BusinessMagazin

Tag: special

  • Cat de bogat este…? Astazi: Robert Downey Jr.

    Se stie ca Sherlock Holmes este un detectiv din patura bogata a
    societatii, dar fanii povestilor lui Sir Arthur Conan Doyle stiu
    totusi ca personajul nu sta foarte bine la capitolul finante
    personale, motiv pentru care il si ia pe Dr Watson drept coleg de
    apartament.


    Robert Downey Jr, cel care a dat viata personajului Sherlock
    Holmes nu este nici pe departe in aceeati situatie, desi actorul a
    avut pana acum o cariera destul de plina de suisuri si coborasuri.
    Doar pentru acest rol, Downey Jr. a incasat 9 milioane de dolari,
    la care se adauga alte 15 milioane de dolari pentru performanta din
    Sherlock Holmes: A Game of Shadows, cea de-a doua parte a filmului
    estimata sa iasa pe marile ecrane la finele acestui an.

    Actorul a mai avut de castigat si de pe urma incasarilor din box
    office si din vanzarile de DVD-uri, doar acestea din urma insemnand
    un plus de 3,5 de milioane de dolari in contul bancar. Iar daca e
    sa fie luate in calcul veniturile familiei Downey, sotia lui Susan
    a avut de asemenea o contributie din pozitia de producator al
    filmului.

    Robert Downey Jr. a devenit in ultimii ani tot mai valoros ca
    actor, avand capacitatea sa aduca incasari spectaculoase de pe urma
    filmelor in care joaca. Sherlock Holmes a avut incasari in box
    office de 517 de milioane de dolari, in timp ce Iron Man 2, spre
    exemplu, a avut incasari de 622 de milioane de dolari.

    Astfel, actorul a devenit al zecelea cel mai bogat din industria
    filmului de la Hollywood, cu incasari de 31,5 de milioane de dolari
    anul trecut, in crestere fata de nivelul de 22 de milioane de
    dolari din 2009, cand a fost pe locul 28 in clasamentul celor mai
    bogati actori, dupa nume precum Johnny Depp sau Leonardo
    diCaprio.

    Nascut pe 4 aprilie 1965, Downey si-a inceput de timpuriu
    cariera de actor. A jucat mai intai in Pound, un film produs de
    tatal sau, la varsta de doar cinci ani. Apoi, in adolescenta, a
    jucat intr-o serie de filme precum Less Than Zero, interpretand
    personaje tulburate, cu dependente de droguri sau alte
    asemenea.


    La inceputul anilor ’90, a fost nominalizat la Oscar pentru
    rolul Charlie Chaplin, succes care aproape ca s-a stins complet
    odata cu inrautatirea dependentei lui Robert Downey Jr. de droguri
    si alcool. Chiar si in aceasta perioada dificila, actorul a
    continuat sa apara in producti precum Ally McBeal, unde a rezistat
    o perioada inainte de a ceda din nou in fata dependentelor
    sale.

    Franciza Iron Man care a debutat in 2008 si care va avea o noua
    continuare in 2013 a insemnat revenirea lui Downey si i-a adus si
    alte roluri interesante, precum cel din Tropic Thunder, pentru care
    a fost din nou nominalizat la Oscar, sau din Due Date.

    Totodata, noua imagine i-a adus lui Robert Downey Jr. si o serie
    de contracte pentru publicitate, el fiind, spre exemplu, vocea
    reclamelor pentru masinile Nissan. Recent, actorul a devenit si
    vocea lui Mr. Peanut, mascota unui brand american foarte cunoscut
    de alune care are un buget de 35 de milioane de dolari pentru
    revitalizarea imaginii produsului.


    Robert si sotia sa, Susan, duc o viata destul de luxoasa asa cum
    ar fi de asteptat de la orice actor din Hollywood. Cei doi isi
    petrec cel mai mult timpul in vila de 13 milioane de dolari din
    Malibu sau in casa cocheta din Venice Beach unde este vazut adesea
    Bentley-ul lor albastru.

  • Sistemul monetar al viitorului. Ne intoarcem la etalonul aur?

