BusinessMagazin

Tag: angajati

  • Cat plateste o companie pentru sanatatea angajatilor?

    “Unul dintre clientii nostri plateste anual o polita medicala de
    circa 200.000 de euro, pentru toti angajatii. Este vorba de o
    companie americana”, spune Theodor Alexandrescu, directorul general
    al companiei de asigurari Alico Romania, fara a mentiona insa si
    numele companiei. Acesta mai precizeaza si ca se inregistreaza o
    crestere a cererii de produse din categoria de benefiocii
    extrasalariale pentru angajati, in conditiile in care anul trecut
    companiile de profil s-au confruntat cu o stagnare, iar in 2009
    nivelul a fost cu mult sub cel din 2008.

    In general, acest tip de beneficii este intalnit in cazul
    companiilor multinationale, care au un plan de salarizare destul de
    complex. Multe dintre aceste companii au ajuns chiar sa introduca
    asigurarile private de sanatate in contractul colectiv de munca,
    intrucat le aduc faclitati fiscale, fiind deductibile in
    totalitate.

    Si Sergiu Negut, directorul general adjunct al retelei de
    clinici private Regina Maria, spune ca a obsrvat o crestere a
    numarului de abonati. Majoritatea beneficiaza de servicii medicale
    private prin pachetul de beneficii extrasalariale oferite de
    compania la care lucreaza.

  • Din ce face o firma de resurse umane 20 de milioane de euro in an de criza?

    “Am constatat spre sfarsitul anului anului trecut o crestere a
    cererii de servicii de consultanta in resurse umane si recrutare de
    personal pentru contracte pe perioade nedeterminate, care s-a
    adaugat activitatilor de training si distributie de personal
    angajat pe perioade determinate”, explica Bogdan Florea, directorul
    general al Trenkwalder, cresterea inregistraa de companie anul
    trecut. Acesta se asteapta ca si in 2011 sa aiba venituri in
    crestere.

    Compania a distribuit anul trecut 4.200 de persoane in regim de
    angajare pe perioade determinate si a recrutat peste 1.000 de
    persoane pentru locuri de munca pe perioade nedeterminate. De
    asemenea, compania a vandut anul trecut 5,7 de ore de munca per
    angajat – unul dintre principalii indicatori ai intensitatii
    activitatii oricarei companii din acest domeniu – cu 106% mai multe
    decat in 2009.

    Unul dintre segmentele de business ale Trenkwalder care s-a
    dezvoltat foarte bine anul trecut a fost cel de training, in
    domeniile management, leadership, comunicare, motivarea angajatilor
    si munca in echipa.

  • Unul din patru angajati romani lucreaza la negru. Cum va schimba noul cod al muncii acest raport si ce amenzi vor primi cei care angajeaza fara contract?

    “In momentul de fata, un milion de locuri de munca sunt la
    negru”, a spus Nicolae Ivaschescu, secretar de stat in Ministerul
    Muncii, familiei si protectiei Sociale, in cadrul conferintei
    “Perspective pentru HR in 2011. Ce misiune va avea managerul de HR
    in dezvoltarea companiilor?”, organizata de Ziarul Financiar. Cu
    toate acestea, Ministerul nu are inca un obiectiv clar trasat – nu
    stie exact cu cat va scadea numarul celor care lucreaza la negru si
    nici in cat timp se va intampla acest lucru. “Vom evalua aceste
    date de la luna la luna si astfel vom vedea in ce masura pachetul
    de modificari la codul muncii a fost sau nu eficient”, mai spune
    Ivaschescu.

    Potrivit acestui pachet de modificari, angajatorii care vor fi
    descoperiti ca au angajat oameni fara contracte de munca vor primi
    amenzi intre 10.000 si 20.000 de lei, in cazul in care este vorba
    de cel mult cinci persoane aflate in aceasta situatie. Daca insa
    numarul persoanelor fara contract este mai mare de cinci,
    angajatorul risca intocmirea unui dosar penal.

  • Va aduce Codul Muncii noi investitori?

    De sapte ani oamenii de afaceri incearca sa schimbe legislatia
    muncii. Atunci a fost implementat Codul muncii care functioneaza in
    prezent si tot atunci au aparut primele nemultumiri ale
    angajatorilor cu privire la dezechilibrele pe care le crea legea in
    relatia dintre angajati si angajatori. Voiau cu totii un cadru
    legislativ mai flexibil, in care sa fie incurajate performanta
    individuala si crearea de locuri de munca. Din 2003 si pana acum
    Codul muncii a fost modificat in mai multe randuri, insa niciodata
    modificarile nu au fost atat de consistente incat sa creeze efecte
    importante. Este, practic, pentru prima oara cand este propusa
    introducerea un pachet cu atat de multe ajustari legislative.

