BusinessMagazin

Tag: recesiune

  • FMI: economia Romaniei scade cu 1,9% anul acesta, creste cu 1,5% anul viitor

    Estimarea de acum este aceeasi cu cea formulata in ultimele luni
    de Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in Romania, insa radical
    diferita de cea cu care Fondul si Guvernul au inceput anul,
    respectiv iesirea din recesiune si o crestere a PIB de 1,3% pentru
    2010.

    Inflatia este asteptata sa ajunga la 5,9% in 2010 si 5,2% in
    2011, deficitul balantei de cont curent se va adanci anul acesta la
    5,1% din PIB (fata de 4,5% anul trecut), pentru a se reduce usor la
    anul, la 5,4%, in timp ce rata somajului ar urma sa urce de la 8,2%
    in 2009 la 9,8% in acest an si sa scada aproape imperceptibil in
    2011, la 9,2%.

    “In Europa emergenta, cresterea in tarile care au avut de-a face
    cel mai putin cu efectele crizei (Polonia) si in cele care au
    intampinat criza cu o piata interna si un sector bancar relativ
    solide (Turcia) este asteptata sa capete amploare, sustinuta de
    normalizarea fluxurilor comerciale si de capital la nivel global”,
    noteaza FMI. “In schimb, tarile care au traversat perioade de avant
    economic nesustenabil (Bulgaria, Letonia) sau au vulnerabilitati la
    nivelul datoriei publice sau private (Ungaria, Romania) sunt
    asteptate sa-si revina mai lent. Aceste probleme au limitat serios
    marja de manevra a guvernelor din tarile respective.” FMI adauga ca
    majorarile de TVA sunt estimate sa duca la o inflamare temporara a
    inflatiei in tari ca Polonia sau Romania.

    Pe ansamblul Europei Centrale si de Est, dintre pietele considerate
    emergente, cea mai mare crestere ar urma s-o aiba anul acesta
    Turcia, cu 7,8%, si Polonia, cu 3,4%, urmate de Estonia, cu 1,8%,
    si Lituania, cu 1,8%. Economia bulgareasca va stagna, iar Ungaria
    va reusi o crestere neinsemnata, la 0,6%. Romania, Letonia (-1%) si
    Croatia (-1,5%) sunt singurele economii cu scadere. De notat insa
    reperul la care se raporteaza aceste cifre: anul trecut, toate cele
    trei tari baltice au avut parte de adevarate prabusiri ale PIB,
    intre 13% si 18%, in timp ce Romania a consemnat un declin economic
    de 7,1%. Un alt reper la care se pot raporta previziunile este
    estimarea din iunie a Bancii Mondiale, conform careia, pe ansamblul
    Europei Centrale si de Est, Romania si Letonia erau singurele
    economii asteptate sa scada anul acesta – Letonia cu 3,5%, Romania
    insa mai putin, cu 0,5%.

    Conform criteriilor FMI, Cehia, Slovacia si Slovenia sunt
    considerate economii avansate, toate urmand sa aiba in 2010
    crestere. Pe ansamblul economiilor europene avansate, liderele vor
    fi Suedia (4,4%), Slovacia (4,1%) si Germania (3,3%). FMI prevede
    continuarea recesiunii in Grecia (-4%), Islanda (-3%), Irlanda si
    Spania (-0,3%).

  • Cat de scurte sa fie fustele?

    Exista o legenda urbana, bazata pe o teorie emisa in 1926 de
    economistul George Taylor, care stabileste o corelatie intre
    lungimea fustelor femeilor si mersul economiei: creste economia,
    fustele se scurteaza, iar atunci cand economia scade, fustele se
    lungesc. Viziunea lui Taylor a fost periodic invocata, teoriei sale
    fiindu-i aplicate, sau nu, ghilimele in functie de seriozitatea
    celui care o folosea. In vara acestui an, un profesor si o studenta
    de la Erasmus School of Economics, o cat se poate de importanta si
    serioasa institutie de invatamant, s-au decis sa verifice teoria,
    folosind imaginile publicate pe coperta unei reviste frantuzesti de
    moda, publicatie care apare din 1921 si care, ciudat, nu a pierit
    in epoca internetului, precum si cronologia crizelor emisa de
    americanii de la National Bureau of Economic Research – NBER, un
    soi de arbitru al crizelor economice.