    Indicator al sanatatii unei monede, raportul dintre datoria
    totala a unei tari si PIB este in Statele Unite evident
    dezechilibrat, dupa ce a ajuns la peste 370%. Scepticii spun ca
    asta e dovada ca economia se afla intr-o plina bula a datoriei,
    fiindu-i necesari din ce in ce mai multi dolari imprumutati pentru
    a obtine un dolar de produs intern brut, raport care ajunsese
    recent la 10 dolari imprumutati pentru un dolar de crestere a
    PIB.

    Fata de anul 2000, PIB a crescut cu 56% (de la 9,4 trilioane de
    dolari la 14,7 trilioane), insa datoria totala s-a umflat cu 112%
    (de la 26,1 trilioane de dolari la 55,3 trilioane), potrivit
    USDebtclock.org. In timpul crizei din 1929-1933, acelasi raport
    ajunsese la un maximum de aproape 300% inainte de a face implozie
    si de a trimite intreaga lumea intr-un vertij la capatul caruia
    s-au aflat ororile razboiului mondial. Iar acum, tot razboiul
    dintre republicani si democrati se duce exact pe tema datoriei:
    poate fi marit plafonul de indatorare, ca statul sa nu ramana fara
    bani, sau trebuie taiate drastic cheltuielile, tocmai intr-o
    perioada cand relansarea economiei SUA e incerta?

    Cantitatea de moneda americana de pe piata a crescut deja odata
    cu programele de stimulare Q1 si Q2 de care aminteam mai sus si
    odata cu ea au crescut (aproape s-au dublat) si preturile
    principalelor marfuri. Corelatia dintre cresterea ofertei de dolari
    si inflatia mondiala nu denota insa o cauzalitate mecanica, afirma
    unii analisti: marfurile s-au scumpit pentru ca exista o cantitate
    mai mare de bani in piata, insa acea cantitate n-ar fi de dolari,
    ci de yuani.

    China, mai mult decat Statele Unite si Europa la un loc,
    tipareste yuani ca sa plateasca cu ei cantitatea in crestere de
    materii prime pe care o cere economia sa. Intre 1996 si 2008 China
    si-a crescut masa monetara M2 cu 17,4%, iar in 2009 ritmul de
    crestere fata de anul precedent a fost de 24,6%. La randul lor, SUA
    au majorat cu 6,3% masa monetara intre 1996 si 2008, iar in 2009 cu
    3,5% fata de anul precedent.

    La randul sau, Europa sta si ea destul de inconfortabil, mai
    ales ca nevoia de reformare a fundamentelor zonei euro se suprapune
    peste calendarele electorale din Germania si Franta. Conducerea
    Bancii Centrale Europene (BCE) ia in discutie saptamana aceasta
    problema datoriilor Greciei, unde criza datoriilor s-a acutizat.
    Problema in cazul Greciei este evident de solvabilitate, iar
    randamentele pe care le cer investitorii pentru a cumpara datorie
    greceasca arata clar ca isi fac foarte putine sperante ca Atena va
    fi vreodata in stare sa isi onoreze platile in structura lor de
    acum.

    Europa este insa divizata intre viziunea Germaniei, care nu-si
    doreste acordarea unor noi imprumuturi Greciei, ci restructurarea
    celor existente, si cea a Bancii Centrale Europene, pentru care o
    restructurare, fie ea si una “soft”, ar insemna decredibilizarea
    anticipata a oricaror alte viitoare emisiuni de datorie ale zonei
    euro.

    Tratamentul care a fost aplicat in Grecia din mai anul trecut si
    pana acum nu a dat roadele asteptate: economia nu si-a revenit,
    majoritatea imprumuturilor au fost folosite sa le rostogoleasca pe
    cele vechi, insa la dobanzi mai mari, iar tintele fiscale au fost
    ratate. Aceasta a deschis discutia despre posibilitatea ca
    aplicarea masurilor fiscale si tot programul de privatizare in
    valoare de 50 de miliarde de euro, la care Grecia s-a angajat
    pentru urmatorii trei-cinci ani, sa fie scoase de sub autoritatea
    Atenei si trecute in raspunderea directa a Bruxellesului. Ar
    insemna un pas inainte spre unificarea fiscala a zonei euro, asa
    cum e ea dorita de Germania, dar tot nu ar exclude un deznodamant
    prost al crizei datoriilor grecesti, lucru sanctionat prompt prin
    retrogradarile succesive de rating suferite de Grecia din partea
    Moody’s sau a Fitch.

