BusinessMagazin

Tag: Strategie

  • De ce alege Farmexpert un partener din Austria

    Obiectivul principal al parteneriatului este diversificarea si
    dezvoltarea portofoliului de produse activ in Romania, prin
    introducerea pe piata farmaceutica a unor game largi de produse de
    calitate ce se adreseaza unor simptomatologii variate, in boli
    precum cele cardiovasculare, ale sistemului nervos central,
    afectiuni dermatologice, raceala si gripa, dar si dispozitive
    medicale. Astfel, incepand chiar cu ultimele doua luni ale lui
    2009, in portofoliul de produse Farmexpert vor fi disponibile
    dispozitive medicale de tip “prim ajutor”, pentru stoparea
    hemoragiilor nazale, nisa pana acum neacoperita in Romania.

    “Romania este o piata care prezinta un real interes pentru
    Kwizda, iar Farmexpert a fost alegerea fireasca pentru noi, atat
    datorita experientei in distributie si promovare acumulate pe piata
    farmaceutica din Romania, cat si datorita garantiei pe care o ofera
    transferul de know-how al Anzag, partenerul nostru la nivel
    european. Aceasta colaborare reprezinta un pas important in
    consolidarea pozitiei noastre in Europa Centrala si de Est”, a
    declarat Stephen Sandor, director general al Kwizda Pharma.

    Parteneriatul Farmexpert si Kwizda Pharma presupune o investitie
    de aproximativ 400. 000 euro in actiuni de marketing si promovare
    medicala, seteaza ca obiectiv financiar atingerea unei cifre de
    afaceri de 2 milioane euro in urmatorii 3 ani si face parte din
    strategia pe termen lung a Farmexpert de dezvoltare a portofoliului
    de produse si de consolidare a pozitiei de lider pe piata
    distributiei de medicamente din Romania.

    “Incheierea acestui parteneriat vine sa confirme atingerea unor
    obiective stabilite de Farmexpert la inceputul anului, referitoare
    la extinderea si diversificarea portofoliului de produse care vin
    in intampinarea cerintelor pietei si ne aduc mai aproape de clienti
    si pacienti, oferindu-le acestora acces la terapii de calitate.
    Faptul ca o companie cu traditie precum Kwizda Pharma dezvolta
    investitii in Romania, intr-un context economic dificil si intr-o
    industrie foarte putin predictibila din punct de vedere al
    reglementarilor, precum cea farmaceutica, nu poate decat sa ne
    bucure si sa ne faca increzatori in atingerea obiectivelor pe
    termen lung”, a spus Octavian Iacob (FOTO), director executiv
    Farmexpert DCI, care a precizat ca in momentul de fata se afla in
    negociere cu peste 100 de producatori, din care intentioneaza sa
    stabileasca un parteneriat cu cel putin zece, in urmatorii doi
    ani.

    Farmexpert DCI ocupa la finele T1 2009 pozitia a doua, cu o cota
    de piata de 11,06%. Cu 6 depozite si 13 birouri reprezentative la
    nivel local, Farmexpert DCI asigura acoperire nationala.
    Portofoliul de produse include peste 8100 de produse active,
    acoperind toate ariile terapeutice.Actionariatul Farmexpert DCI
    este alcatuit in proportie de 60% de ANZAG (Andreae Noris Zahn AG)
    si 40% – Dr. Eugen Banciu. Echipa Farmexpert cuprinde in prezent un
    numar de 720 angajati.

  • Primul antreprenor roman care vorbeste despre insolventa

    Intrarea in insolventa este o “stampila” de care nu scapi foarte
    usor, dar Balu nu este managerul ingandurat, care nu stie cum sa
    faca mai bine sa-si reesaloneze datoriile. Pare detasat, iar
    discursul sau este presarat cu glume – spune ca a reusit sa faca
    situatia “simpatica” dupa ce si-a linistit creditorii.

    Problemele Snack Attack au inceput din noiembrie 2008, cand
    criza a inceput sa se simta in Romania. Fabrica de la Balotesti, o
    investitie de 2,5 mil. euro, avea nevoie de finantare bancara.