    Cei doi cercetatori au folosit o metodologie destul de
    complicata si formulele de rigoare (ce inseamna de fapt o fusta
    scurta? Si cand avem de-a face cu crestere sau cu scadere
    economica?) si au obtinut un rezultat interesant: Taylor a avut
    dreptate si lungimea fustelor creste atunci cand valoarea
    actiunilor scade la bursa sau PIB se pravale. Dar exista un mic
    amanunt: exista un decalaj de trei ani, in sensul ca daca masculii
    speciei umane se mai bucura acum de oarece privelisti este pentru
    ca in urma cu doi ani economia crestea. De la anul insa, gata.
    Invoc teoriile lui Taylor numai pentru ca saptamana trecuta acelasi
    NBER a anuntat ca recesiunea din Statele Unite, inceputa la finele
    lui 2007, s-a incheiat oficial in vara anului trecut. Anuntul a
    fost salutat, in general, de un val de neincredere si de ironii si
    chiar presedintele Barack Obama s-a simtit indemnat sa pomeneasca
    de diferentele dintre cifrele oficiale si seci si milioanele de
    oameni ramasi fara slujbe, averi si case. Ba chiar si Warren
    Buffett a iesit la televizor si a tinut sa precizeze ca el
    defineste recesiunea altfel decat NBER si ca pentru a iesi din
    recesiune trebuie ca PIB pe cap de locuitor sa revina la nivelul
    anterior crizei.

    Personal, cred ca economistii de la NBER au citit rezultatele
    studiului Taylor, s-au inspaimantat, au scos calendarele, au
    socotit si au decis: fie ce-o fi, dar recesiunea s-a incheiat si
    tivul fustei nu trebuie sa coboare sub genunchi.

    Exista o natie in lumea asta care nu tine cont de lungimea
    fustelor nici in gluma nici in serios. Daca e sa o privim sub
    anumite aspecte, e jale: un sfert din populatie sub limita saraciei
    si 40% analfabetism, precum si coruptie si birocratie. Cu toate
    acestea, economic vorbind, India, pentru ca despre ea este vorba,
    creste cu rate de opt procente pe an. De ce? Cum pot inflori
    afacerile in saracie, analfabetism, coruptie si birocratie?

    Pentru ca exista o elita educata si infrastructura de
    comunicatii dinamica. Si nu numai atat: profesorul universitar
    Arvind Subramanian crede ca deceniile de crestere economica au
    facut antreprenoriatul respectabil in India si multi dintre indieni
    s-au transformat, cautand permanent oportunitati de castig. In al
    treilea rand, statele indiene au ince-put sa se concureze intre
    ele, si cel mai recent exemplu este automobilul ieftin al celor de
    la Tata Motors, Nano; proiectul fabricii producatoare, initial
    amplasata in Bengalul de Vest, a fost mutat in mai deschis si
    primitorul Gujarat, dupa o serie de amanari tipic birocratice.

    Sa nu ne amagim: exista mai multe asemanari intre Romania de
    astazi si India asa cum am descris-o initial, analfabeta si
    corupta, decat intre noi si India cea dinamica si concurentiala.
    Elita educata exista in Romania, dar implicarea acesteia in viata
    societatii este destul de redusa. La noi antreprenoriatul nu este
    respectat, iar oportunitatea de castig este mica invarteala.

    Sa credem ca suntem o natie europeana si cultivata este o
    iluzie, un mod de a trisa, tot asa cum NBER a luat niste numere,
    le-a invartit si a decis ca recesiunea s-a terminat. Argumentele
    logice, corecte, bine-intentionate nu mai au nicio valoare nici in
    fata Guvernului, nici in fata romanilor simpli. In lipsa unui
    miracol economic, fara investitii straine, fara atractivitate, fara
    initiativa si antreprenoriat, fara creditare si fara relansarea
    consumului, noul credit de la FMI inseamna doar ceva timp castigat
    pana la marea noua taiere de cheltuieli si pensii.

    Nu trisez deloc cand spun: fratilor, puneti osul la treaba daca
    vreti fuste scurte.

  • Rozalia Pal, UniCredit: Romania va ajunge abia in 2013-2014 la o crestere economica de 4-5%

    “Problemele
    structurale interne fac ca relansarea economiei Romaniei dupa criza
    sa se produca mai lent, in conditiile in care multe state si-au
    reluat deja cresterea. In Romania, reformele structurale vor
    necesita timp, dar pun baza unei cresteri sustenabile pe termen
    lung”, a comentat Pal.

