura a ritmului unei economii.

    Explicatia scaderii nu este doar una legata de criza: “In
    Romania, motocicletele nu sunt chiar un produs premium, ci mai
    degraba o excentricitate a clasei medii. Vanzarile de motociclete
    in primele trei luni ale acestui an raman sporadice. Atat timp cat
    creditarea ramane o problema, vanzarile moto vor avea de suferit”,
    spune Valeriu Tones, directorul de comunicare al AutoItalia,
    companie care detine importurile motocicletelor Honda pe piata
    locala.

    Clientul de Harley-Davidson nu s-a schimbat mult in ultima
    perioada, principala diferenta fiind data de finantarea motorului.
    “Clientul motocicletelor Harley-Davidson nu s-a schimbat in ultimii
    doi ani. Este in continuare tot om de afaceri, are peste 35 de ani
    si este manager de top. Criza i-a schimbat, desigur. Spre exemplu,
    inainte, companiile de leasing erau mult mai permisive, iar acum,
    chiar daca sunt achizitionate pe firma, trebuie sa se plateasca
    TVA-ul”, explica Chiva. Unul dintre primii clienti romani ai marcii
    americane de motoare a fost Calin Popescu- Tariceanu insusi, inca
    dinainte de a importa oficial in Romania motocicletele.

    Pe de alta parte, businessul Harley-Davidson nu inseamna numai
    motociclete, ci si accesorii achizitionate atat de cei ce si detin
    un motor american, cat si de admiratori ai marcii. “A doua parte a
    businessului Harley-Davidson e reprezentata de accesorii si
    articole de vestimentatie. Avem clienti care nu detin o
    motocicleta, dar care vin sa cumpere astfel de accesorii din
    magazin”, a subliniat directorul de vanzari al marcii.

  • Sfatul prefectului: cum alegem carnea de miel, ouale, vinul si alte produse de Paste

    OUALE
    Ouale proaspete au coaja cu aspect rugos, porii fiind vizibili, iar
    cele vechi au coaja lucioasa, uneori cu pete, porii nefiind
    vizibili.

    Ouale proaspete prezinta albusul de culoare alba spre roz-deschis,
    iar galbenusul de culoare galben deschis pana la rosiatic, sferic,
    asezat central, separat de albus. La ouale vechi dispare separarea
    dintre albus si galbenus, galbenusul devine mobil cu forma
    neregulata, uneori fixandu-se de partea interna a cojii; pot fi
    observate pe fata interna a cojii, pete de culoare inchisa, produse
    de diferite mucegaiuri sau bacterii.

    Ouale trebuie sa fie marcate cu un numar distinctiv, cod identic cu
    cel al exploatatiei (pe ou sau pe unitatea de ambalaj). Marcajul
    trebuie sa fie lizibil si sa aiba o inaltime de cel putin 2
    mm.

    CARNEA DE MIEL
    Diferenta intre carnea de miel si carnea de caine: comparativ cu
    oaia, carcasa de caine are configuratia corpului si a regiunilor
    musculare mai lungi; carcasa de oaie este mai scurta si mai
    grosolana, iar la capra carcasa este mai supla, mai alungita, iar
    coastele mai lungi. La carcasa de oaie, grasimea (seul) se depune
    si subcutanat, avand un miros caracteristic care se accentueaza la
    fierbere.

    La oaie, numarul de vertebre sacrale este de 5, iar la caine este
    de 3, osul sacrum la oaie este lung, iar la caine foarte scurt,
    aproape patrat, fata interioara concava. Din punct de vedere
    organoleptic, carnea de caine are culoare rosie-inchis si un miros
    caracteristic, neplacut; fibra musculara este fina si cu
    consistenta moale, grasimea este alb cenusie, uleioasa si nu se
    intareste dupa racire.

    VINUL VARSAT
    Vanzarea vinului de masa in vrac trebuie sa se faca in spatii
    comerciale care sa indeplineasca conditiile de igiena
    corespunzatoare, sa aiba sistem de ventilatie, sistem de alimentare
    si de canalizare.

