Intr-un studiu realizat recent si publicat in prestigiosul
National Bureau of Economic Research, Steven Levitt, cunoscut
pentru cercetarile sale din domeniul economiei infractionale, si
Thomas Miles, specialist in efectele dreptului asupra economiei, au
studiat in detaliu rezultatele unui mare turneu de poker ce a fost
organizat la Las Vegas (2010 World Series of Poker). “Jucatorii
identificati a priori ca fiind foarte abili au obtinut o
rentabilitate a investitiei de peste 30%, comparativ cu 15% pentru
toti ceilalti jucatori”, au concluzionat autorii studiului.
“Diferentele observate la nivelul ratei de rentabilitate a
investitiei sunt, din punct de vedere statistic, extrem de
semnificative si mult mai importante decat cele observate pe
pietele financiare”, au explicat autorii studiului.
Tag: Strategie
-
Norocul conteaza mai mult in lumea finantelor decat in jocul de poker
-
Ambitiile C&A in Romania
Retailerul de imbracaminte C&A, unul dintre cei mai mari
jucatori din Europa, are in plan sa ajunga in urmatorii cinci ani
la afaceri de 150-200 de milioane de euro pe piata locala, potrivit
calculelor BUSINESS Magazin, care au la baza cota de piata anuntata
de oficialii companiei si valoarea pietei. “Romania este una dintre
cele mai importante piete pentru noi. Vrem ca in urmatorii cinci
ani sa ajungem la o cota de piata de 5-7%”, a spus Benedikt Lauck,
director de marketing pentru Austria, Romania, Croatia si Slovenia,
in cadrul conferintei anuale a C&A pentru anuntarea
rezultatelor financiare, desfasurata la Düsseldorf. In fiecare an,
retailerul organizeaza conferinta pentru prezentarea rezultatelor
financiare in Germania – si nu in Olanda, tara de origine -, pentru
ca aceasta este in prezent cea mai importanta piata cand vine vorba
de vanzarile companiei. Germania nu este doar pentru C&A cea
mai importanta piata, ci si pentru rivalii de la H&M –
retailerul suedez care se bazeaza tot pe volum si care a gasit in
Germania un consumator atent la cheltuieli. Din acest an H&M a
intrat pe piata din Romania si, odata cu venirea lui, dar si cu
estimarile de crestere a economiei, au inceput sa apara si
planurile de extindere ale retailerilor deja aflati pe piata.Anul acesta C&A aniverseaza 170 de ani de la infiintare, un
secol de existenta in Germania, 20 de ani in Portugalia, un deceniu
in Polonia si doar 2 ani in Romania. Olandezii au deschis primul
magazin la Bucuresti abia in 2009, piata nefiind destul de
interesanta pentru multi retaileri inainte de 2007 si nici in 2008,
cand boom-ul imobiliar facea preturile de intrare mult prea mari,
mai ales pentru retailerii de tip discount.Retailul de moda romanesc este evaluat de compania de cercetare
de piata Euromonitor International la 1,9 miliarde de euro anul
trecut, respectiv 7,5 euro pe luna per capita. Euromonitor
estimeaza insa ca romanii vor cheltui tot mai mult pe haine in
viitorul apropiat, astfel incat piata va ajunge la 2,9 miliarde de
euro in 2015 si la 4,2 miliarde de euro in 2020, ceea ce inseamna
ca un roman va ajunge sa cheltuie pe haine, lunar, circa 11,5 euro
in 2015 si respectiv 16,7 euro in 2020, potrivit calculelor
BUSINESS Magazin. Acesta ar putea fi alt motiv pentru care
retailerii se inghesuie in Romania.Luand in calcul piata in valoare de 2,9 miliarde de euro, la o
cota de piata de 5-7% afacerile C&A ar putea ajunge intre 145
si 203 milioane de euro in 2015. C&A nu publica rezultatele
pentru Romania individual, ci doar alaturi de alte tari “nou
intrate in portofoliul C&A”, respectiv Turcia, Italia si
