Tag: Strategie

  • Credit de 32 mil. euro de la RBS România pentru Hidroelectrica

    “Unul dintre obiectivele strategice ale băncii se referă la construirea unor competenţe de consiliere dedicate acelor industrii pe care le considerăm a fi de importanţă strategică pentru economia românească”, a declarat Magdalena Manea, vicepreşedinte al RBS România.

    Hidroelectrica este principalul producător de servicii de sisteme energetice din România şi principalul producător de energie pe piaţa reglementată. Compania administrează peste 270 de centrale hidroelectrice şi staţii de pompare, cu o putere totală instalată de 6438 MW. În condiţiile în care creşterea producţiei de energie regenerabilă este unul dintre angajamentele asumate la nivel european de catre Guvernul României, Hidroelectrica se concentrează pe finalizarea proiectelor de investiţii începute în urmă cu câţiva ani.

    În ultimele trei luni, RBS România a aprobat facilităţi bilaterale în valoare de peste 100 milioane euro pentru companii din sectorul energetic. “Ne dorim să jucăm un rol activ în dezvoltarea sectorului energetic din România, împrumutul acordat Hidroelectrica înscriindu-se în această strategie”, a declarat Sanda Abrudan, director pentru sectorul de energie şi resurse la RBS România.

    Hidroelectrica se află printre primele companii de stat, alături de Oltchim, Tarom şi CFR Marfă, unde autorităţile au decis până acum să numească management privat. Compania a încheiat prima jumătate a anului cu un profit de 51 de milioane de lei, la o cifră de afaceri brută de 1,6 miliarde de lei.

  • Lăzăroiu: Indexarea pensiilor nu se face în 2012 dacă lucrurile o iau razna

    “Dacă lucrurile vor merge prost, în sensul că pe trimestrul al treilea datele legate de încasările la buget ar arăta rău şi dacă lucrurile o iau razna în jurul nostru nu se va face această indexare în 2012”, a spus Lăzăroiu, la dezbaterile din Comisia de Muncă.

    Guvernul va bloca până în anul 2014 majorarea unor pensii, programată prin Legea pensiilor să fie aplicată anul viitor, motivând că lipsa unui “cadru sustenabil” de aplicare a legii va creşte deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat şi poate avea consecinţe grave în plata drepturilor sociale.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Ce urmează după iPod, iPhone, iPad. Apple pregăteşte acum ceva “cu totul diferit”

    Conform macotakara.jp, device-ul va fi un produs nou ce va avea un alt nume. “Conform unei surse de la un producător asiatic de componente, Apple pregăteşte un proiect de lansare a unei noi linii de Mac-uri, absolut siferită de actualele produse, până la finele acestui an”, se arată pe site. “Deşi această sursă nu a spus nimic în detaliu, această nouă linie de Mac-uri pare să fie în mod clar diferită de actualele, un nou nume putând fi oferit produsului”, se mai arată pe site.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce mai pot cumpara investitorii de la Radu Georgescu

    Un document publicat recent in Monitorul oficial de una dintre
    companiile din grupul lui Radu Georgescu, Gecad Technologies,
    aducea in prim plan o situatie cu care antreprenorul deja nu mai
    surprinde: o tehnologie dezvoltata de softistii din echipa lui ar
    putea fi achizitionata de o companie IT internationala. Neobisnuit
    este totusi faptul ca informatia a iesit pe piata inainte ca Gecad
    sa semneze contractul, sa incaseze banii si sa mediteze o luna sau
    doua despre cum ar suna cel mai bine comunicatul de presa care sa
    anunte tranzactia. “E o scapare”, admite Georgescu.

    Cum grupul Gecad are deja in spate tranzactii cu nume ca
    Microsoft, Cisco sau Naspers, informatia despre lansarea unor noi
    negocieri de vanzare nu mai trezeste atatea emotii cat mai degraba
    intrebarea – ce tehnologie e scoasa la vanzare acum? “O parte din
    codul si tehnologia aferente solutiei de server de e-mail Axigen a
    fost rafinata si dezvoltata pentru a servi drept baza unui nou
    proiect «Phoenix S3», care a fost conceput pentru a fi vândut de
    catre societate unui potential investitor strategic tert”, suna
    descrierea seaca din Monitorul Oficial.