    Ultima prognoza a UniCredit
    pentru economia Romaniei vizeaza o scadere de 2,5% pentru 2010,
    ceea ce situeaza banca in tabara pesimistilor, alaturi de Erste sau
    Raiffeisen, care prevad o restrangere a PIB cu 3%. Estimarea FMI,
    insusita si de autoritati, are in vedere o scadere de
    2%.

    Au fost
    mai multi factori care au contribuit la o astfel de situatie,
    enumera Rozalia Pal: stoparea brusca a exporturilor, in conditiile
    socului crizei asupra cererii din Europa, iar prin efectele de
    runda a doua, criza globala a generat efecte vizibile in tara,
    anumite segmente, precum cel imobiliar, fiind foarte afectate. Din
    punctul de vedere al comparatiei cu alte state, tarile baltice au
    reprezentat un caz similar, intrand in criza cu acelasi gen de
    dezechilibre ca si Romania, in timp ce Slovacia reprezinta exemplul
    pozitiv, reusind sa intre in zona euro, cu o economie echilibrata,
    apreciaza economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank.

    Prognoza din iunie a Bancii Mondiale indica, pe ansamblul
    Europei     Centrale si de Est si al tarilor din
    Asia Centrala, doar doua tari unde economia ar urma sa scada in
    acest an – Romania, cu 0,5%, si Letonia, cu 3,5%. Semnificativ este
    ca economia romaneasca a scazut anul trecut cu 7,1%, in timp ce
    Letonia s-a remarcat printr-o prabusire economica de 18%, de
    departe cea mai mare din Europa.

    Zona
    euro a revenit insa deja pe crestere, pentru acest an fiind estimat
    un avans de 1,6%. Pentru SUA, estimarea de crestere pentru acest an
    este de 2,9%. “Cu putine exceptii – Spania sau Grecia, care se
    confrunta cu dezechilibre interne – statele dezvoltate si-au reluat
    cresterea”, remarca Pal.

    In
    privinta sanselor de reluare a creditarii, reprezentanta UniCredit
    crede ca segmentul de creditare pentru companii isi va relua
    avantul inaintea celui de retail, pe masura ce bancile isi
    orienteaza mai mult atentia catre sectorul productiv. “In orice
    caz, perioada de cresteri alerte s-a incheiat, iar boomul
    creditului de retail s-a oprit.”

    UniCredit Tiriac Bank, banca
    aflata in top 10 in functie de active, a avut venituri de 657
    milioane de lei in prima jumatate a anului (in crestere cu 10% fata
    de aceeasi perioada a anului trecut), iar profitul net calculat
    dupa standardele contabile internationale a fost de 36 de milioane
    de lei, mai mic cu 18%. In aceeasi perioada, soldul creditelor
    acordate a urcat cu 11%, iar depozitele au scazut cu
    10%.

  • Primii doi ani de criza au trecut. Cati mai urmeaza?

    Autoritatile ar trebui sa creasca impozitele si sa reduca
    progresiv datoria guvernamentala, si asta rapid, fiindca “n-avem
    prea mult timp la dispozitie ca sa marim impozitele si sa taiem
    deficitele; inca o scadere cu 10% la pretul caselor ar insemna un
    risc mai mare ca recesiunea sa se reintoarca”. Noua sau 12 luni ar
    fi necesare ca pietele financiare sa-si recapete increderea in
    aceasta tara, dar e nevoie de un efort constant, de la o luna la
    alta, pentru ca “pietele se uita la orice, nu numai la vointa
    politica, ci si la capacitatea societatii de a face efortul”.

    Nu e vorba in cele de mai sus despre Romania, iar cel ce
    vorbeste nu e vreun oficial de la FMI. Prima afirmatie ii apartine
    lui Alan Greenspan, fostul sef al Rezervei Federale, si se refera
    la administratia Obama, iar a doua ii apartine lui Lorenzo Bini
    Smaghi, membru al comitetului director al Bancii Centrale Europene,
    care vorbea, tot saptamana trecuta, despre Grecia. Ambii cu acelasi
    aer al urgentei, al cursei contracronometru, al unui pericol surd
    care planeaza asupra economiilor si impotriva caruia natiunile
    trebuie sa arunce in lupta toate fortele.