    “In esenta, va fi acelasi Cod al muncii. Baza nu va fi
    schimbata, ci vor fi aduse o serie de modificari care sa-l
    flexibilizeze”, spune Georgiana Singurel, associate partner in
    cadrul casei de avocatura Reff & Associates si specialist in
    dreptul muncii. Se fereste, astfel, sa foloseasca sintagma de
    “revolutie legislativa”, asa cum a fost caracterizat proiectul de
    mai multe ori, in ciuda faptului ca schimbarile sunt
    semnificative.

    Unul dintre dezechilibrele acuzate in codul actual este gradul
    extrem de ridicat de protectie pe care legea o ofera angajatilor.
    “Romania este unul dintre cele mai protectoare state din Europa,
    din acest punct de vedere, insa protectia nu este gandita cum
    trebuie – avem cele mai restrictive conditii de concediere, dar in
    momentul in care aceasta chiar se produce, angajatul roman primeste
    printre cele mai mici pachete compensatorii din Europa”,
    mentioneaza Georgiana Singurel.

    In ciuda faptului ca sindicalistii privesc cu teama viitorul lor
    la locul de munca prin prisma modificarilor pe care le va suporta
    legislatia, avocatii specializati in dreptul muncii, ca si oamenii
    de afaceri, spun ca aceasta este singura solutie pentru a avea o
    piata a muncii cu adevarat flexibila. Dincolo de ajustarea
    relatiilor deja existente intre angajati si angajatori, un efect
    extrem de important ar fi stimularea investitorilor straini.
    Romania este recunoscuta pentru faptul ca este o piata atragatoare
    din perspectiva salariilor si a oamenilor relativ bine pregatiti,
    insa acest avantaj este pus in umbra de o legislatie extrem de
    stufoasa si puternic dezavantajoasa pentru angajatori. “Recunosc
    ca, pana acum, niciunul dintre investitorii pe care i-am asistat nu
    au refuzat sa vina in Romania din cauza Codului muncii, insa
    verificarea cadrului legislativ este intotdeauna un aspect la care
    se uita cu mare atentie inainte de a intra in piata.”

    In aceste conditii, se poate spune ca acesta ar fi un prim pas
    in vederea atragerii investitorilor straini, dar si in incurajarea
    companiilor locale sa faca angajari. Un impact similar s-ar putea
    vedea in zona serviciilor externalizate, cu atat mai mult cu cat
    pachetul de modificari sustine contractele de munca pentru perioade
    determinate, pe proiecte specifice, trasatura caracteristica
    acestui segment. O legislatie mai relaxata si un cost redus al
    fortei de munca au reprezentat intotdeauna criterii esentiale
    pentru alegerea tarilor sau regiunilor in care companiile
    externalizeaza o parte din activitati. “Proiectul de lege pentru
    modificarea si completarea Codului muncii este indelung asteptat
    atat de mediul de afaceri autohton, cat si de investitorii straini,
    intr-o perioada in care relansarea economica a Romaniei depinde in
    mare parte de evolutia mediului de afaceri”, precizeaza Nicoleta
    Grama, partener in cadrul casei de avocatura Danila, Petre &
    Associates.

    Cu toate acestea, de la data publicarii sale pe siteul
    Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, in decembrie
    2010, proiectul noului Cod al muncii a avut parte de mai multe
    modificari si a fost indelung supus dezbaterii publice, pe fondul
    tensiunilor sociale pe care le-a creat. Sindicatele au avut de
    fiecare data un rol important in intretinerea acestor conflicte,
    iar salariatii au respins de la bun inceput modificarile propuse.
    Unele dintre ajustari au fost, intre timp, eliminate, ceea ce, pe
    alocuri, a mai calmat spiritele. A fost vorba, in primul rand,
    despre propunerea ca in cazul concedierii, angajatul sa fie cel
    care aduce probe ca a fost disponibilizat abuziv. Intre timp s-a
    renuntat la aceasta propunere si, in continuare, compania va fi cea
    care trebuie sa explice si sa demonstreze motivele pe baza carora
    alege sa renunte la un om.