    Radu Georgescu vine cu detalii, contextualizeaza si explica in
    cateva cuvinte care e locul Phoenix pe piata. In lume este un
    interes enorm pentru tehnologii cloud, dupa cum spune antreprenorul
    roman al carui nume are rezonante internationale de cand a vandut o
    tehnologie antivirus catre Microsoft in 2003. In acest moment,
    lider pe servicii cloud este compania americana Amazon, iar ceea ce
    a dezvoltat Gecad se poate dovedi competitorul numarului unu
    mondial pe servicii web. “Phoenix poate deveni competitia Amazon pe
    servicii web de stocare”, puncteaza Georgescu.

    Dincolo de explicatiile tehnice, ceea ce ar trebui sa inteleaga
    o persoana non IT despre Phoenix este faptul ca este o tehnologie
    deja existenta, aflata in productie, cu zeci de milioane de
    utilizatori si bazata pe unul dintre cele mai fierbinti concepte
    din industria mondiala IT, cloudul – sistemul care le permite
    companiilor sa acceseze de la distanta, prin internet, diferite
    servicii si aplicatii care nu mai sunt instalate local, ci in
    centre de date specializate. “Am un server de mail, Axigen, care
    este in productie de patru cinci ani, si care face exact ce face
    serviciul de stocare al Amazon. In acest moment Phoenix nu este un
    produs pe tabla de proiectare, ci un produs in productie de patru
    ani de zile.”

    Ce se va intampla in continuare? Georgescu ocoleste intrebarile
    abil si incepe prin a comenta titlurile deja aparute in presa in
    legatura cu subiectul Phoenix, precizand ca nu vanzarea tehnologiei
    ar trebui pusa in prim plan, ci faptul ca actionarii minoritari nu
    au drept de veto in cazul unei tranzactii, adaugand ca in acest caz
    compania are toate optiunile deschise: “Daca ma intrebi daca vand
    sau nu, raspunsul e habar nu am – pot sa ma duc la o alta companie
    si sa facem un parteneriat in care eu sa ii pun la dispozitie
    partea asta, ei sa faca restul si sa oferim ceva impreuna. Sau pot
    sa ma duc la ei, iar ei sa spuna ca produsul e nemaipomenit: hai sa
    te cumpar. E o problema de optiune care e drumul cel mai bun si
    acum nu stiu raspunsul la intrebarea asta”.

    Nu este singurul subiect fierbinte de pe agenda antreprenorului
    roman. Chiar daca planurile de listare in SUA pentru o alta
    companie din grup – distribuitorul electronic de software Avangate
    – s-ar putea concretiza mai tarziu decat estimarile initiale,
    undeva prin 2015, poate chiar 2016, Georgescu spune ca nu se
    grabeste si ca pana atunci se asigura, ca actionar, ca face toti
    pasii, dificili si costistori din punct de vedere financiar.

    Primul pas a fost mutarea sediului central al Avangate in
    Statele Unite. Drumul spre sediul central in SUA este insa lung si
    scump. Primul pas a fost atragerea in actionariat, in martie, a
    fondului 3TS Capital Partners, care este sustinut de americanii de
    la Cisco. De ce a fost nevoie de un fond in Avangate pentru a muta
    sediul in SUA? Dincolo de reguli, de rigurozitate, de conexiuni, un
    asemenea fond aduce si incredere in discutiile din State. “Oamenii
    vad ca nu discuta doar cu un actionar din Estul Europei”. Georgescu
    relateaza ca, dupa atragerea fondului, urmatorul pas in construirea
    echipei din SUA a fost recrutarea boardului.