Croatia. In toate cele patru tari, afacerile retailerului s-au
ridicat la 114 milioane de euro in 2010, in crestere cu 57,2%.In conditiile in care in cele patru tari olandezii detin 47 de
magazine – 25 in Turcia, 6 in Italia si cate 8 in Croatia si
Romania – vanzarile per magazin se ridica, in medie, la 2,43
milioane de euro. In aceste conditii, vanzarile C&A in Romania
anul trecut au ajuns la aproape 20 de milioane de euro.C&A Moda Retail, compania sub care retailerul opereaza in
Romania, a realizat in 2009 o cifra de afaceri de circa 33,2
milioane de lei (circa 7,9 mil. euro) si un profit de circa 125.000
de lei (30.000 de euro), potrivit Ministerului de Finante, adica o
medie de 2,6 milioane de euro pe magazin, in conditiile in care
niciun magazin nu a prins mai mult de opt luni de functionare.C&A, care detine aproape 1.500 de magazine in aproape
jumatate din tarile din Europa, a obtinut anul trecut la nivel
mondial venituri de 6,59 miliarde de euro, in crestere cu 4,6%. In
Romania, dupa ce a deschis trei si respectiv patru magazine pe an
in primii doi ani de prezenta pe piata locala, are in plan sa
deschida noua magazine in acest an si sa ajunga astfel la un total
de 16 unitati. Desi detin cele mai multe magazine (trei) in
Bucuresti, C&A s-a uitat foarte serios si la orase mai mici,
precum Buzau, Arad sau Baia Mare. Mai mult, anul acesta vor
deschide si in Botosani si Sibiu, ca orase mai mici, precum si in
Bucuresti, Constanta, Craiova, Iasi si Timisoara. Olandezii merg
astfel si in judete unde nu exista niciun hipermarket (Buzau) si
niciun magazin de format cash & carry (Botosani). -
De ce mizeaza IBM pe software
“Romania e o piata foarte importanta pentru noi in strategia de
crestere a businessului de software”, spunea recent Steve Wilkins,
vicepresedinte de marketing al IBM Software, intr-o discutie cu
BUSINESS Magazin. Pe scurt, compania a definit un plan de bataie
pentru urmatorii cinci ani, cu accent pe zona solutiilor software
pe care mizeaza intr-o serie de piete de crestere precum Europa
Centrala si de Est. “La fel ca in cele mai multe tari din regiune,
in Romania inca exista mult loc pe piata”, a continuat
managerul.Contextul este destul de favorabil. Zona de soft si servicii
este estimata sa ajunga anul acesta la 760 de milioane de euro, in
crestere cu opt procente fata de nivelul atins in 2010. Iar
premisele exista deja, avand in vedere ca, in ultimii ani, ponderea
vanzarilor de echipamente a scazut in afacerile IBM din piata
locala, in timp ce serviciile si softul au explodat.Investitiile companiei americane din ultimii ani pentru
achizitii de companii software vor incepe sa se vada in curand si
aici, pe masura ce portofoliul software va fi extins. Unul dintre
exemple ar fi Unica, achizitie in valoare de 480 de milioane de
dolari (peste 328 de milioane de euro) realizata anul trecut.
“Suntem deja in discutii cu companii din Romania pentru a
implementa solutii din suita Unica, pana acum prea putin prezente
in pietele emergente”, a spus Steve Wilkins. Compania a inceput sa
implementeze solutia inclusiv la nivel intern, proces deja derulat
peste tot in lume unde IBM deruleaza operatiuni si care se va
incheia anul acesta.|n sine, Unica are aplicabilitate in automatizarea proceselor de
marketing ale unei companii. |n loc sa fie adresata unui public
mare, dar nu in totalitate relevant pentru companie, o campanie de
marketing poate fi directionata mult mai eficient si adaptata
conditiilor de piata unui grup mai restrans, dar foarte relevant.