    Coruptia, birocratia, fuga profiturilor in strainatate, faptul
    ca economia elena se afunda in recesiune in loc sa-si revina si
    faptul ca protestele de strada zilnice au devenit sport national
    compun un amestec cu potential exploziv, care ii determina pe unii
    comentatori greci si straini sa propuna o solutie radicala, de
    iesire din zona euro si din UE si de reintoarcere la drahma, pentru
    a-si putea apoi reaseza datoriile prin devalorizarea puternica
    (50-60%) a propriei monede. Ar fi pentru prima data cand un stat
    renunta la moneda unica (mecanismul de iesire din zona euro nici
    macar n-a fost prevazut in tratate), iar consecintele pentru zona
    euro ar fi catastrofale: dupa Grecia, pe usa ramasa deschisa ar
    putea urma oricand Irlanda si Portugalia, lipsite si ele de
    capacitatea de rambursare conform planului a imprumuturilor uriase
    pe care le-au angajat.

    Nimeni nu vrea sa deschida insa o astfel de cutie a Pandorei,
    pentru ca proiectul monedei unice europene e sfant pentru liderii
    ei, iar cei ce au interesul economic ca zona euro sa reziste si sa
    poata oferi o contrapondere solida la dominatia mondiala a
    dolarului sunt multi. Pe investitorii chinezi ii vedem deja in
    Grecia, cumparand active si oferindu-si sprijinul. Si daca ne luam
    dupa conservatorii americani speriati de o invazie rosie, au
    inceput deja sa faca acelasi lucru si in SUA.

  • Unul din patru hackeri americani e de fapt informator FBI

    Amenintati cu inchisoarea pentru atacurile informatice pe care
    le comit, un sfert dintre hackerii americani au devenit de-a lungul
    timpului informatori pentru autoritati, scrie publicatia The
    Guardian.

    Criminalii informatici au fost fortati astfel sa coopereze cu
    serviciile secrete americane sau cu FBI-ul si sa furnizeze
    informatii din interiorul comunitatii de hackeri despre potentiale
    atacuri informatice, evitand sentintele cu inchisoarea pentru
    foarte multi ani.

    |n unele cazuri, forumuri ilegale pe care intra frecvent
    criminali informatici pentru a fura identitati sau informatii
    personale despre utilizatori au fost pornite si gestionate de
    hackeri sub acoperire, care furnizau informatii agentilor FBI.

    Nu se stie insa cu precizie cati hackeri americani au acceptat
    sa fie informatori pentru a scapa de sentinta, insa se estimeaza ca
    este vorba despre cel putin un sfert, conform lui Eric Corley, cel
    care tipareste trimestrial publicatia 2600.

    Cel mai cunoscut exemplu este Adrian Lamo, un hacker condamnat
    care a devenit informator in cazul lui Bradley Manning, suspectat
    ca furnizeaza WikiLeaks documente secrete. Manning a intrat intr-o
    discutie cu Lamo pe un serviciu de mesagerie instantanee si a
    inceput sa-l sfatuiasca pe Lamo oferindu-i toate informatiile
    necesare autoritatilor sa-l aresteze.

  • Capacele au facut-o milionara la 15 ani

    De la decoratiuni pentru dulapioarele din scoli, proiectul s-a
    transformat in furnizor de accesorii pentru tinerele adolescente.
    Maddie vinde lunar 50.000 de coliere si accesorii ceea ce ii
    asigura un venit substantial. Proiectul a pornit cand avea numai
    zece ani, moment in care a decis sa-si decoreze dulapul cu capace
    de sticle – atunci s-au nascut Snap Caps®, colierele pe care toate
    adolescentele si le doresc.

    Doar 300 de dolari si ideea geniala au fost necesare pentru a
    transforma M3 Girl Designs intr-un brand
    national. Dincolo de desginul accesoriilor, educatia este
    importanta pentru Maddie. Tanara lucreaza acum la prima ei carte: o
    compilatie de povesti inspirationale, idei de afaceri si tehnici de
    marketing care au ajutat-o sa reuseasca. Sora ei Margot are doar 11
    ani si, urmand modelul lui Maddie, a desenat propriile colectii de
    bijuterii – “The Jonas Brothers” si “Peace & Love”.