  • Noile strategii ale retailerilor de incaltaminte

    Carrie Bradshaw, personajul principal din serialul “Sex and the
    City” avea sute de perechi de pantofi si este una dintre
    simbolurile favorite ale vanzatorilor din domeniu. Insa femei
    pasionate de pantofi si dispuse sa cheltuie averi pentru asta sunt
    putine, mai ales in Romania, unde bugetul mediu anual pentru
    achizitiile de incaltaminte este de 160 de lei (38 de euro), dupa
    cum arata o analiza a BUSINESS Magazin care are la baza un raport
    al companiei de cercetare de piata Euromonitor. Desi suma poate
    parea derizorie, in conditiile in care pretul unei perechi de
    pantofi pe segmentul medium si medium-high abia incepe de la
    aceasta suma, exista mii de perechi de pantofi care costa mai putin
    de zece euro si care formeaza o alta piata.

    In urma cu cinci-sase ani, cand Leonardo era liderul de
    necontestat al pietei de incaltaminte, Florin Panea, proprietarul
    afacerii, lansa proiectul Libelula – o retea alternativa de
    magazine de tip discount, cu preturi mici si foarte mici, retea
    care ar fi trebuit sa ajunga la 100 de magazine si sa acopere
    clientela care nu isi permitea sa se incalte din magazinele
    Leonardo. Cativa ani mai tarziu, dupa o criza si aflat in
    insolventa din 2009, acelasi Leonardo – cu afaceri de 78 milioane
    de euro anul trecut – s-a pozitionat pe segmentul medium-low si a
    stabilit plafonul superior al preturilor la 30 de euro.

    Bogdan Gorde, partener in cadrul Casei de Insolventa
    Transilvania, responsabila cu reorganizarea judiciara a Leonardo,
    explica la sfarsitul anul trecut faptul ca Leonardo si-a stabilizat
    businessul, reusind sa vanda zilnic circa 10.000 de perechi de
    incaltaminte si 5.300 de articole nonincaltaminte – accesorii si
    produse de marochinarie. In aceste conditii, vanzarile Leonardo se
    ridica, in medie, la 210.000 de euro pe zi, respectiv 6,51 milioane
    de euro pe luna.

    Astfel, potrivit estimarilor BUSINESS Magazin, pretul mediu de
    vanzare al unui articol din magazinele Leonardo era de 13,7 euro,
    fata de 25-26 de euro in urma cu trei ani. Cu un asemenea pret, un
    roman si-ar permite sa isi cumpere in fiecare an circa trei perechi
    de pantofi.

    Diferentele semnificative intre veniturile romanilor din zona
    rurala si cei din zona urbana permit sa existe diferente intre
    strategiile retailerilor. Astfel, alti jucatori din top cinci cei
    mai mari retaileri de pe piata de incaltaminte s-au orientat catre
    business-uri pentru persoanele cu venituri medium si medium-high.
    Exemple in acest sens sunt Otter, Benvenuti si Musette, jucatori
    situati pe pozitiile trei, patru si respectiv cinci. Primii doi
    clasati in acest top dupa cifra de afaceri sunt insa Leonardo si
    Deichmann, amandoi retaileri care se adreseaza persoanelor cu
    venituri medii si sub medie. Rezultatele financiare ale celor doi,
    de departe mai bune decat ale celorlalti jucatori, indica faptul ca
    anul trecut romanii au mizat pe pantofi ieftini, iar Leonardo si
    Deichmann au obtinut afaceri de zeci de milioane de euro prin
    vanzarea unor volume mari de produse.

    Intr-un an in care consumul a scazut cu 5,3%, romanii au fost
    tot mai sensibili la pret, care a devenit principalul argument in
    momentul achizitiei. In aceste conditii, retailerii au apelat la
    tot mai multe promotii si reduceri, dar si la produse mai ieftine,
    pentru a atrage clienti in magazine. Dan Pavel, actionarul
    majoritar al retailerului Benvenuti, spunea in urma cu cateva luni
    ca a decis sa reduca numarul produselor scumpe din magazine si sa
    mizeze pe produse cu preturi medii, dar a si introdus produse cu
    preturi mai mici, intre 154 si 199 de lei. “Pretul ramane, pentru
    romani, unul dintre principalele criterii de achizitie, iar cererea
    pentru produse scumpe a scazut considerabil”, motiva Dan Pavel
    decizia de a se adresa mai multor categorii de clienti.