“Iar bugetul ramane acelasi sau chiar se diminueaza”, a completat
Wilkins. Totodata, Unica permite inclusiv automatizarea procesului
de lansare a campaniilor – daca pana acum o campanie necesita o
luna pana la lansare, solutia permite acest lucru in numai o zi,
iar rezultatele pot fi masurate inca din prima zi si pot reprezenta
o baza pentru eficientizarea campaniei.|n prezent, IBM a inceput sa deruleze o serie de interviuri cu
directori de marketing din toata lumea pentru a intelege nevoile
fiecarei piete si pentru a putea adapta solutia Unica. Peste 1.000
de specialisti din companii vor participa la aceasta initiativa,
iar in Romania au avut loc deja doua astfel de interviuri la care
se vor adauga alte cateva in urmatoarea perioada, dupa spusele lui
Wilkins. “O prima constatare este ca rolul departamentului de
marketing s-a schimbat foarte mult, mai ales odata cu intrarea
social media in ecuatie”, spune vicepresedintele de marketing al
IBM Software, ceea ce inseamna ca o companie nu mai poate doar sa
transmita un mesaj clientilor actuali si potentiali, ci trebuie sa
si interactioneze cu ei.Extinderea portofoliului software al IBM pentru piata din
Romania nu se limiteaza insa doar la Unica. “Zona de cloud
computing va fi si ea dezvoltata tot mai mult in urmatoarea
perioada”, spune Steve Wilkins despre o piata aflata inca la
inceput in Romania. {i la fel se va intampla si cu solutiile pentru
cladiri si orase inteligente, un concept la care IBM lucreaza de
mai multa vreme si care este deja aplicat in mai multe colturi ale
lumii. -
Sa inceapa jocurile
Jocurile de noroc i-au determinat anul trecut pe cetateni sa
scoata in total din buzunar 3,15 miliarde de euro, dupa cum
estimeaza Efthimios Papageorgiou, directorul pentru operatiuni
internationale al furnizorului de sisteme pentru loterie si jocuri
de noroc Intralot. “Si nu sunt luate in calcul cheltuielile din
cazinouri”, precizeaza el. Cea mai mare parte din suma merge spre
aparatele de jocuri de noroc, asa-numitele terminale de
videoloterie sau, in varianta populara, “pacanele”, care inghit
anual 2,5 miliarde de euro, in timp ce alte 500 de milioane de euro
sunt jucate pe internet. “Piata a ramas cat de cat constanta anul
trecut, pentru ca, desi jucatorii deja existenti au pariat sume mai
mici, au venit altii noi, dornici de castig, care au compensat”,
mai spune managerul Intralot, cu mentiunea ca, in zona pariurilor,
media zilnica este de un euro per jucator. Piata neagra a
pariurilor si jocurilor de noroc este insa egala cu cea legala,
ceea ce inseamna ca statul roman pierde destul de mult din
impozitele care ar trebui platite pentru acesti bani. Un mecanism
mai bun de reglementare ar putea insa rezolva aceasta problema,
crescand totodata si veniturile companiilor din domeniu.“Modelul altor tari cu o piata neagra mai mica ar putea fi
aplicat si aici”, spune Papageorgiou, dand drept exemplu Grecia, o
piata de 11 miliarde de euro dintre care 6 miliarde de euro vin pe
cale legala, sau Italia, unde pariurile sportive cumuleaza anual
4,2 miliarde de euro, la care se adauga si restul jocurilor de
noroc cu 10 miliarde de euro, iar piata neagra este doar o treime.