  • Reportaj: Philadelphia, locul de unde a inceput America

    La prima vedere pare un oras ca oricare altul. Destul de
    linistit si primitor prin comparatie cu New York, spre exemplu,
    desi distanta dintre ele este de numai 130 de kilometri,
    Philadelphia are aerul unui oras provincial, cu stradute inguste si
    afaceri de familie, unde toata lumea tinde sa cunoasca pe toata
    lumea. “Poti sa recunosti un localnic adevarat destul de simplu:
    toate rudele de gradul unu si doi locuiesc nu mai departe de cateva
    strazi distanta”, spune in gluma Steve, un ghid turistic care
    lucreaza in bransa de mai bine de zece ani si care s-a specializat
    pe un tur mai putin conventional al orasului, axat pe povestile cu
    fantome ale unor persoane cunoscute care au contribuit la
    infiintarea si dezvoltarea orasului. El s-a nascut in Philadelphia,
    iar din cate povesteste, regula pare sa i se aplice.

    Orasul este insa al cincilea cel mai populat si al patrulea cel
    mai bogat din SUA. Ce-i drept, cel putin din punctul de vedere al
    populatiei, nu s-ar zice. La ora noua dimineata aproape ca nu e
    nimeni pe strazi, in special in zona centrala a orasului. Putine
    masini, si mai putini pietoni si o liniste aproape de nedescris.
    Jumatate de ora mai tarziu, lucrurile arata insa cu totul altfel –
    oameni grabiti in drum spre serviciu, turisti dezorientati in
    cautarea primului obiectiv turistic de pe lista si ceva trafic,
    desi strazile par in continuare aerisite si nimeni nu claxoneaza.
    In Philadelphia locuiesc putin peste 1,5 milioane de oameni, la
    care se adauga alti 4,6 milioane din ceea ce se numeste zona
    metropolitana a orasului, in total aproximativ dublu fata de
    Bucuresti.

    Din punctul de vedere al bogatiei, lucrurile stau cu totul
    altfel. Primul semn ar fi barbatii imbracati la patru ace, cu
    palarie si baston sau femeile in rochii elegante care se plimba
    chiar in mijlocul zilei pe bulevardele principale din Philadelphia.
    Al doilea, mai putin evident, e faptul ca acolo au radacini sau
    implicatii in mediul de afaceri unele dintre cele mai bogate
    familii din SUA. Iar miliardari precum Warren Buffett sau Donald
    Trump au urmat studii acolo, in special la Penn’s Warton School of
    Business. De fapt, se spune ca multe dintre deciziile majore cu
    impact asupra tarii au fost luate din Philadelphia si ca de aici
    sunt trase cele mai importante sfori.

    Dificultatile economice au fost bineinteles resimtite si de
    locuitorii din Philadelphia, insa nu la fel de mult ca in alte
    colturi ale SUA. “Orasul a fost dintotdeauna rezonabil din punctul
    de vedere al costului vietii, iar criza n-a avut un impact foarte
    mare din acest punct de vedere”, spune ghidul turistic Steve, unul
    dintre argumente fiind numarul mare al turistilor care viziteaza
    Philadelphia in fiecare an, ajuns la nivelul record de 37,4
    milioane anul trecut, in crestere fata de 36 de milioane de
    vizitatori in 2009, potrivit unui studiu realizat de Greater
    Philadelphia Marketing Corp. In fond, nu degeaba sunt investiti
    anual 12 milioane de dolari in campanii de marketing pentru
    atragerea turistilor care vin nu doar pentru obiectivele turistice
    traditionale si monumentele istorice, dar si pentru atractii precum
    statuia lui Rocky, personajul principal al filmului cu acelasi nume
    interpretat de Sylvester Stalone.

    In medie, o familie castiga anual in jur de 30.000 de dolari,
    adica aproximativ 2.500 de dolari pe luna. “Chiriile au fost mereu
    mult mai rezonabile decat in alte orase, asa ca discrepanta nu este
    sesizabila”, mai spune ghidul. Un apartament cu patru camere aflat
    la 20 de minute departare de centru cu masina poate fi inchiriat cu
    aproximativ 1.000 de dolari, in timp ce o locuinta mai rezonabila,
    cu doua camere, costa in jur de 400-500 de dolari.