    Cititi mai multe despre primul antreprenor roman
    care vorbeste despre insolventa     pe www.zf.ro

  • Angajatii nu-si mai doresc pensii private facultative

    Cele mai dorite beneficii la locul de munca sunt asigurarea
    privata de sanatate si abonamentele la clinicile medicale private.
    Pentru aceste beneficii au optat atat angajatii din Bucuresti, cat
    si cei din provincie.

    Pe ultimele locuri in preferintele angajatilor sunt bonurile de
    masa, accesul la traininguri si bonurile de cadouri.

    Interesant este ca doar 8,3% dintre bucuresteni si 6,4% dintre
    locuitorii din provincie aleg primele ca beneficiu
    extrasalarial.

    Angajatorii au explicat coborarea in top a pensiilor facultative
    prin faptul ca nu sunt privite ca beneficii imediate, ci pe termen
    lung. Din acelasi motiv, nici pentru angajatori aceste suplimente
    salariale nu sunt prioritare.

    Media contributiei lunare pe care respondentii care au declarat
    ca intentioneaza sa contracteze o pensie privata facultativa ar fi
    dispusi sa o plateasca este de 135 de lei in Bucuresti si 105 lei,
    in provincie.

    Totusi, la intrebarea daca exista intentia de aderare la un fond
    de pensii facultative, doar 15,4% dintre respondentii din Capitala
    au raspuns afirmativ, in timp ce in provincie ponderea a crescut
    pana la 15,8%.

    Studiula a fost realizat in luna aprilie, pe respondenti cu
    varste cuprinse intre 22 si 65 de ani, din Bucuresti si orase cu
    peste 100.000 de locuitori.

  • Planurile celei mai mari companii romanesti pentru 2010

    Anul trecut, in primavara, managementul Petrom se intreba de ce
    totul e atat de roz. |n Romania, in lume, in businessul Petrom. Au
    ajuns atunci la o concluzie pe care au tinut-o bine ascunsa.
    “Lucrurile au mers foarte bine anul trecut. Ma asteptam ca mediul
    favorabil sa nu dureze, dar nu ma asteptam la o criza de asemenea
    dimensiuni”, povesteste acum Reinhard Pichler.

    Recunoaste ca se astepta inca din primavara anului trecut la o
    criza, dar la o criza mica, in care pretul petrolului ar fi coborat
    putin, cu 10-15 dolari pe baril. “Nu m-as fi asteptat niciodata ca
    pretul petrolului sa scada de la 130 la 44. Cred ca peste 90 de
    dolari pentru un baril de petrol este un pret foarte bun, intre 70
    si 90 e ok, dar sub 70 ai nevoie de un program corect de finantare.
    Era un prag la care nici nu puteam sa ne gandim anul trecut.”

    Pichler admite, asadar, ca nu a anticipat cat de mare va fi
    efectul crizei care incepuse in Statele Unite – “vorbeam cu
    prieteni din Statele Unite si imi spuneau sa stau linistit, ca asta
    nu e o criza a petrolului, ci o criza a bancilor. Problema e ca o
    criza a bancilor inseamna ca nu mai ies bani in piata”. Pe de alta
    parte, acum se simte multumit de deciziile luate atunci, cand a
    anticipat ca vor fi totusi ceva probleme: provizioane si hedging,
    doua masuri de protectie, una pentru a acoperi litigiile cu fostii
    angajati, cealalta pentru a proteja cash-flow-ul.

    Reinhard Pichler e un personaj simpatic. Vorbeste relativ
    necorporatist, compara mersul vapoarelor cu al companiilor,
    glumeste mult. Dar revine des la explicatiile privind deciziile de
    a face hedging si de a pune deoparte provizioane. Cele doua masuri,
    luate inca din toamna anului trecut, au insemnat ca Petrom a pus
    deoparte aproape jumatate din profitul net pe 2008 si a investit in
    hedging. “|n septembrie anul trecut am inceput sa discutam despre
    ce putem face pentru a asigura baza financiara a companiei si am
    decis sa incepem un program de hedging pentru a ne proteja
    cash-flow-ul. Lucram deja la previziunile pentru 2009, asa ca aveam
    idee despre cat trebuie sa investim pentru a ramane in business,
    pentru conformare, pentru dezvoltare”, explica Pichler.