  • Cine refuza un loc de munca sau cursuri de calificare poate pierde ajutoarele sociale

    Beneficiarii de ajutoare sociale care se incadreaza in munca, se
    intorc la activitatea profesionala sau incep o activitate pe cont
    propriu, pot primi, in conditiile prevazute de legile speciale
    majorari ale beneficiului social acordat, stimulente pentru
    suplinirea unor servicii sociale sau pot obtine prelungirea
    perioadei de acordare a beneficiului social cu maximum trei luni
    din luna incadrarii in munca. Refuzul unui loc de munca, a
    participarii la cursuri de formare, de calificare, de recalificare
    sau alte masuri active prevazute de lege poate conduce la
    diminuarea cuantumului beneficiului social sau la incetarea
    acestuia si interdictia de acordare a unui nou beneficiu social pe
    o perioada stabilita de lege. “Angajatorii care incadreaza in munca
    persoane carora li se acorda beneficii sociale, pot beneficia, in
    conditiile legii, de facilitati fiscale sau de alta natura”, se mai
    arata in proiectul de Lege privind asistenta sociala, supus
    dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei si
    Protectiei Sociale.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Google, fabrica de antreprenori. Vezi aici cele mai interesante afaceri pornite de fosti angajati (GALERIE FOTO)

    Google are o strategie mai putin obisnuita cand vine vorba de
    angajati. Dincolo de atributiunile de zi cu zi pe care le au de
    indeplinit, angajatii au posibilitatea sa lucreze la proiecte
    proprii. Cam 20% din timpul petrecut la serviciu este alocat in
    aceasta directie.


    De-a lungul timpului, cativa dintre angajatii Google au decis sa
    demisioneze si sa porneasca propriul business. Este vorba mai
    precis de 49 de oameni, cifra care nu este spectaculoasa raportat
    la miile de angajati ai companiei, insa este mai mare decat in alte
    companii de tehnologie.

    Sursa:businessinsider.com

  • Vezi daca muncesti mai mult ca suedezii, francezii, americanii sau japonezii

    Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OECD) a
    facut un raport anul trecut in care incerca sa determine cat timp
    petrece la munca o persoana in ziua de azi si care sunt diferentele
    dintre tari. Concluzia a fost ca aceia care lucreaza in Europa
    petrec la munca mai putine ore decat restul lumii, motivul fiind ca
    au mai multe zile de concediu platit.

    Canada si Japonia ofera mai putine zile de concediu decat alte
    tari, insa angajatii de aici au posibilitatea sa castige zile de
    vacanta in fiecare an, odata cu acumularea de experienta. In
    Australia, cei care lucreaza noaptea primesc doua saptamani de
    concediu de odihna. In Germania, Austria si Elvetia, angajatii
    tineri primesc in plus una sau doua zile de concediu platit, in
    timp ce in Norvegia, cei care au peste 60 de ani primesc zile de
    concediu suplimentare.

  • Nokia vrea sa reduca substantial numarul angajatilor

    “Vor avea loc reduceri substantiale de personal in diferite
    state ale lumii, iar acestea vor afecta si Finlanda”, a declarat
    directorul general al Nokia, Stephen Elop.
    El a precizat ca este prea devreme pentru a estima numarul
    locurilor de munca desfiintate.
    “Aceasta reprezinta cea mai mare reforma structurala care a afectat
    vreodata sectorul de tehnologie din Finlanda”, a declarat ministrul
    finlandez al Economiei, Mauri Pekkarinen.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum am ajuns cei mai rentabili si ieftini angajati din Europa

    Ceata permanenta in care s-a aflat piata muncii in ultimii doi
    ani, mersul pe bajbaite si speranta permanenta ca revenirea
    economica e pe-aproape au facut rau companiilor si angajatilor
    deopotriva. O privire in urma arata ca a avut loc o deteriorare de
    neignorat a relatiei dintre angajati si angajatori, a felului cum
    angajatorii se raporteaza la bani, dar mai ales a felului cum
    angajatii se raporteaza la munca lor. S-a intamplat tocmai pentru
    ca gestionarea a tot ceea ce tine de resursele umane dintr-o
    companie s-a facut pripit si, de multe ori, fara o analiza clara a
    scopului si a efectelor posibile.In 2009, criza financiara a
    insemnat restructurare si reducere de costuri.