De la intrarea in Romania in 1992 si pana acum, Intralot a investit
in total pentru solutii software, infrastructura si service in jur
de 150 de milioane de euro, dintre care o treime doar din 2008
incoace, suma care nu a fost recuperata pana acum, dar pe care
spera sa o amortizeze in urmatorii doi ani. Depinde in mare masura
de veniturile Loteriei Romane, cu care Intralot are un contract
pentru furnizarea de hardware si software. Ultimii doi ani n-au
fost insa foarte favorabili din cauza crizei. Romanii au cheltuit
mai putin inclusiv pentru bilete loto si pariuri sportive,
veniturile Loteriei Romane s-au diminuat – in primele noua luni din
2010 afacerile au fost de 198,6 milioane de euro, cu 21% mai mici
fata de perioada similara din anul precedent, iar scaderea s-a
simtit si in afacerile Intralot.Se explica, asadar, de ce Intralot ia in calcul si alte surse de
venituri. Despre contractul Loteriei Romane cu furnizorul de
sisteme pentru loterie si jocuri de noroc s-a vorbit destul de mult
in ultimii ani. Pus sub lupa de nenumarate ori, contractul, care
interzice furnizarea de solutii hardware si software pentru alti
jucatori de pe piata locala, dar si intrarea directa a operatorului
grec in Romania, urmeaza sa expire peste doi ani. De la sine
inteles, prelungirea lui este de interes pentru Intralot pentru ca
ar asigura astfel operatiunile pe o piata care inseamna spre 10%
din cifra de afaceri a intreg grupului, de 903,6 milioane de euro
in 2009. Daca se va intampla sau nu ramane deocamdata o
loterie.“Este prematur de spus ce va fi in 2013. Exploram toate
posibilitatile”, spune Efthimios Papageorgiou. Un scenariu mai
plauzibil ar fi stabilirea operatiunilor aici, fie prin achizitia
unui competitor din zona pariurilor, fie prin intrare directa.
“Lucrurile se schimba destul de rapid. Vom vedea care vor fi
conditiile de piata si reglementarile din domeniu in 2013, criterii
pe baza carora vom lua o decizie”, continua managerul Intralot,
fara a da alte detalii. In incercarea de a-si rotunji incasarile in
Romania, dar si de a sustine revenirea pe crestere a Loteriei,
compania a investit si intr-o retea de agentii loto in sistem de
franciza. Anul trecut a inaugurat 30 in spatii de cateva zeci de
metri patrati, mizand pe castiguri de 7% din vanzarile de bilete
loto 6/49, joker, noroc, loto 5/40 si pronosport si 15 sau 20%
pentru lozuri, in functie de modul de aprovizionare si decontare.
“Inca nu avem un plan concret de extindere a retelei. Momentan
testam piata”, spune Papageorgiou. Performantele n-au fost insa
tocmai bune pana acum, motiv pentru care Netman, compania detinuta
de Intralot care opereaza agentiile, a si inchis deja cateva dintre
ele. Dar, daca se schimba norocul, expansiunea viitoare ar trebui
sa se intample in acelasi ritm ca si pana acum.N-ar fi complet exclus ca operatiunile Intralot pe piata locala
sa aiba legatura la un moment dat si cu cazinourile. Compania
tocmai a lansat in Italia un nou model de afaceri, un cazinou
electronic, unde nu vezi picior de crupier si nici alti angajati.