  • In vremuri de criza, Malev conteaza pe Romania

    Noua strategie a companiei, care a generat rezultate
    semnificative pe pietele din Europa de Vest, va fi aplicata si in
    Romania. Malev va urmari atragerea pasagerilor prin adoptarea unor
    tarife similiare cu cele ale companiilor low-cost. In acest sens,
    compania promoveaza oferte la pret mai mic fata de anul trecut
    pentru destinatiile din Europa. Compania, ai carei clienti fac
    parte din segmentul Corporate, se va orienta spre atragerea unui
    nou segment de pasageri prin intermediul unei noi stategii de
    marketing. Noua politica de tarife va avea scopul de a atrage
    familii, studenti, turisti sau grupuri organizate. Prin programul
    dedicat companiilor mici si mijlocii, numarul partenerilor s-a
    dublat. In plus, Malev va imbunatati serviciul on-line de rezervare
    a biletelor, urmarind crestea rezervarilor pe internet de la 10% in
    prezent, la 25%.

    Cresteri pe piata romaneasca
    “In luna august s-au inregistrat cu 12% mai multi pasageri
    comparativ cu anul trecut. Tendinta este valabila si in Romania
    unde s-a inregistrat o crestere de 4,3%”, a declarat Karim
    Makhlouf, director comercial al Malev, care se arata optimist in
    ceea ce priveste situatia rezervarilor din septembrie si octombrie.
    In prezent, compania opereaza 65 de zboruri saptamanale spre
    Budapesta, dinspre Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi, Timisoara si Targu
    Mures. Malev si-a marit numarul de zboruri cu 13% fata de anul
    trecut si detine 84% din cota de piata dintre Romania si Ungaria.
    Circa 280.000 de romani au calatorit cu Malev in 2008.

    Malev opereaza zboruri catre 50 de orase in 35 de tari si detine
    o flota de 25 de aeronave printre care 18 avioane Boeing 737 Next
    Generation.

  • ING mizeaza pe produsele de baza

    ING Bank Romania a lansat un credit cu dobanda de 15,5%, in suma
    maxima de 60.000 lei si scadenta la cinci ani, un imprumut
    imobiliar de casa noua cu o rata de 5,5% si o valoare maxima de
    80.000 euro, si un cont in care parintii pot economisi bani pentru
    copii.

    Odata cu cei 15 ani de prezenta in Romania, ING Bank aniverseaza
    si cinci ani de cand a inceput activitatea de retail. Divizia va
    deveni profitabila incapand cu 2010, la fel cu vor fi toate
    diviziile ING, potrivit directorului general al bancii, Misu
    Negritoiu.

    “Anul acesta vom incepe (activitatea de retail – n.r.) sa
    contribuim la profitabilitatea bancii, dupa ce pana acum am fost
    finantati de celelalte activitati ale bancii”, a adaugat Albert
    Roggermans, director general adjunct al ING Bank Romania. Acesta a
    mai spus ca anul viitor tinta de un milion de clienti va fi atinsa,
    semn ca modelul de franciza pe care l-a promovat ING Romania a fost
    unul eficient.

    Banca are 220 de sucursale locale, si va miza si mai mult pe
    divizia de retail, spune Negritoiu, deoarece
    “creditul corporate a devenit plictisitor”. Dupa primul semestru,
    ING avea o cota de piata de 9,9% in ce priveste numarul total de
    clienti, detinand 10,3% din segmentul destinat persoanelor fizice,
    4,2% din clientii din private banking, 2,8% pe segmentul
    intreprinderilor mici si mijlocii, 48% pe cel al companiilor mari
    si 15,4% pe companii mijlocii.