    Una dintre primele masuri luate de companii a fost sa concedieze
    si sa externalizeze activitati, precum calcularea si plata
    salariilor, contabilitatea, intretinerea sistemelor IT sau
    recrutarea de personal. Daca in 2008 rata de externalizare a
    activitatilor de resurse umane era de 10%, in 2009 a crescut la 17%
    si probabil ca tendinta s-a mentinut si in 2010, in conditiile in
    care companiile ce ofera servicii externalizate au avut o crestere
    a numarului de clienti. S-a marit si rata incetarilor involuntare
    ale contractelor de munca, adica rata concedierilor. In 2008,
    aceasta rata era de 1,3%, in timp ce in 2009 a urcat pana la 7,3%,
    arata studiul care masoara eficienta capitalului uman, Saratoga
    2010, realizat de PricewaterhouseCoopers si publicat in februarie
    2011. Anul trecut a adus o stagnare sau poate chiar o scadere a
    ratei concedierilor, avand in vedere ca majoritatea companiilor
    incheiasera inca din 2009 planul de disponibilizari.


    Una dintre criticile pe care autorii studiului le aduc
    companiilor romanesti este ca nu au remodelat procesele de afaceri
    si nici nu au regandit pozitia oamenilor in organizatie, preferand
    sa opteze pentru cel mai putin recomandat tip de restructurare –
    concedierile. Mai simplu ar fi fost, cred specialistii de la
    PricewaterhouseCoopers, sa opereze miscari laterale, precum mutarea
    oamenilor dintr-un departament in altul sau specializarea pentru o
    arie de competenta superioara. Datele sunt relevante – in 2009,
    rata promovarilor interne a scazut de la 4,8% la 1,6%, iar
    recrutarile interne au ajuns si ele la un nivel minim: de la 11,1%
    in 2008 la 1,3%.

    Totusi, se observa o scadere de 30% a ratei de fluctuatie a
    personalului, ceea ce inseamna, implicit, o crestere a loialitatii
    angajatilor. “Aceasta loialitate nu trebuie confundata cu o
    legatura onesta intre angajat si companie. Pur si simplu este
    generata de stagnarea pietei muncii si disparitia ofertelor de
    angajare”, spune Lavinia Tanculescu, manager al departamentului de
    consultanta in resurse umane de la PricewaterhouseCoopers. De fapt,
    angajatii sunt frustrati din cauza lipsei de oportunitati de
    angajare si a unei mai mari incarcari pe post, aparuta dupa ce
    fiecare departament a ramas cu un numar minim de personal.


    Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului Saratoga
    vizeaza gradul de rentabilitate a angajatilor. In Europa de Vest, o
    companie care investeste un euro intr-un angajat primeste inapoi
    1,16 euro. Pe tot continentul, rata de recuperare a investitiei
    este de 1,17. In Romania, un angajator care investeste un euro
    intr-un angajat primeste inapoi mai mult decat oriunde – 1,53 euro.
    Suntem, cu alte cuvinte, printre cei mai rentabili angajati din
    Europa. Rentabilitatea vine de pe urma faptului ca, raportate la
    costurile totale, cheltuielile companiilor cu salariile sunt de
    aproape trei ori mai mici decat in alte tari din Europa. Prin
    urmare, este destul de simplu pentru angajatorii de la noi sa aiba
    angajati rentabili, atata vreme cat nu investesc prea mult in
    ei.


    Atribuit cate unui sector de activitate in parte, indicatorul
    rentabilitatii arata rezultate diferite. Spre exemplu, sectorul
    bunurilor de larg consum pare sa fi fost printre cele mai afectate,
    inregistrand cea mai mica rata a veniturilor pe numarul de
    angajati, profituri negative, descresteri in ceea ce priveste
    acordarea de bonusuri de performanta si comisioane din vanzari si
    cea mai scazuta rata a rentabilitatii fortei de munca. Totusi,
    angajatorii din FMCG au avut in 2009 cele mai scazute costuri cu
    forta de munca – aproximativ 8.300 de euro pe an, in scadere fata
    de 2008, cand o companie platea circa 11.300 de euro pe an pentru
    salariile angajatilor. In acelasi sector observam cea mai ridicata
    rata a fluctuatiei de personal (24%), cea mai mare rata a
    recrutarilor externe (16,1%), dar si cele mai mici costuri alocate
    recrutarii – circa 250 de euro pe an pentru fiecare angajat
    recrutat.

  • Unde le-ar placea oamenilor cu bani sa se mute (GALERIE FOTO)

    Ghidul emigrantului, daca se gandeste cineva sa-l scrie, ar
    trebui sa contina o serie de ponturi detaliate pentru cei care vor
    sa-si schimbe tara de resedinta. Sigur, nivelul de trai, calitatea
    vietii, usurinta obtinerii permiselor de munca, deschiderea
    localnicilor fata de straini sau nivelul salariilor sunt aspecte
    importante de care tin cont cei ce vor sa emigreze. Dincolo de ele
    sunt insa alte zeci de puncte de interes, tinand de specificul
    traiului zilnic.