“Modelul ar avea insa destul de mult de furca odata pornita
competitia cu miile de sali de jocuri din Romania. Si daca luam in
calcul cele 6.200 de aparate de jocuri de noroc din agentii, chiar
si cu Loteria Romana. -
Grupul Erste, proprietarul BCR, vrea sa cumpere o banca in Polonia
“De obicei, atunci cand suntem prezenti pe o piata, vrem sa avem
o cota de 15-20%. In Polonia va fi probabil dificil, astfel incat
trebuie sa vedem cum putem fi competitivi aici cu o cota mai mica”,
a spus Andreas Treichl, referindu-se la dezechilibrul
de pe piata poloneza, unde doua banci domina sistemul, restul avand
cote de piata de 3-5%.In ultima vreme au aparut mai multe oportunitati de achizitii –
Santander din Spania vrea sa cumpere Bank Zachodni, iar Raiffeisen
a cumparat 70% din Polbank. Ca atare, Treichl se bazeaza pe faptul
ca intensificarea competitiei pentru cota de piata va diminua
profiturile, ieftinind astfel in general activele bancare pe
parcursul urmatorilor doi ani. Erste este reprezentat in Polonia
doar de o firma de brokeraj.Pentru Ungaria, Erste nu-si propune nicio achizitie, ci doar
cresterea cotei de piata a Erste Bank Hungary, a treia banca din
sistem dupa valoarea depozitelor. Referirea la Ungaria este un semn
de incredere in aceasta piata, avand in vedere atat problemele cu
taxa pe activele bancilor impusa de autoritati, care a insemnat
pentru Erste un cost de 40 de milioane de euro anul trecut, cat si
volumul inca ridicat al creditelor neperformante.Grupul austriac a raportat saptamana trecuta un profit net de 279
milioane de euro pentru al patrulea trimestru din 2010, cu 52%
peste nivelul din aceeasi perioada a anului 2009. Bernhard Spalt, directorul responsabil de
managementul riscurilor, a estimat ca in 2011, cel mai mult vor
scadea creditele neperformante la diviziile din Cehia si Slovacia,
dar ca nivelul acestora va ramane ridicat in Ungaria si Romania,
tari unde grupul a inregistrat pierdere, iar reluarea creditarii nu
va avea loc decat in a doua jumatate a anului.BCR a raportat pentru anul trecut un profit net de 465 milioane de
lei, in scadere cu 46,7% fata de 2009, cel mai mic de dupa
privatizarea bancii in 2006. In trimestrul al patrulea a avut
pierderi de 29,5 milioane de lei. “Creditele neperformante raman la
un nivel semnificativ, desi cresterea acestora s-a plafonat in
ultimele luni, ca efect al scaderii dobanzilor, al relativei
stabilitati a leului si al reducerii provizioanelor”, a comunicat
Erste. -
Strategia militara a SUA: sa fim peste tot
Documentul afirma insa si ca Statele Unite trebuie sa tina seama
de ascensiunea Chinei pe scena politica si economica mondiala si sa
aprofundeze cooperarea militara cu Beijingul. “Trebuie largit
orizonul angajamentului militar american in lume, iar forta
militara trebuie combinata cu alti factori de putere”, mai sustine
amiralul Mike Mullen, seful Statului General al armatei
americane.In conceptia armatei, “largirea orizontului” inseamna ca SUA
trebuie sa-si intinda influenta in toate regiunile globului, acolo
unde au cat de cat un interes, prin incheierea sau consolidarea
parteneriatelor regionale sau strategice bilaterale. -
Creditorul nostru, stapanul nostru. Ce planuri are Banca Mondiala cu Romania
Dezamagirea FMI apare in pofida faptului ca Guvernul a
indeplinit conditiile asumate cu Fondul si Banca Mondiala: legea
pensiilor, legea salarizarii unitare, reducerea prestatiilor
sociale si un cadru de cheltuieli de la buget proiectat pe termen
mediu.Reprezentantii Bancii Mondiale au luat-o insa deja inaintea
Fondului cu proiectia de viitor, afirmand ca urmatorul acord pe
care Romania il va incheia in primavara cu FMI, Comisia Europeana
si Banca Mondiala va fi probabil pe doi ani (deci nu pe un an, cum
se vehiculase inainte), urmand ca in cadrul lui sa aiba loc
eliberarea ultimei transe din prezentul acord cu BM, respectiv 400
de milioane de euro. Presa a scris ca institutia i-ar fi propus
Guvernului si un fel de suprastructura de control, formata din
economisti straini si romani, politicieni si persoane publice cu o
reputatie buna, care ar urma sa se ocupe de strategia tarii pe
termen lung. Aceasta ar fi o a doua tentativa in doar cateva luni
de a propune Guvernului o strategie care sa nu fi fost elaborata de
el, dupa cea din toamna propusa de Consiliul Investitorilor
Straini.