    Strategia reducerilor este insa un fel de capcana, spune seful
    Otter Distribution Romania si actionarul companiei, Filip Schwartz:
    “In pofida crizei financiare, nu stam 12 luni pe an in promotii,
    pentru ca este o arma gresita, care conduce la scaderea
    credibilitatii”. Otter Distribution – care detine 30 de magazine
    Otter si patru magazine Geox – a pastrat acelasi numar de promotii
    si de doua ori pe an, cate doua luni (iulie-august si
    ianuarie-februarie), exista reduceri. “Mai exista si situatia in
    care la aducerea unui produs nou avem promotii punctuale.” Printre
    brandurile actuale din portofoliul Otter se numara Clarks, Geox,
    Ara, Gabor, Otter sau Le coq sportif. Clarks si Geox sunt primele
    doua branduri ca vanzari la nivel mondial si acestea sunt unele
    dintre putinele branduri din top 20 prezente pe piata locala,
    alaturi de Ecco si Hush Puppies.

    In pofida scaderii consumului si a sensibilitatii crescute la
    pret, comerciantii de pe piata de incaltaminte au avut un an bun in
    2010 si au estimari optimiste si pentru 2011.

  • Cum se schimba pionii pe tabla de sah a pietei telecom

    Schimbarile de management in domeniul telecomunicatiilor par sa se tina lant. De la finalul anului incoace, in fotoliul de director executiv al trei dintre operatorii telecom din piata au venit personaje noi, iar o astfel de miscare ar putea avea loc chiar in cadrul unui al patrulea operator, desi nu exista o confirmare a zvonurilor din piata si nici o decizie luata in acest sens. Mai exact este vorba despre Vodafone, UPC si acum Orange, in timp ce semnul de intrebare este pus asupra Romtelecom, miscari care vin in contextul unei piete din ce in ce mai dificile si mai competitive, descrisa prin declin, venituri in scadere pentru majoritatea companiilor si un numar mai mic de clienti.

    Vodafone Romania anunta la finele anului trecut ca din decembrie carma companiei va fi preluata de spaniolul Inaki Berroeta, dupa ce Liliana Solomon, cea care a condus timp de cinci ani operatorul si care a avut in ansamblu misiunea de a optimiza operatiunile pe piata locala si de a redesena structura de cost, a preluat o pozitie la nivel international. Dupa nici o luna, in ianuarie anul acesta, cel mai mic operator din piata dupa venituri, UPC, a traversat o schimbare asemanatoare, americanul Jack Mickaloff fiind inlocuit de directoarea financiara Severina Pascu. Cat despre Romtelecom, se vorbeste in piata despre retragerea din functie a lui Yorgos Ioannidis, executivul care a reorganizat din 2007 incoace intreaga companie, conducerea urmand sa fie preluata de Stefanos Theocharopoulos, seful Cosmote, operator care imparte acelasi actionariat cu Romtelecom. Doar la RCS&RDS si Cosmote nu se pune problema unor astfel de miscari, in primul caz pentru ca proprietarul, discretul om de afaceri Zoltan Teszari, a fost destul de consecvent in ce priveste conducerea companiei, iar in al doilea caz pentru ca operatorul este singurul care creste, evoluand impotriva curentului, situatie care multumeste atat managementul actual, cat si actionarii.