    Multi ne-am obisnuit deja, de doi ani incoace, cu acest tip de
    discurs de razboi, pe care il vom gasi, in diverse forme si cu
    diverse recomandari adresate guvernelor sau oamenilor simpli, din
    New York pana la Bruxelles sau Bucuresti. Furtuna financiara
    starnita incepand din 2007 in America si care a trecut apoi Oceanul
    spre noi, dupa caderea bancii Lehman Brothers la 15 septembrie
    2008, a maturat nu numai cresterea economica, milioane de locuri de
    munca ori chiar certitudinea unui acoperis deasupra capului pentru
    milioane de oameni, dar si majoritatea certitudinilor: ca
    tehnologia ne va face imuni la ciclurile economice, ca e posibila
    prosperitatea prin consum pe credit, ca deschiderea granitelor
    rezolva problema somajului si in general ca orice perioada de criza
    nu poate dura decat foarte putin. In doi ani, aproape totul a fost
    pus in discutie si amenintat cu disparitia, de la zona euro la
    ideea de stat social sau cea de stiinta economica.

    “Imi exprim increderea ca va putea fi evitata alunecarea intr-o
    criza de proportiile celei din anii 1929-1933. Este insa dincolo de
    orice indoiala ca aceasta perioada va lasa urme adanci chiar in
    modelul economiei mondiale”, reflecta Mugur Isarescu, guvernatorul
    BNR, intr-o prezentare la Academie, tinuta in octombrie 2008.


    COMEDIA ERORILOR. Pe atunci insa, nici BNR si cu atat mai putin
    politicienii nu credeau ca Romania va intra atat de rapid in
    recesiune si nici macar ca va fi lovita de criza care scotea din
    circuit pe rand bancile americane, pentru simplul motiv ca piata
    noastra n-avea legatura nici cu instrumentele financiare
    sofisticate dezvoltate pe Wall Street si nici cu prabusirea pietei
    lor ipotecare.

    Punctul slab era insa in alta parte. “Nicio persoana prezenta in
    spatiul public nu a anticipat in 2008 o contractie atat de
    puternica a economiei in 2009 si foarte putini au anticipat in 2009
    prelungirea recesiunii in 2010. Criza a fost ‘importata’ in
    Romania, dar persistenta si gravitatea ei au cauze interne”, rezuma
    Dan Bucsa, economist senior in departamentul de cercetare de piata
    al Bancpost. Impactul crizei, sustine el, s-a simtit inca din prima
    jumatate a anului 2008: in luna mai “am anticipat oprirea cresterii
    sectorului constructiilor, din cauza ca preturile mari diminuasera
    cererea solvabila si bancile urmau sa reduca oferta de credite
    ipotecare, ca urmare a incertitudinilor legate de evaluarea
    garantiilor”, iar de la jumatatea anului 2008, prognozele privind
    PIB pentru 2009 au devenit negative.

    Numai ca prognoza de -4% din toamna acelui an a fost primita
    prost de clienti, de media si de politicieni (“reactiile au variat
    de la glume de tipul apelativului ‘economisti emo’ lansat de un
    fost ministru de finante la injurii”, afirma Bucsa).

  • Seful de la Statistica face estimari cu precizie chirurgicala: Vom iesi din recesiune. Dar s-ar putea sa ne intoarcem

    Prognoza apartine lui Vergil Voineagu, presedintele Institutului
    National de Statistica (INS), care crede ca produsul intern brut
    (PIB) va avea astfel o evolutie in forma literei W, in timp ce
    economistii avertizeaza ca autoritatile trebuie sa fie preocupate
    mai mult de solutiile concrete de iesire din criza, nu de cifre.
    “In trimestrul al doilea, economia a inregistrat o crestere usoara,
    de 0,3% in termeni ajustati sezonier, dar care ne poate da sperante
    pentru trimestrul al treilea, ceea ce ar marca iesirea din
    recesiune.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Redresarea economiei mondiale, mai lenta decat se astepta

    OECD a redus previziunile de crestere in principalele economii
    dezvoltate (G7) la 1,5% pentru anul acesta, fata de estimarea
    anterioara de 1,75%. Pentru SUA, OECD a estimat o crestere anuala
    de 2% intre august si octombrie, respectiv 1,2% in ultimul
    trimestru, iar pentru Europa are in vedere o incetinire puternica a
    ritmului de crestere, la 0,4% pentru Germania, Franta si Italia in
    al treilea trimestru si 0,6% in al patrulea.