    Vasele din care se comercializeaza cu amanuntul vinul de masa in
    vrac vor fi etichetate vizibil si lizibil pentru cumparator, iar in
    sistemul de etichetare vor fi cuprinse minimum urmatoarele
    indicatii: categoria de calitate – vin de masa; tipul de vin dat de
    continutul in zahar: sec, demisec, demidulce, dulce; culoarea
    vinului: alb, rosu sau rose; anul de productie; furnizorul; numarul
    autorizatiei acordate pentru spatiul de comercializare.

    PRODUSELE TRADITIONALE
    Produsul traditional trebuie sa fie obtinut din materii prime
    traditionale, sa prezinte o compozitie traditionala sau un mod de
    productie care reflecta un procedeu tehnologic de productie
    traditional si sa prezinte atestatul de produs traditional eliberat
    de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

    Eticheta produsului traditional trebuie sa contina urmatoarele
    mentiuni: numele si adresa producatorului; denumirea produsului
    (conform cu atestatul obtinut); produs “traditional”; metoda de
    productie traditionala; greutatea neta; ingredientele, in ordinea
    descrescatoare a cantitatii din reteta; conditii de pastrare; data
    fabricatiei si termenul de valabilitate; alergenii continuti.

    PESTELE
    La pestele proaspat, ochii sunt proeminenti sau la nivelul
    orbitelor, cu corneea transparenta sau usor mata, iar la cel
    alterat sunt infundati in orbite, cu corneea complet mata. La
    pestele proaspat branhiile sunt rosii, cu nuante caracteristice
    speciei, fara miros, cu operculi (placile osoase care acopera
    deschiderea branhiilor) elastici si bine lipiti de branhii, la cel
    alterat branhiile sunt de culoare murdara, acoperite cu mucus
    abundant, cu miros de putrefactie, operculii indepartati de
    branhii.

    Pielea si solzii la pestele proaspat sunt de culoare naturala
    lucioasa sau putin mata, solzii sunt bine prinsi in piele. La
    pestele alterat, suprafata pielii este acoperita cu mucus urat
    mirositor, solzii intunecati ce se desprind cu usurinta.

    Musculatura la pestele proaspat este tare, elastica, nu se formeaza
    amprenta la apasare, bine legata de oase, de culoare cenusie, alba
    sau usor roz, in functie de specie. La pestele alterat musculatura
    este moale, amprentele formate nu mai revin la normal, se desprinde
    usor, culoare cenusie murdara. Viscerele la pestele proaspat sunt
    bine individualizate cu miros specific, fara lichid in cavitate, la
    pestele alterat viscerele hidrolizate, cu miros de alterat, lichid
    tulbure in cavitate, urat mirositor.

    Prefectura citeaza si recomandarile Directiei de Sanatate Publica a
    Municipiului Bucuresti pentru cetateni:
    – sa consume numai carne care a fost cumparata din reteaua de
    magazine publice;
    – sa nu consume carne din taieri clandestine, ambulante;
    – sa nu consume carne insuficient tratata termic;
    – sa nu foloseasca oua de rata/gasca la prepararea cremelor, a
    prajiturilor, a maionezei;
    – sa nu uite sa se spele bine pe maini cu sapun inainte de a
    prepara alimentele;
    – sa pastreze la frigider alimentele usor alterabile: carnea,
    pestele, ouale, maioneza, cremele;
    – sa nu pastreze alimentele preparate langa cele nepreparate (carne
    cruda langa cea preparata, mezeluri, preparate traditionale din
    carne de miel);
    – sa nu cumpere bauturi alcoolice traditionale (vin, tuica) de la
    comerciantii ambulanti.