In ce priveste pozitia Bancii Mondiale fata de posibilitatea ca
Romania sa iasa din recesiune, Banca Mondiala considera ca in 2011
economia va creste cu 1,5%, impulsionata de cresterea exporturilor,
de atragerea fondurilor de la UE si de majorarile salariale ce vor
fi posibile dupa taierile de anul trecut. Estimarea, care coincide
cu cea a FMI, este insa mai rea decat cea din iunie, cand
institutia sustinea ca economia va scadea cu doar 0,5% in 2010 si
va creste cu 3,6% in 2011.In noiembrie, presa a dezvaluit si continutul unui raport al
Bancii Mondiale care critica aspru Romania pentru ca are un buget
cu venituri si cheltuieli nerealiste, cea mai mica absorbtie a
fondurilor europene dintre tarile UE si o administratie fiscala
teritoriala care creste costurile de colectare si care ar trebui
inlocuita cu un sistem informatic bine pus la punct. -
Dilemele lui 2011 – Cand vom iesi din recesiune? Cum va reporni economia? Ce facem cu FMI?
CAND VOM IESI DIN RECESIUNE?
Fata de prima jumatate a anului trecut, estimarile despre posibila
crestere din 2011 sunt acum mai prudente, iar comparatia cu
previziunile pentru restul Europei emergente ramane defavorabila
Romaniei, care alaturi de Letonia si Croatia apare codasa in topul
performantelor economice. Cei care ne prevad acum o crestere a PIB
pentru 2011 (de la 0,2% – ING, 0,9% – BERD la 1,2% – Erste, 1,5% –
FMI/Comisia Europeana si 1,7% – UniCredit) sunt insa net
majoritari, iar prognozele ce vad un nou an de recesiune aproape
lipsesc atat din partea institutiilor financiare, cat si din partea
agentiilor de rating sau a firmelor de consultanta (o exceptie sunt
pesimistii de la Oxford Economics, care iau in calcul o scadere cu
1%). Analistii prevad insa ca nivelul de crestere economica
dinainte de criza nu se va mai intoarce oricum inainte de 2013-2014
(UniCredit, Erste), pentru ca nu va mai fi posibil acelasi gen de
boom al creditarii de consum si al pietei imobiliare. Pentru altii
(Capital Economics, alti pesimisti traditionali in legatura cu
Romania) ar fi vorba chiar de faptul ca pana atunci nu se va putea
relua deloc cresterea economica. Explicatia in cazul pesimistilor
tine de neincrederea in capacitatea statului de a tine balanta
intre taierile de cheltuieli bugetare si posibilitatea cresterii
economice, dar si de riscul diverselor tipuri de contagiuni
regionale de la problemele din Grecia si zona euro.
CARE VOR FI MOTOARELE REDRESARII ECONOMICE?
Daca in 2004-2008 economia era tractata de cererea interna de
consum, acum tocmai aceasta cerere isi revine cel mai greu, aprecia
Comisia Europeana, in prognoza de toamna pentru UE 27. Expertii
europeni cred ca relansarea in 2011 va veni de la investitiile
productive, in special cele ce sustin exporturile, si ca o crestere
a absorbtiei fondurilor europene va sustine investitiile in
infrastructura. Imbunatatirea conditiilor de pe piata muncii din
Vest va contribui la o majorare a transferurilor de la romanii din
strainatate, iar pe masura ce salariile vor reincepe sa se
majoreze, va avea loc si o ameliorare a consumului gospodariilor,
cu 1,8%, dupa un declin de 10,6% in 2009 si de 1,6% in 2010. Astfel
de previziuni trebuie corelate cu cele ale bancilor comerciale,
care prevad ca avantul exporturilor, care in 2010 a impiedicat o
cadere mai mare a economiei, se va reduce in 2011, odata cu cererea
de pe piata UE, asa incat cererea interna ar trebui sa preia
stafeta relansarii. BNR anticipeaza insa o adancire a deficitului
de cerere interna din economie care se va mentine pana in
trimestrul al treilea din 2012 din cauza corectiei deficitului
bugetar, a unor standarde mai restrictive de creditare bancara si a
persistentei deficitului de cerere pe piata muncii. Abia din 2012
este de asteptat ca investitiile sa contribuie pozitiv la cresterea
economica, pe masura ce deficitul de cerere interna se reduce, iar
cererea externa se majoreaza, considera BNR.