    “Ne vom concentra si in continuare pe segmentul de internet
    banking, pentru ca este o piata cheie pentru noi”, spune Negritoiu.
    De asemenea, adauga el, portofloliul de servicii al ING va fi in
    continuare limitat la nevoile de baza ale clientilor. “Nu vrem sa
    oferim clientilor variante nenumarate, si solutia potrivita”, spune
    Negritoiu, care mizeaza astfel pe gradul scazut de sofisticare al
    sistemului bancar local.

  • Radu Furnica: Trebuie sa stim de pe acum cum ne vedem peste 20-30 de ani

    "Trebuie sa stim incotro ne indreptam ca sa stim pe unde s-o luam a spus Furnica. Cel mai important lucru e orientarea strategica pe termen lung, sortarea prioritatilor in economie si apoi investitii in acele sectoare cu prioritate. Serviciile importante in care trebuie facute investitii sunt educatia, sanatatea si administratia serviciilor publice", crede Furnica.

  • Vorbiti Deutsche?

     

    “Era doar o chestiune de timp”, spunea la finalul saptamanii trecute Panagis Vourloumis, presedintele si directorul executiv al OTE si Cosmote si presedintele consiliului de administratie al Romtelecom, referindu-se la integrarea operatiunilor grupului elen de telecomunicatii in cele ale Deutsche Telekom. Totusi, timpul nu pare sa fi fost pana acum esential pentru grupul german care detine 25% din actiunile OTE; primele decizii clare legate de aceasta integrare incep sa se vada de-abia acum, la aproape un an de la perfectarea tranzactiei.
     
    Deutsche Telekom intentioneaza sa faca din integrarea cu operatiunile OTE o prioritate, vrand sa beneficieze de pe urma faptului ca preluarea operatorului elen ii asigura o prezenta puternica in Europa de Sud-Est. A fost formata o echipa de management pentru sud-estul Europei, in frunte cu Guido Kerkhoff, fostul Head of Group Accounting and Controlling al Deutsche Telekom, care se va ocupa de companiile unde grupul german detine participatii – OTE, Magyar Telekom, Slovak Telekom si T-Hrvatski Telekom din Croatia. Totodata, incepand cu acest trimestru, Deutsche Telekom va raporta rezultate financiare consolidate, incluzand si afacerile OTE.
     
    “In urma acordului strategic cu grupul elen, reorganizarea structurii operationale a activitatilor din Europa a fost o necesitate”, declara recent Rene Obermann, directorul executiv al Deutsche Telekom, care priveste integrarea si prin prisma financiara, avand in vedere ca interconectarea retelelor de voce, internet si date prin centrul international de management al retelei de la Frankfurt al operatorului german inseamna o reducere de costuri in valoare de 2,2 miliarde de euro pentru cele doua companii.
     
    Lucrurile se misca insa destul de greu, planurile Deutsche Telekom pentru regiunea sud-est europeana urmand sa fie definitivate in iulie. Nu investitiile sunt motivul intarzierii, compania avand rezerve de lichiditati in valoare de 20 de miliarde de euro, ci dimensiunea celor doua grupuri telecom. “Ce incercam noi sa facem, a doua companii foarte mari, este unul dintre cele mai dificile lucruri din lumea de business, dar exista o doza mare de bunavointa din partea ambelor companii”, a afirmat Panagis Vourloumis intr-un discurs sustinut la sediul din Bonn al grupului, in fata a peste 100 de jurnalisti din Grecia, Romania, Bulgaria si Albania, tarile unde are activitati OTE.
     
    Deocamdata, in ecuatia operatorului german, Romania ramane o necunoscuta; oficialii Deutsche Telekom au evitat sa dea detalii despre planurile pe care le au pentru piata romaneasca de profil, evaluata la 5 miliarde de euro anul acesta. Cert este ca pentru Romtelecom si Cosmote, cei doi operatori controlati de OTE in Romania, nu se pregateste o fuziune. “Nu se pune problema combinarii celor doua companii din punct de vedere juridic, ci mai degraba stabilirea unei colaborari mult mai apropiate decat pana acum”, a declarat presedintele si directorul executiv al grupului elen.
     