    “Perspectiva economica e caracterizata de o mare incertitudine,
    generata de o combinatie de factori, dar este improbabil sa ne
    indreptam catre o noua epoca de recesiune”, a declarat Pier Carlo
    Padoan, economistul-sef al OECD. Organizatia considera ca o asemenea situatie ar putea
    cere “stimulente suplimentare si amanarea planurilor de reducere a
    deficitelor bugetare, acolo unde finantele publice o permit” – fara
    insa a preciza ce intelege prin aceasta.

    In buletinul pe septembrie al Bancii Centrale Europene,
    autoritatea monetara a zonei euro insista insa ca statele membre nu
    trebuie sa se abata de la masurile de austeritate bugetara la care
    s-au angajat incepand din primavara, ba chiar recomanda ca daca
    incetinirea cresterii va fi mai mare, masurile de taiere a
    deficitelor sa fie inasprite, pe motiv ca laxitatea fiscala e cea
    care submineaza increderea investitorilor si atrage riscul unei noi
    crize financiare. Din dilema “stimulente contra taieri de deficit”
    va fi deci putin probabil ca statele sa poata iesi onorabil, cel
    putin in lunile imediat urmatoare.

  • Standard & Poor’s: sunt sanse de ameliorare a ratingului Romaniei

    “Nu ne asteptam ca divergentele politice sa
    impiedice Romania sa continue cu reformele structurale si sa-si
    atinga tintele bugetare”, a declarat Mrsnik intr-un interviu
    acordat
    Bloomberg    , explicand ca remanierea si motiunea de cenzura
    anuntata de opozitie nu afecteaza ratingul tarii. “Perspectiva de
    rating este stabila din punctul nostru de vedere, ceea ce implica
    faptul ca riscurile pentru datoria pe termen lung sunt
    echilibrate”, a spus analistul.

    Daca Romania reuseste “o performanta constanta
    din punct de vedere bugetar, presupunand ameliorari in cadrul
    legislativ fiscal si o limitare a vulnerabilitatilor din sectorul
    financiar, am putea imbunatati ratingul. Mai mult decat redresarea
    ciclica a economiei, ameliorarea structurala a functionarii ei este
    esentiala pentru imbunatatirea perspectivei de rating”, sustine
    Mrsnik.

    Standard&Poor’s se asteapta la o redresare treptata a
    economiei si la “o performanta mai echilibrata a acesteia decat
    inainte de criza, cand era alimentata preponderent de credite”.
    Prin urmare, desi potentialul inalt de crestere ramane, agentia
    estimeaza ca ritmul de crestere a PIB pe termen mediu sa fie mai
    redus decat in anii dinainte de criza, cand ajungea la 7-8%
    anual.

    Guvernul
    s-a angajat ca in 2010 sa se incadreze intr-un deficit bugetar de
    circa 6,8% din PIB. Conform ultimei prognoze a FMI, economia ar
    urma sa scada anul acesta cu 2%.

    Agentia
    de evaluare financiara a revizuit in martie de la negativa la
    stabila perspectiva ratingurilor pe termen lung ale Romaniei, in
    valuta si in lei, in virtutea sanselor ca Guvernul sa respecte
    acordul cu FMI si sa puna in practica programul de reforma fiscala.
    Ratingurile Romaniei au fost confirmate la BB+ si B pentru
    imprumuturi in valuta, pe termen lung si scurt (prima treapta
    pentru categoria “junk” – nerecomandate investitorilor, imediat sub
    categoria “investment grade”), respectiv la BBB- si A-3 in moneda
    locala. Pentru datoriile in valuta, nivelul ratingului este acelasi
    cu cel acordat Greciei si Azerbaidjanului.

    Luni,
    Romania a ajuns din nou pe locul 10 in topul zilnic CMA Datavision
    al tarilor cu cea mai mare probabilitate de intrare in incapacitate
    de plata a datoriei publice externe, calculat in functie de
    cotatiile CDS (contracte de asigurare contra riscului de default),
    dupa ce saptamana trecuta urcase pe locul 9. Conform datelor CMA
    (Credit Market Analysis este membra a CME Group, cea mai mare bursa
    de instrumente derivative), prima de risc pentru datoriile
    Romaniei, ceruta de investitorii in obligatiuni si alte titluri de
    stat, este de 382,18 puncte, foarte departe de riscul calculat in
    iunie, cand s-a aflat pentru prima data in acest top si cand prima
    de risc era in jur de 410 puncte.

    Topul
    CMA Datavision, actualizat zilnic, este dominat de Venezuela,
    Grecia si Argentina, considerate cele mai riscante tari din
    lume.