  • Ce sanse are Spania sa scape de soarta Greciei si a Portugaliei?

    Medicamentul experimental administrat in mai 2010 Greciei pentru
    a-si rezolva problema de lichiditate (cum s-a scris atunci in fisa
    de externare) nu si-a facut efectul: la Atena pacientul mai e tinut
    in viata doar de promisiunile cu privire la o noua transa de cateva
    zeci de miliarde de euro de la Uniunea Europeana si Fondul Monetar
    International, pentru ca situatia ei financiara nu-i permite sa se
    ridice ca sa dea mana direct cu investitorii privati.

    Dincolo de metaforele medicale si lingvistice, la Atena problema
    este – cum scepticii au avertizat inca de acum un an – una de
    solvabilitate, pentru ca in software-ul economiei elene au fost
    rescrise cu buna stiinta si rea-credinta niste linii de cod care
    i-au afectat iremediabil functionarea.


    Astfel, Grecia a ajuns dupa un an din nou in situatia in care
    nu-si mai poate plati datoriile (ajunse la cam 160% din PIB) pentru
    ca economia sa – si asa prost structurata – se sufoca sub povara
    masurilor de austeritate impuse drept conditii pentru acordarea
    ajutorului financiar. Dar liderii europeni se feresc ca de foc sa
    faca oficiale ipotezele de lucru ale pietelor, ca Grecia sa-si
    restructureze imprumutul sau sa-si declare incapacitatea de plata.
    In incercarea de a cumpara – cu alte zeci de miliarde – inca niste
    timp pana cand sistemul bancar european va fi suficient de puternic
    ca sa poata absorbi in bilanturile contabile socul unui asemenea
    anunt, liderii europeni prefera sa se ascunda dupa subtilitati
    semantice, dintre care se desprinde aceea ca acordarea unui nou
    pachet de asistenta nu ar viza de fapt restructurarea datoriilor
    existente, ci doar extinderea maturitatii lor.

    In piata, insa, lucrurile se vad ceva mai clar: la o recenta
    dezbatere organizata de Erste Group la Viena, Jozef Sikela, CEO al
    bancii slovace Slovenska Sporitelna, a spus transant ca “orice
    detinator de datorie publica greceasca trebuie sa se astepte la o
    restructurare, singura intrebare fiind cat de mare va fi ea”. Mai
    ales ca – dat fiind nivelul la care se tranzactioneaza acum
    obligatiunile suverane grecesti, de circa 60% din valoarea lor la
    emitere – aceasta restructurare este deja efectiva in piata. “Fie
    ca esti banca sau investitor privat in datoriile grecesti, daca iti
    vine acum un auditor si-ti verifica registrele contabile cu
    onestitate, trebuie sa-ti evidentieze scaderea acestor active
    conform cotatiilor din piata”, a explicat Sikela.

    O misiune comuna de inspectie a UE si FMI este asteptata sa-si
    prezinte concluziile in aceasta saptamana la Atena si sa anunte o
    rescriere a parametrilor de anul trecut, pe care grecii oricum nu
    i-au respectat. Tinta de deficit a fost depasita cu un sfert
    (ajungand la 10% din PIB), incasarile la buget au ramas in urma
    prognozelor, iar lupta cu restructurarea economiei se loveste de
    proteste zilnice, la care lozincile anti-euro si anti-UE nu mai
    sunt de mult razlete. Solutia pe care expertii internationali
    trebuie sa o gaseasca, si care ar putea include un plan de
    privatizari de 50 de miliarde de euro, trebuie sa previna si
    repetarea scenariului in Irlanda si Portugalia, ambele cu probleme
    la orizont in ce priveste respectarea acordurilor de finantare.