    Nici scenariul unui rebranding al Romtelecom sau Cosmote nu pare sa fie o prioritate. “Cel putin pentru moment, nu exista planuri concrete in acest sens. In calitate de consumatori, credeti ca este nevoie de un asemenea proces?”, a fost replica lui Vourloumis. Prin urmare, actionarii germani vor ramane o prezenta discreta pe piata din Romania, mai ales ca orice decizie cu implicatii asupra celor doi operatori va trebui sa treaca mai intai prin Grecia, atat timp cat ambii sunt subsidiare directe ale OTE si nu ale Deutsche Telekom.
     
    Rene Obermann si Panagis Vourloumis nu au facut insa un secret din vizita pe care au facut-o in luna septembrie a anului trecut in Romania. Pe langa intalnirile cu presedintele si cu primul-ministru, oficialii celor doua companii au avut probabil timp destul pentru a evalua situatia Romtelecom si Cosmote pe piata si pentru a discuta investitiile posibile. Subiectul investitiilor era atunci pus in discutie pentru prima data, desi Deutsche Telekom avea deja acces indirect la piata romaneasca gratie participatiei detinute la Magyar Telekom, unul dintre actionarii firmei Combridge, un furnizor de solutii telecom care a cumparat acum trei ani caietul de sarcini al licitatiei de atunci pentru doua licente 3G. Licitatia a fost castigata ulterior de RCS&RDS si Telemobil (Zapp Mobile).
     
    Incepand cu luna aprilie, Romtelecom urmeaza sa extinda in 20 de orase si alte cateva zeci de localitati din tara serviciile bazate pe licenta CDMA castigata anul trecut la licitatia organizata de autoritatea de telecomunicatii, potrivit declaratiilor lui Yorgos Ioannidis, directorul companiei. In oferta vor intra atat serviciile de internet mobil, cat si cele de voce, operatorul urmand sa lanseze telefoane mobile sub brand propriu, achizitionate de la o serie de furnizori printre care ZTE, Huawei, Accestel, Anydata si Ubiquam, compania care produce si telefonul Zapp Easy.

    Deutsche Telekom: “Momentan alegem posibilitatile, dar vom fructifica orice oportunitate.”

     