  • Director general Transelectrica: Compania este inca in recesiune

    “La Transelectrica inca suntem in recesiune. (…) In primele
    sase luni am avut un blocaj financiar in zona de energie.
    Legislatia nu ne-a dat posibilitatea de a bloca acei furnizori care
    nu isi platesc datoriile, am vorbit si cu ANRE”, a afirmat Baicusi,
    intr-o conferinta de presa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criza taie setea. Consumul de bere a scazut cu 11% in ciuda promotiilor

    Chiar daca au incercat sa contracareze cu oferte speciale si noi
    produse, berarii au anuntat pentru prima jumatate a anului o
    scadere a vanzarilor cu 11%, la 7,4 milioane hectolitri in acest an
    de la 8,3 milioane hectolitri in aceeasi perioada a anului
    trecut.

    “Romanii au continuat si in acest an sa aiba un comportament de
    consum conservator, perspectiva adancirii recesiunii economice
    punand si mai multa presiune pe bugetele personale. Cu toate
    acestea, este cert ca romanii iubesc berea, iar producatorii
    din

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Ministrul ungar al economiei: “Au nevoie de acord cu FMI numai tarile care n-au incredere in ele insele”

    Guvernul are prognoze privind o intrare abia din 2013 intr-o
    epoca de “crestere dinamica si sustenabila la nivel mondial”, scrie
    Portfolio.hu,
    avand in vedere ca pentru moment se profileaza un nou val de
    recesiune in SUA, manifestat pe piata imobiliara, si ca este
    “imprevizibil inca daca aceasta se va reverbera in sistemul bancar
    inca o data, mai ales ca toata lumea face tot posibilul ca sa evite
    asa ceva”.

    Prin urmare, Matolcsy recomanda ca “orice masura pe care o vom
    avea in vedere sa porneasca de la premisa ca un al doilea val al
    recesiunii planeaza asupra noastra si ca trebuie sa ne pregatim
    pentru aceasta eventualitate”.

    N-AVEM NEVOIE DE FMI

    Ministrul a confirmat ca Ungaria nu intentioneaza sa apeleze la
    FMI sau la alti creditori institutionali externi pentru finantare
    si ca dupa ce linia de credit actuala cu FMI expira in octombrie,
    guvernul sau nu va incerca sa obtina un nou acord, “pentru ca nu
    are nevoie”.

    “Au nevoie de astfel de acorduri numai tarile care n-au
    incredere in ele insele si care nu se bucura de increderea pietelor
    financiare”, a spus Matolcsy. Dupa el, increderea investitorilor in
    economia ungara a fost recastigata in vara, iar guvernul a ales
    intre cele doua variante pe care le avea in fata – “o politica de
    supravietuire” (cu FMI) sau “o politica economica indrazneata”, din
    pacate “neinteleasa inca” de analistii financiari din Ungaria.

    Gyorgy Matolcsy a insistat ca tara sa va fi capabila sa
    finanteze exclusiv prin apelul la pietele financiare deficitul
    bugetar pana in 2013, ca si sa-si plateasca datoria de pe urma
    titlurilor de stat care vor ajunge la scadenta in acest interval,
    de circa 11 miliarde de euro. Fara a anunta o tinta oficiala de
    deficit pentru 2011, ministrul a adaugat ca intr-un asemenea climat
    de criza, Ungaria nu are nicio marja de actiune pentru a stimula
    economia prin majorarea deficitului bugetar, care este “strict
    interzisa”. Pentru anul in curs, tinta este de 3,8% din PIB.

    Daca parghia fiscala nu-i mai e accesibila, oficialul ungar
    indica in schimb parghia fondurilor europene, care ar trebui
    regrupate si optimizate fiscal, precum si cea monetara, nu prin
    curs sau dobanzi, ci prin “instrumente de piata monetara pe care le
    folosesc Rezerva Federala sau Banca Centrala Europeana”, desi banca
    centrala a Ungariei nu e de acord cu astfel de metode, pentru ca
    piata le va putea sanctiona imediat drept recurs la tiparnita de
    bani.

    “Comentariile de acum ale ministrului tind sa confirme ideea ca
    guvernul e mai atent la alegerile locale din 3 octombrie si vrea
    sa-si contureze o strategie si sa ia masuri abia dupa aceea”, a
    comentat Janos Samu, analist la Concorde Securities din
    Budapesta.