PANA CAND FMI?
Contrar credintelor populare, Romania nu foloseste banii de la FMI
pentru plata pensiilor si a salariilor; aceasta s-a intamplat doar
pret de cateva luni, cu titlu de exceptie, iar toate sumele de la
FMI intra in rezerva BNR, care isi consolideaza astfel armele
contra speculatiilor pe curs. Ca sa obtina insa bani suficient de
ieftini folosibili pentru investitii si pentru acoperirea
deficitului bugetar, respectiv credite de la Comisia Europeana,
Romania are nevoie de un acord cu FMI, intrucat, spre deosebire de
UE, Fondul are instrumentele necesare de monitorizare a economiei
si de ghidare a proceselor de reforma intr-un chip acceptabil
pentru pietele externe. Aceasta explica de ce avem nevoie de inca
un acord cu FMI in 2011 – si nu numai noi, ci si alte tari aflate
in pericolul contagiunii cu crizele altora (de pilda Polonia, care
are un acord de tip flexibil cu Fondul, fara a folosi banii
respectivi – pur si simplu o plasa de siguranta pentru situatii de
urgenta de genul unei noi crize in zona euro). Exista, in randul
oficialilor romani, dar si al bancherilor, opinia ca un acord cu
Fondul va fi necesar atata vreme cat guvernelor le vor lipsi fie
vointa politica, fie competenta de a impune singure lista de
reforme si de a respecta indeplinirea lor. Vom avea deci in
continuare acest mod dureros si cam procustian de protectie contra
populismului, la care e greu de crezut ca Romania isi va permite sa
renunte asa cum a facut Ungaria. -
Gianni Franco Papa este noul sef al diviziei Europa de Est a UniCredit
Papa, in varsta de 54 de ani, a condus din 2007 UniCredit Bank
Slovakia timp de un an, dupa care a devenit manager general al
Ukrsotsbank, filiala ucraineana a UniCredit, functie pe care a
ocupat-o pana in octombrie 2010, cand s-a transferat la Bank
Austria din Viena, pentru a prelua conducerea diviziei de corporate
& investment banking pentru Europa Centrala si de Est.
Bancherul italian detine si functia de vicepresedinte executiv al
grupului pentru Europa Centrala si de Est.Intr-un interviu acordat in mai 2010 cu prilejul unui eveniment la
Lviv (Ucraina), Gianni Franco Papa s-a declarat adeptul unui stil
de management bazat pe maxima comunicare, transparenta si
incurajarea angajatilor si a clientilor sa-si exprime opiniile.