  • Cum ar putea ajunge chineza stapana limbilor straine

    La zece ani aranja fructele si legumele pe taraba bunicului
    din Londra, cand a implinit 11 deja stia sa dea rest clientilor, la
    12 se targuia cu furnizorii pentru a obtine cel mai bun pret, iar
    pentru cea de 15-a aniversare tot ce si-a dorit a fost propria
    taraba. Cam asa suna drumul spre statutul de milionar al lui
    Charlie Trumper, personajul imaginat de Jeffrey Archer in romanul
    “As the Crow Flies” (publicat in Romania cu titlul “In linie
    dreapta”). Charlie a invatat arta comertului de la bunicul sau,
    care i-a predat si una dintre cele mai importante lectii ale
    comertului – sa vorbeasca pe limba clientului.
    Desi povestea romanului lui Jeffrey Archer este pura fictiune,
    lectia bunicului lui Charlie este cat se poate de reala. Se pare ca
    la asa ceva s-au gandit si americanii, care atunci cand China a
    inceput sa se remarce ca una dintre cele mai mari economii ale
    lumii, au inceput sa-si inscrie progeniturile la lectii de limba
    chineza.
    Economistii spun ca evolutia economiei chineze este cea mai
    mare surpriza a ultimelor decenii. Economia Chinei a depasit-o pe
    cea a Germaniei in 2007, ocupand pozitia a treia in ierarhia
    mondiala, dupa Statele Unite si Japonia, conform Bloomberg. Oficiul
    de statistica din China a anuntat ca PIB a crescut cu 13% in 2007,
    la 25.731 de miliarde de yuani (2.552 de miliarde de euro), valoare
    care depaseste performantele celei mai mari economii din Europa,
    Germania, care a atins in 2007 un PIB de 2.424 de miliarde de euro,
    calculat la ratele de schimb medii din 2007.
    Gratie perspectivelor de business pe care le reprezinta o
    astfel de piata, numarul de ore de limba chineza in scolile primare
    si in liceele din SUA a crescut cu aproape 200% in 2008 comparativ
    cu 2004, conform Asia Society, o organizatie neguvernamentala care
    promoveaza studiul limbii chineze. Popularizarea cursurilor de
    chineza a fost stimulata si de fondurile guvernamentale care au
    incurajat invatarea acestei limbi. Departamentul de Stat american a
    acordat in 2005 fonduri de 1,3 miliarde de dolari pentru ca scolile
    americane sa introduca module de limba chineza. “Pastrarea
    statutului de superputere al SUA depinde de noua generatie, iar
    americanii, considerati cei mai importanti antreprenori din ultimul
    secol, trebuie sa ramana in frunte”, spune Hong Li, lector in
    cadrul departamentului de limbi moderne de la colegiul
    Ithaca.
    Sa notam ca limba chineza este cea mai raspandita de pe glob,
    dialectele sale fiind vorbite de 1,3 miliarde de oameni in toata
    lumea. Pentru comparatie, la nivel mondial exista aproximativ 700
    de milioane de vorbitori de engleza si 80 de milioane de vorbitori
    de franceza.
    In ceea ce priveste invatamantul romanesc, acesta pare sa aiba
    in vedere nu numai piata chineza, ci si tarile nordice sau
    Balcanii. Cel putin asa sugereaza cererea pentru cursurile de limbi
    straine. In conditiile in care puterea este inca in mainile
    “clasicilor”, adica a limbilor engleza, franceza, germana sau
    spaniola, amatorii de culturi mai putin promovate se inscriu la
    centrele specializate in limbi straine. Centrul Fides are in oferta
    cursuri pentru 28 de limbi straine, printre care bulgara, ceha,
    croata, japoneza sau chineza, Echo a inclus atat limbi slave, cat
    si scandinave sau chineza, ebraica si turca, iar Ariel are in
    portofoliu cursuri de araba, chineza, olandeza, japoneza si limbi
    slave.
    Piata locala de cursuri de limbi straine a evoluat oarecum in
    pas cu raporturile economice dintre puterile lumii. “Oferta de
    predare a limbilor straine mai putin cunoscute a fost lansata de
    multa vreme si colaboram cu profesori specializati pe foarte multe
    limbi. Insa cererea pentru aceste limbi este intr-adevar mai
    recenta – dateaza de vreo sase ani si a devenit permanenta in
    ultimii doi”, spune Luminita Petrulian, director al Centrului de
    Limbi Straine Fides, adaugand ca, in cazul Fides, cele mai cerute
    cursuri sunt cele de limba greaca, suedeza, portugheza, araba,
    rusa, chineza si turca.
    Cat despre cursanti, reprezentantii centrului spun ca
    majoritatea au varsta cuprinsa intre 25 si 40 de ani: “Dintre
    solicitantii persoane fizice, cei mai tineri, care deja cunosc
    limbi de mare circulatie, doresc sa invete aceste limbi pentru a-si
    largi orizontul lingvistic si cultural, iar cei mai in varsta
    pentru a putea sa comunice cu prieteni sau rude din tarile
    respective.”

  • Retailerii de imbracaminte si criza

    Daca planurile lui Alexander Zeciu, director general al LPP Romania, se vor materializa, compania cu afaceri de peste 330 de milioane de euro in Polonia si in alte zece tari ar putea ajunge in urmatorii doi ani printre liderii pietei locale de moda, cu o retea de 40 de magazine si o cota de 60% din piata. “Am pornit din pozitia de outsideri, nimeni nu stia nimic despre noi, iar acum avem opt magazine deschise in fix zece luni si circa 20% din piata”, rezuma directorul LPP Romania perioada dintre aprilie anul trecut, cand polonezii au deschis primul magazin propriu din tara, si finele anului. LPP controleaza acum cinci magazine Reserved – cel mai mare lant din portofoliul LPP – si trei Cropptown, iar in acest an ar trebui sa se adauge lantului inca sase, care vor fi deschise in Bucuresti, Oradea si Arad.