  • SUA amendeaza cu 30 de milioane de dolari un trader pentru manipularea pietei gazelor naturale

    Presedintele SUA, Barack Obama, a anuntat recent ca autoritatile
    organizeaza o echipa de specialisti pentru a analiza posbile fraude
    pe piata petrolului. Grupul urmeaza sa fie condus de procurorul
    general al SUA. Petrolul si gazele naturale sunt tranzactionate
    masiv pe pietele internationale ale materiilor prime, oferind
    posibilitati pentru speculatii foarte mari, noteaza BBC. Amenda
    este rezultatul unei investigatii incepute in iulie 2007 impotriva
    Amaranth si a doi traderi, Brian Hunter si Matthew Donohoe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Barbut, dreptatea si fabricile

    In luna martie, Marcel Barbut, proprietarul producatorului de
    materiale de constructii AdePlast Oradea, a adresat o scrisoare
    deschisa principalelor institutii publice, in care isi exprima
    nemultumirea fata de practicile judiciare deficitare din Romania,
    iar lumina reflectoarelor a cazut, intr-un mod pozitiv, asupra sa.
    Ministerul Justitiei i-a dat dreptate, aratand ca intr-adevar
    exista o practica judiciara neunitara in Romania, iar procedurile
    penale din mediul economic au o durata prea mare. Asta nu i-a
    rezolvat nemultumirile omului de afaceri. Asa ca isi vede mai
    departe de treburile lui, care nu vor sa auda de criza: anul trecut
    afacerile i-au crescut cu 11,5%, la 126,7 milioane de lei
    (aproximativ 30 milioane de euro), iar in primele doua luni ale
    anului, AdePlast a inregistrat o crestere de circa 25% a vanzarilor
    comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.

    Cum si alti producatori din piata pe care activeaza Marcel
    Barbut au anuntat avansul afacerilor in primele luni ale acestui
    an, intrebarea care se pune este daca si-a revenit cu adevarat
    piata materialelor de constructii, dupa ce anul trecut a consemnat
    un declin de 15-20%? “Daca mai multi jucatori au anuntat avans,
    inseamna ca exista o crestere reala in piata. Mai exista si o serie
    de firme care au intrat in insolventa pe fondul crizei, astfel ca
    se poate vorbi mai mult de o redistribuire a vanzarilor. Poate fi o
    usoara crestere, dar nu atat de mare. Daca fratele mai mare s-a
    ingrasat un pic, mai lasa fratilor mai mici o haina, pe care ei o
    iau cu placere, cu alte cuvinte, are loc o redistribuire:
    cantitatea pe care o avea se reimparte la ceilalti jucatori”,
    apreciaza Marcel Barbut.

    Planurile lui Barbut merg insa mai departe de revenirea pietei
    romanesti de constructii: pentru 2011 obiectivul principal al
    companiei oradene este intrarea pe pietele din Ucraina si din
    Bulgaria, dupa ce a ajuns deja in Liban: “Am purtat deja discutii
    pentru Ucraina, unul dintre angajatii nostri a fost acolo, iar acum
    suntem in stadiul de negocieri”. In ceea ce priveste piata
    libaneza, un pas important fost facut in martie, cand AdePlast a
    livrat 80 de tone de produse speciale “albe”, destinate lucrarilor
    cu marmura si granit, prin intermediul diviziei AdePlast Orient,
    deschisa la Beirut. “Pentru Liban am primit comenzi de produse
    albe, care sunt cu circa 30% mai scumpe decat alte produse. Divizia
    e deschisa prin intermediul unui roman care face business acolo si
    ne-a cerut acceptul sa infiinteze o firma care sa poarte numele
    AdePlast.

    Si anul trecut am avut comenzi, dar sporadice si mici, intr-un
    ritm de un tir pe luna”, spune proprietarul AdePlast. Si in
    Bulgaria a ajuns compania, insa tot sporadic: “Am trimis anul
    trecut si la sud de Dunare, dar accidental, nu mai mult de 5
    camioane, si asta in conditiile in care AdePlast a vandut anul
    trecut peste 13.000 de camioane in total, adica vreo 262.000 de
    tone”. Planul de dezvoltare a segmentului de export vizeaza asadar
    transformarea comenzilor sporadice in piete de desfacere stabile.
    Momentan, cele mai importante piete de export ale producatorului
    sunt Ungaria si Moldova. Anul trecut exporturile au contribuit cu
    circa 10% la cifra de afaceri, insa in 2011 Barbut vrea sa dubleze
    aceasta pondere. Se fereste insa sa spuna la cat se ridica piata
    mortarelor din Romania: “N-as vrea sa spun ceva care sa fie intors
    pe toate partile de concurenta mea”.