Vezi aici interviul (video).Pe langa numirea lui Papa si a inca trei directori de divizii,
Consiliul Director al UniCredit a stabilit si directiile strategice
de dezvoltare a grupului, care vor fi detaliate in lunile
urmatoare: intarirea prezentei internationale a UniCredit, alocarea
resurselor in favoarea zonelor cu cel mai mare potential,
recuperarea profitabilitatii si a eficientei, respectiv
simplificarea organizationala. Europa Centrala si de Est va
beneficia de o crestere progresiva de capital, care va fi alocat in
anii urmatori pe baza unei abordari diferentiate, cu accent pe
tarile unde se estimeaza cel mai mare potential de crestere.La inceputul lui decembrie, Federico Ghizzoni, CEO al grupului, a
declarat ca UniCredit va relua expansiunea retelei de sucursale, in
primul rand in Turcia si Romania, unde vor fi deschise in urmatorii
cinci ani cate 300 de sucursale. In Ungaria vor fi deschise 120 de
sucursale si inca 180 in alte tari est-europene, in principal
Rusia, Bulgaria si Serbia, urmand ca expansiunea sa ajunga pana la
900 de sucursale noi in total.UniCredit, cu prezenta in 22 de tari, are 3.860 de sucursale in
Europa de Est si Turcia, iar profitul inainte de impozitare in al
treilea trimestru al anului a fost, pe ansamblul acestei regiuni,
de 366 milioane de euro – mai mult decat triplu fata de aceeasi
perioada a anului trecut si echivalent cu un sfert din profitul
total al grupului. -
Consiliul Fiscal: Schimbarile ad-hoc in regimul de impozitare arata ca Guvernul nu-si respecta propria strategie fiscala
De exemplu, eliminarea impozitului minim a survenit la doua
saptamani de la adoptarea strategiei fiscale de catre Guvern, fara
consultarea Consiliului Fiscal si fara a fi prevazute masuri
compensatorii. “Un astfel de mod de formulare ad-hoc si
netransparent a politicii fiscal-bugetare este in directa
contradictie cu principiul stabilitatii prevazut in Legea
responsabilitatii fiscale. In aceste conditii, strategia nu apare
decat ca o sarcina legala de care Guvernul s-a achitat in mod
formal, desi aceasta ar trebui sa fie instrumentul esential care sa
creeze cadrul pentru o politica fiscala coerenta, predictibila si,
in cele din urma, credibila”, apreciaza Consiliul Fiscal, intr-o
nota semnata de presedintele institutiei, Ionut Dumitru.La vremea adoptarii ei, strategia pe trei ani a fost considerata
drept un pas enorm inainte spre o coerenta mai mare a politicii
fiscale, mai ales cu cat, desi de ideea unei planificari bugetare
pe doi, trei sau mai multi ani se vorbeste inca de pe vremea
guvernarii Tariceanu, trecerea de orizontul unui singur an s-a
dovedit dificila pentru toate guvernele, care s-au axat doar pe
obiectivul unui deficit bugetar de indeplinit, fara a urmari vreo
prioritate pe termen mai lung.Fata de proiectia din strategia fiscala pe trei ani, bugetul
consolidat pe 2011 ia in calcul un plus de 2,5 miliarde de lei la
venituri, provenite in special din TVA, respectiv un minus de 1,5
miliarde de lei pe seama noilor calcule referitoare la impozitele
pe venit si profit. Cheltuielile cu bunuri si servicii si capitolul
“alte transferuri” cresc in 2011 cu 1,42 miliarde de lei, in
special cu scopul platii restantelor din sistemul public de
sanatate, iar capitolul asistenta sociala se reduce cu 1,4 miliarde
de lei.Membrii Consiliului, care au fost solicitati de Guvern, conform
legii, sa-si exprime opinia asupra legii bugetului pe 2011,
constata ca proiectiile pentru unele venituri si cheltuieli
bugetare – in special cheltuielile cu asistenta sociala si cele de
personal – au la baza intentii de modificari legislative care nu au
fost mentionate explicit in strategia fiscala, n-au fost puse in
dezbatere publica si nu au fost aprobate inca nici macar la nivelul
Guvernului – de exemplu, noua lege a pensiilor, schimbarea
referintei pentru acordarea ajutorului de somaj sau modificarile
legate de indemnizatia de crestere a copilului.Consiliul Fiscal considera nerealist si plusul estimat de 17%
fata de 2010 al incasarilor din contributii de asigurari de
sanatate, plus “care nu poate fi explicat decat in ipoteza unor
masuri legislative generatoare de venituri suplimentare”. De
asemenea, din documente lipsesc evaluari transparente ale
costurilor, termene clare de indeplinire si detalierea resurselor
financiare disponibile. In lipsa lor, politicile sectoriale au o
credibilitate redusa, iar o evidentiere a proiectelor de investitii
considerate prioritare la scara nationala lipseste, apreciaza
Consiliul.