    Pe langa cele doua branduri deja prezente pe piata locala, LPP aduce in centrul comercial AFI Cotroceni Park, programat sa fie inaugurat spre sfarsitul acestui an, doua noi branduri: Esotiq (lenjerie) si House (decoratiuni interioare), pentru care a inchiriat 1.600 de metri patrati. Extinderea anuntata va costa compania in jur de patru milioane de euro, adica exact cat au fost vanzarile anul trecut pe piata din Romania. In continuare, polonezii au in vedere orasele cu peste 50.000 de locuitori, prioritara fiind acoperirea tuturor resedintelor de judet. Dar, tine sa precizeze Alexander Zeciu, extinderile viitoare ale companiei depind de termenele de predare a spatiilor din mall-urile in care LPP vrea sa intre.

    Conform planului initial, la sfarsitul lui 2009, LPP Romania ar trebui sa adune incasari de circa 7,2 milioane de euro, cu 80% mai mult decat anul trecut. Tinand cont de contextul economic actual, care a afectat deja consumul in Romania, la care se adauga declinul pietei imobiliare si implicit al constructiilor, cifra ar putea fi mai mica: “Pe hartie, planurile sunt aceleasi. Depinde insa ce spatii comerciale vor fi finalizate, caci daca dezvoltatorii opresc investitiile, nici noi nu ne vom mai putea duce la final planurile de extindere”, mai spune Zeciu. Mai departe, in planul de afaceri al polonezilor de la LPP, Romania se plaseaza pe locul secund dupa Polonia, din punctul de vedere al incasarilor asteptate pentru urmatorii doi ani, spune Alexander Zeciu. Desi LPP Romania a avut o politica agresiva de extindere, nivelul de profit de aici inca nu se compara cu cel din alte tari unde grupul este prezent.

    “In 2008 vedeam in Romania nu doar un generator de venit, ci speram sa devina a doua piata dupa Polonia. Acum suntem undeva in partea de jos a clasamentului dintre toate subsidiarele”, admite Zeciu, care are ca principala preocupare urcarea LPP Romania, anul acesta, la mijlocul clasamentului, iar in urmatorii ani, pe a doua sau a treia pozitie din clasament. Prin aceasta strategie, seful LPP tinteste, de fapt, si o pozitie de top in comertul de moda romanesc, atacand astfel liderii actuali ai pietei locale de fashion: Solmar Grup, cel mai vechi retailer pe piata, care detine printre altele franciza Mango in Romania, Rafar, divizia de fashion a Grupului RTC, care opereaza lantul de magazine Debenhams, si Inditex, proprietarul Zara.

    In plus, LPP se pregateste si pentru viitoarea intrare pe piata a retailerului de imbracaminte C&A, care opereaza in lume peste 1.000 de magazine si ruleaza afaceri de circa sase miliarde de euro. Olandezii si-au anuntat oficial intrarea pe piata romaneasca in luna aprilie, cand vor deschide primul magazin in Militari Shopping Center. In total, C&A si-a planificat ca la sfarsitului lui 2009 sa numere cinci magazine, cu supratefe intre 1.500 si 2.000 de metri patrati, in Bucuresti (Militari Shopping Center si Sun Plaza), Buzau, Galati si Oradea. Valoarea investitiilor bugetate este de circa cinci milioane de euro. “Din 2010, planul este sa investim in cate opt noi magazine anual”, precizeaza Herbert Asamer, purtator de cuvant al C&A. Strategia de extindere a companiei ar viza in special spatiile stradale, “dar, pentru ca ele nu exista si in Romania, vom intra in centre comerciale”. Conceptul polonezilor si cel al olandezilor seamana, dat fiind ca ambii retaileri propun acelasi mix de produse – de la imbracaminte fashion pana la sport pentru femei, barbati si copii.

    Aflati in continuare care sunt cresterile estimate pentru piata romaneasca de retail