    Un criteriu foarte important este locuinta. Fluctuatiile pietei
    imobiliare, fie ca este vorba de vanzari sau inchirieri, au
    intotdeauna o influenta semnificativa in luarea unei decizii. Mai
    apoi, infrastructura sistemului de transport in comun, costul
    utilitatilor, eventual cheltuielile pentru scolarizarea copiilor
    sau ospitalitatea orasului trebuie, de asemenea, luate in seama.
    Par detalii, insa atunci cand apare sentimentul de instrainare
    specifice oricarui expat, este bine macar de admis ca decizia de a
    parasi tara natala a fost bine gandita.

    Spre exemplu, criterii precum stabilitatea economica a unei tari
    sau o rata a somajului scazuta palesc in ochii unui emigrant care
    descopera o societate ce accepta cu greu straini si unde nu se
    poate integra. Potrivit studiului HSBC Expat Explorer 2010,
    efectuat pe un esantion de 4.127 de expatriati din peste 100 de
    tari, cu venituri anuale de peste 200.000 de dolari, respondentii
    sunt foarte influentati de criterii precum buna functionare a
    sistemului de transport in comun, lejeritatea cu care isi pot gasi
    o locuinta la un pret rezonabil sau distanta de parcurs zilnic de
    acasa pana la birou si inapoi. De toate acestea depinde direct
    starea de bine pe care reusesc sa si-o creeze in tara unde s-au
    mutat si, mai departe, perioada de timp petrecuta acolo si nivelul
    lor de productivitate la locul de munca.

    Astfel de criterii stau la baza ideii ca, dintre toate, Canada
    ar fi paradisul emigrantilor cu venituri mari. Expatriatii care au
    contribuit cu raspunsuri la realizarea studiului HSBC spun ca
    aceasta tara are o serie de avantaje de necombatut. Cel mai
    important ar fi accesul destul de simplu la o locuinta decenta, in
    schimbul unui pret la fel de decent, sau usurinta cu care
    imigrantii isi pot face prieteni printre localnici. De altfel, de-a
    lungul timpului, Canada a reusit sa adune imigranti din toata
    lumea: numai romanii au reusit sa formeze o comunitate de circa
    200.000 de membri, iar autoritatile canadiene au stabilit un plan
    in privinta politicii de acceptare a imigrantilor – vor sa atraga
    250.000 de straini in fiecare an.

    O destinatie mai putin intalnita in randul romanilor dornici de
    emigrare este Australia. Conform sondajului citat, totusi, este
    considerata a doua cea mai buna destinatie de emigrare din lume,
    mai ales pentru cei ce pleaca insotiti de familii. De sistemul de
    sanatate foarte putini se plang, invatarea limbii nu reprezinta o
    problema, iar tara este resimtita ca primitoare, asa ca imigrantii
    nu reclama batai de cap prea mari din cauza organizarii vietii
    sociale.Thailanda este una dintre cele mai in voga destinatii
    turistice ale momentului, cel putin printre romanii care inca isi
    mai permit sa aloce un buget consistent pentru vacante.

    Putini si-au imaginat-o insa ca pe o destinatie pentru a emigra.
    Cei care au curajul sa treaca peste distanta foarte mare, peste
    diferentele culturale uriase, dar si peste faptul ca limba thai nu
    este usor de invatat descopera ca, in schimb, costul vietii nu este
    ridicat, imigrantii isi pot gasi destul de usor unde sa locuiasca
    si sistemul medical este eficient.

    Singapore este o alta destinatie turistica intrata de ceva vreme
    in topul de preferinte ale romanilor cu bani. Dincolo de exotismul
    locului, este unul dintre cele mai dezvoltate state din Asia de
    Sud-Est si un important centru economic si industrial din zona,
    aflat impreuna cu Hong Kong pe lista studiului HSBC despre
    intentiile de emigrare. Singapore a fost evaluat ca avand cel mai
    prietenos mediu de afaceri din lume, cu mii de expati care lucreaza
    in corporatiile multinationale. De asemenea, statul ofera si locuri
    de munca in industrie pentru zeci de mii de straini din intreaga
    lume. Multi ajung sa lucreze tocmai in industria turistica, una
    dintre cele mai dezvoltate ramuri ale economiei din Singapore, in
    conditiile in care circa 10 milioane de turisti vin in vacanta in
    fiecare an.