    Schimbarea de saptamana trecuta de la varful Orange Romania a venit, chiar si in acest context, ca o surpriza pentru industrie. Thierry Millet, fostul director comercial al operatorului timp de patru ani numit director executiv odata cu retragerea britanicului Richard Moat, isi va continua cariera in Franta, locul sau urmand sa fie luat din luna iulie de Jean-François Fallacher (45 de ani). Miscarea pare neasteptata poate si pentru ca mandatul lui Millet a fost destul de scurt – a preluat pozitia interimara la inceputul lui 2009, a fost numit CEO cu responsabilitati depline dupa cateva luni si nici doi ani mai tarziu are loc o noua schimbare de management. “Desi mandatul meu se termina pe 30 iunie, i-am spus din martie lui Olaf Swantee (vicepresedintele executiv pentru Europe & Sourcing al grupului France Telecom) ca nu mai pot ramane si ca trebuie sa plec in Franta pe fondul unor probleme personale”, a explicat Millet, cu completarea ca a acumulat deja o experienta de zece ani in zona de operatiuni si ca implicit avea nevoie de o schimbare. Va prelua acum pozitia de vicepresedinte al diviziei Payment si Contactless in cadrul France Telecom, coordonand astfel activitatile de plati prin telefonul mobil si dezvoltarea serviciilor de plati electronice in tarile in care este prezent grupul, un segment care va lua tot mai mult amploare pentru companiile de telecom in urmatorii ani.

  • SURPRIZA IN TELECOM – Orange isi schimba CEO-ul. Cine vine in locul lui Millet?

    Francezul Jean-Francois Fallacher (45 de ani) a condus pana acum
    Softrecom, filiala a France Telecom care exporta know-how
    operatorilor grupului pe plan international, in special pe piete
    emergente. |n trecut a fost CEO la Wanadoo Olanda, director de
    marketing la EuroNet Internet BV si account director la France
    Telecom. A absolvit Politehnica, Ecole Nationale Superieure des
    Telecommunications si ESSEC Business School.

    Thierry Millet va prelua o pozitie in Franta, de unde va
    coordona activitatile de plati prin telefonul mobil si dezvolarea
    serviciilor de plati contactless in tarile in care este prezent
    grupul.

  • Ce ii ispiteste pe turci sa construiasca spitale in Romania

    “Investitia in sanatate este lipsita de grija falimentului”,
    spunea de curand premierul Emil Boc la inaugurarea celui mai mare
    centru de oftalmologie din regiune. Sa fie motivul pentru care
    companii din Turcia au cheltuit zeci de milioane de euro pe
    deschideri de noi spitale? Mai exact, banilor investiti in sectorul
    spitalicesc din mediul privat de companiile cu traditie li se
    adauga de ceva vreme altii din zone care pana de curand nu ajungeau
    in Romania. Deschiderea West Eye Hospital din primavara acestui an
    si, apoi, a Europe Eye Hospital, de saptamana trecuta, ambele
    aflate in posesia unor investitori turci, arata un interes crescut
    pentru singura piata care mizeaza pe cresteri cu doua cifre de la
    an la an.

    La inceputul lui 2010, SC West Eye Clinic SRL, prima firma
    investitoare in domeniul oftalmologic din Romania, a vandut 80% din
    actiuni firmei Batigoz Ltd Sti din Turcia, care mai detine cinci
    unitati cu acelasi profil in strainatate. Iar dupa un an s-a
    concretizat investitia in spitalul specializat pe problemele
    ochiului situat in cartierul bucurestean Vitan. Investitia a fost
    de trei milioane de euro, mare parte indreptandu-se inspre
    aparatura de ultima generatie. “Ne intereseaza definitivarea unui
    sistem cat mai performant, atat in Romania, cat si pe plan
    european”, spune Alexandru Milea, directorul unitatii. In viziunea
    sa, Romania poate fi considerata un centru de atractie pentru
    statele invecinate, avand astfel posi-bilitatea de a promova
    turismul medical. “In ciuda crizei financiare pe care am simtit-o
    cu totii, fara exceptie, consideram ca o astfel de investitie in
    Romania merita, mai ales ca e atat de necesara”, adauga Milea.

    Pe de alta parte, oficialii spitalului observa ca exista in
    continuare un numar mare de pacienti care merg in strainatate
    pentru investigatii si tratament. Asa se face ca pana si la
    spitalul din Turcia ajung numeroase solicitari de acest gen de la
    pacienti romani si nu numai. Iar daca europenii tot vin sa se
    trateze in Peninsula, reteta deschiderii de clinici in statele
    Uniunii Europene, deci mai aproape de clienti, nu are de ce sa nu
    fie una castigatoare. “Sunt segmente de piata inca neacoperite,
    exista cerere, iar imaginea sistemului medical de stat nu este una
    tocmai pozitiva, drept urmare momentul ales de noi credem ca este
    unul potrivit.” Operatorii pun la bataie tehnologii de ultima
    generatie si isi alatura echipe de medici profesionisti.

    De fapt, doctorii pot face diferenta in cazul deschiderii unui
    nou spital. Sau, asa cum explica de curand Laura Voinea, directorul
    Mednet Marketing Research Center, pacientii fac rareori comparatii
    de preturi intre clinici si observa mai putin diferentele intre
    diverse tehnologii. Celui mai recent proiect inaugurat la inceputul
    lunii mai, Europe Eye Hospital, situat in apropierea Pietei Unirii
    din capitala, i s-au alaturat si nume mari din breasla halatelor
    albe, precum presedintele Societatii Romane de Oftalmologie,
    profesorul Benone Carstocea. Investitia in proiect este de 20 de
    milioane de dolari. O unitate despre care directorul general Murat
    Akan spune ca e cea mai mare din Europa de Sud-Est, putand trata
    600 de pacienti pe zi: o suprafata de 10.000 de metri patrati, cu
    opt sali de operatii, 12 cabinete de consultatii, 30 de camere
    pentru pacienti, trei saloane VIP si patru postoperatorii.

    Dorinta managerului este sa dezvolte turismul de sanatate si sa
    aduca in Romania pacienti din statele invecinate precum Ungaria,
    Bulgaria si Ucraina si, treptat, din Uniunea Europeana.
    Investitorii din spatele Europe Eye Hospital au dezvoltat mai multe
    proiecte in Europa si fostele state ale URSS, insa investitia in
    domeniul sanitar este prima de acest fel. “Potentialul pietei este
    principalul motiv”, subliniaza Murat Akan. Fireste, dotarile si mai
    ales preturile se vor a fi magnetul pentru straini. Daca oficialii
    spun ca sistemul de corectie cu laser mai este prezent doar in doua
    clinici de pe continent, tarifele pentru consultatii si interventii
    sunt dintre cele mai mici. “Romanii au nevoie de servicii medicale
    specializate, de tratament complet si imediat, fara a mai fi
    necesare deplasarile in strainatate pentru orice investigatie mai
    complexa”, rezuma directorul West Eye Hospital Alexandru Milea.

    Potrivit sefului Societatii Romane de Oftalmologie, cele mai
    frecvente diagnostice ale bolnavilor din tara sunt glaucomul,
    degenerescenta legata de varsta si retinopatia diabetica. Doar in
    Romania, cel putin 150.000 de pacienti sunt diagnosticati cu
    glaucom si inca pe atat sunt nedepistati. Daca vorbim de drumul pe
    la medicul oftalmolog, cetatenii ajung de trei ori mai rar la o
    consultatie, in comparatie cu media Uniunii Europene. Mai putin de
    o cincime dintre romani au trecut in ultimul an pe la control,
    potrivit datelor furnizate de eurobaromentrul realizat de Comisia
    Europeana. Suficiente argumente pentru ca turcii sa pomeneasca de
    alte deschideri in urmatorii ani, nu doar in Bucuresti, ci si in
    provincie. Prima tinta pentru cei de la European Eye Centers,
    compania care detine Europe Eye Hospital, ar fi Clujul, unde ar
    urma sa investeasca alte zeci de milioane de euro. Cat despre
    veniturile obtinute, nimeni nu se aventureaza sa faca
    pronosticuri.

  • Strategii de vreme rea: ce au de gand sa faca operatorii telecom

    “Este foarte putin probabil ca France Telecom sa renunte la
    operatiunile din Romania, mai ales ca Orange este numarul unu in
    piata, dar este destul de probabil ca sinergiile dintre France
    Telecom si Deutsche Telekom sa se inteteasca”, apreciaza Marcin
    Jedrzejewski, manager in cadrul companiei de consultanta A.T.
    Kearney, specializat pe zona de telecomunicatii. Ca iesirea din
    piata nu este o posibilitate reiese din toate declaratiile
    oficialilor France Telecom, dar e clar ca grupul analizeaza
    afacerile din Romania.

    Evaluarea strategica a portofoliului detinut nu este insa o
    operatiune noua si a mai fost mentionata la inceputul acestui an de
    catre Stephane Richard, directorul executiv al France Telecom,
    avand drept obiectiv optimizarea operatiunilor din fiecare tara.
    “In cel mai rau caz, in urma acestei evaluari s-ar putea lua
    decizia de a vinde operatiuni, dar in acelasi timp ar putea sta la
    baza unor proiecte de consolidare” a fost pozitia oficiala a
    grupului francez, cu mentiunea ca operatiunile din Romania nu intra
    in acest moment in randul celor care ar putea fi vandute. In
    schimb, Thierry Millet, seful Orange Romania, anunta la finalul
    saptamanii trecute un plan de investitii pentru urmatorii ani,
    cheltuielile ridicandu-se la 110 de milioane de euro in acest an si
    500-600 de milioane de euro pana in 2015.

    Intr-un alt registru, in companiile de telefonie mobila si fixa
    Cosmote si Romtelecom controlate de grupul elen OTE este pusa in
    miscare cea mai importanta schimbare de management. Desi inca
    neconfirmata in mod neoficial, inlocuirea lui Yorgos Ioannidis,
    seful Romtelecom, cu cel al Cosmote Stefanos Theocharopoulos
    urmeaza sa se intample, potrivit unor surse apropiate OTE. Astfel,
    Theocharopoulos va prelua conducerea ambilor operatori, coordonand
    afaceri din telecom chiar mai mari decat ale competitorilor Orange
    si Vodafone. Toate aceste ipoteze vin in contextul unei piete de
    telecomunicatii care n-a facut decat sa scada in ultimii doi ani.
    Punctul de inflexiune a fost anul 2007, ultimul an de crestere,
    cand industria era evaluata la 2,56 de miliarde de euro euro,
    potrivit unei analize realizate de compania de consultanta A.T.
    Kearney. A evoluat de la peste 1,9 miliarde de euro in anul
    precedent la putin peste 2,2 miliarde de euro in 2010. “E in primul
    rand o consecinta a situatiei economice, dar si a razboiului
    preturilor dat intre operatori si a presiunilor legate de
    reglementarea industriei”, crede Jedrzejewski.

    Romania nu face insa exceptie de la regula. Situatia pietei
    telecom de la noi se regaseste in mai toate pietele europene,
    lasand la o parte poate doar preturile din ce in ce mai mici,
    ajunse la un nivel minim in raport cu alte tari din regiune. Exista
    totusi perspective de crestere pe viitor, sustine managerul A.T.
    Kearney, mai ales in zona internetului mobil. Avansul ar putea veni
    deopotriva si din serviciile de voce, intrucat consumul de minute
    de conversatie este inca mai mic pe piata locala decat in alte
    tari, dar nu cata vreme operatorii furnizeaza pachete de voce la
    preturi derizorii. Un consumator roman vorbeste la telefonul mobil
    intr-o luna in jur de 171 de minute, mai mult decat dublu fata de
    nivelul de 84 de minute inregistrat in urma cu cinci ani. Cu toate
    acestea, costul mediu lunar pentru servicii de telefonie mobila a
    fost anul trecut de 6,3 euro, in timp ce in 2006 era de 11,2 euro,
    bani platiti pentru minute la jumatate fata de prezent.

  • Ce e in spatele liniei rosii sau ce vor francezii de la AXA de la piata romaneasca

    “Ne-am dezvoltat in pietele mature, iar acum a venit randul sa
    crestem si pe pietele emergente. Romania nu putea lipsi de pe
    aceasta harta pentru ca este o tara cu multi locuitori si un grad
    mic de penetrare a asigurarilor, ceea ce pentru noi nu inseamna
    decat o imensa oportunitate”, spune Cyrille de Montgolfier, CEO al
    AXA pentru regiunea central si est-europeana. El subliniaza ca fara
    prezenta in Romania, misiunea grupului de a deveni lider in regiune
    ar fi fost imposibil de realizat.

    Intrarea AXA Life Insurance pe piata din Romania a fost
    asteptata de ani buni, mai ales ca se stia ca francezii tatoneaza
    piata. “Am avut mai multe discutii in ultimii ani, insa nu am ajuns
    la un acord in privinta pretului. Strategia noastra este sa
    investim mai putin la inceput si mai mult apoi in dezvoltare”,
    adauga de Montgolfier.

    Anul trecut francezii au ajuns la o intelegere financiara cu
    austriecii de la Vienna Insurance Group, care detineau pachetul
    majoritar de la Omniasig Life Insurance, si au incheiat tranzactia
    in ciuda faptului ca Omniasig Life avusese pierderi semnificative
    in anii trecuti. Faptul ca intrarea in Romania s-a facut prin
    achizitia unei companii de mici dimensiuni face ca AXA Romania sa
    plece la drum cu un portofoliu relativ mic de clienti deja
    existenti. “Obiectivul nostru principal este sa atragem cat mai
    multi clienti noi, iar planul este ca in trei ani sa fim in top
    cinci pe piata asigurarilor de viata si in cinci ani sa intram in
    top trei, in functie de numarul de clienti nou acumulati”, spune
    Violeta Ciurel, presedintele si CEO Axa Life Insurance Romania.

    Pentru inceput, compania a deschis patru agentii in Bucuresti,
    urmand ca alte sase sa fie inaugurate luna viitoare in tara si a
    angajat peste 500 de agenti care sa promoveze si sa vanda produsele
    AXA in Romania. Pana la sfarsitul anului numarul lor va depasi 600,
    iar ei se alatura celor 110 angajati permanenti de la sediul
    central din Bucuresti. In ceea ce priveste numarul de agentii care
    ar trebui sa functioneze pana la sfarsitul anului in toata tara,
    acesta se ridica la 30.

    In perioada urmatoare AXA va investi si intr-o campanie de
    comunicare integrata, inceputa cu putin timp inaintea lansarii
    oficiale si care va dura pana la sfarsitul lunii iunie. Campania se
    va desfasura pe toate canalele media, de la cele traditionale,
    precum TV sau presa scrisa, pana la internet sau aplicatii pentru
    mobil.

    Intrarea in Romania se face intr-un moment de stagnare pentru
    piata de asigurari. Potrivit celor mai recente date oferite de
    Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, in primul trimestru al
    acestui an valoarea totala a primelor brute subscrise a scazut cu
    6,61% fata de aceeasi perioada a anului trecut. A crescut insa usor
    ponderea asigurarilor de viata din total, de la 18,3%, cat era la
    sfarsitul lunii martie 2010, la 20,2%.
    In clasa asigurarilor generale, cel mai mult au crescut asigurarile
    de credite, cu 57,4%, urmate de asigurarile private de sanatate,
    care au inregistrat un plus de 35,6%. La capatul opus s-au aflat
    asigurarile obligatorii de raspundere civila auto si cele Casco,
    care au scazut, in medie, cu 18% fata de primul trimestru al anului
    trecut.

    Concret, primele brute subscrise din asigurari generale au ajuns
    la 1,7 miliarde de lei in primul trimestru al anului, in scadere cu
    8,84%, iar pe asigurari de viata au fost subscrise prime brute in
    valoare de 433,8 milioane de lei, cu 3,34% fata de primele trei
    luni ale anului 2010. In total, din ianuarie pana in martie,
    romanii au platit circa doua miliarde de lei pentru produse de
    asigurare.

    Din acesti bani, 1,2 miliarde au reprezentat platile catre
    asigurati, beneficiari si pagubiti. La nivelul asigurarilor
    generale indemnizatiile brute platite au insumat mai mult de
    jumatate din valoarea primelor, in timp ce la asigurarile de viata
    procentul este mult mai mic – 37%.