    Irlanda deja cere, prin noul guvern, rediscutarea dobanzii de
    5,8% prevazute in acordurile de anul trecut si care deja a ajuns la
    6,18% din cauza inrautatirii perspectivelor pentru economiile
    eurozonei. Iar la o suma de 67,5 miliarde de euro, cat va imprumuta
    Dublinul pana in 2013, orice variatie la nivelul dobanzii se
    traduce in ajustari de cheltuieli interne. Nici in cazul
    Portugaliei perspectivele nu sunt mai linistitoare, din moment ce
    sustinerea de 78 de miliarde de euro pe care Lisabona a obtinut-o
    de la UE si FMI are atasata o dobanda variabila de 5,8% pentru
    urmatorii sapte ani si jumatate, speranta ambelor parti fiind ca in
    acest timp economia portugheza va avea crestere si isi va putea
    onora si debitele asumate acum.

  • Masinile de lux sfideaza criza. Cum comentati?

    La aproape patru ani de cand a adus in Romania brandul Ferrari,
    Ionut Bazac poate spune ca vanzarile sale au sfidat criza, avand o
    cifra de afaceri in crestere constanta si clienti dispusi sa
    astepte chiar si un an pentru livrarea unui bolid care le-ar putea
    redefini statutul social. Pentru a accede la cat mai multi clienti,
    in showroomul Ferrari amplasat vizavi de aeroportul Otopeni domina
    acum modelele second-hand, menite sa atraga clientii care fie nu
    isi permit un model nou, fie nu sunt dispusi sa astepte aproape un
    an livrarea acestuia. Nu numai ca afacerile au mers bine si in
    criza, dar fostul ministru al sanatatii le-a si diversificat:
    businessul Forza Rossa nu mai reprezinta acum doar un showroom
    Ferrari, ci si un magazin tematic Ferrari Store, o cafenea Ferrari,
    ambele amplasate pe Calea Victoriei – departe de Dorobanti -, dar
    si un nou showroom, de aceasta data dedicat marcii Lotus, cel de-al
    doilea brand al Forza Rossa, ale carui importuri au demarat in
    primavara acestui an.

    Din biroul sau de deasupra showroomului Ferrari, decorat in stil
    clasic elegant, Ionut Bazac este acum mult mai precaut in ceea ce
    priveste planurile de dezvoltare ale businessului detinut impreuna
    cu sotia sa, Camelia Bazac. “Urmatorul proiect va fi inaugurarea
    unui Ferrari Store la Monaco, dupa care urmeaza dezvoltarea pe
    pietele vecine Romaniei. Vom incepe cu Republica Moldova, unde pana
    la finele anului vom deschide un showroom pentru modele Ferrari la
    mana a doua”, a spus Bazac. Seful Forza Rossa are in plan
    realizarea unei retele in Balcani pentru marca Lotus, fiind
    reprezentant oficial pentru regiune. Pana la acestea, Bazac e
    interesat sa cultive brandul Ferrari in Romania, iar in acest sens
    a deschis in urma cu cateva saptamani o cafenea tematica a
    brandului: “Am vazut in cadrul parcului tematic Ferrari din Abu
    Dhabi, unde compania italiana, in colaborare cu partenerul din
    Emiratele Arabe Unite, a realizat si o cafenea Ferrari, dar desigur
    de alte dimensiuni. Am decis ca este oportuna o astfel de
    investitie si in Romania, pentru a crea un ambient specific
    Ferrari”.

    Cafeneaua nu a fost deschisa in Dorobanti deoarece “acolo exista
    un anumit ambient”. “Noi am incercat sa focalizam acest mediu al
    iubitorilor de masini intr-o zona dedicata Ferrari. De aceea am si
    deschis-o langa Ferrari Store si, in plus, este aproape de Centrul
    Istoric. In plus, activitatea poate fi complementara Ferrari Store,
    mai ales ca acolo vor fi organizate anumite evenimente”, a
    subliniat seful Forza Rossa.
    Cea de-a doua miscare din acest an a reprezentat lansarea pe piata
    locala a brandului Lotus, una dintre putinele marci care lipseau
    pana in acest an de pe piata romaneasca.

    “Lotus inseamna o activitate complementara la ceea ce inseamna
    Ferrari. A fost o oportunitate pentru mine sa dezvolt asa ceva.
    Faptul ca cele doua sunt complementare atat in ceea ce priveste
    pretul, cat si clientela face sa aiba vanzari ridicate fara a
    concura una cu cealalta”, a declarat Bazac.

    Atat Ferrari, cat si Lotus se produc in numar limitat si sunt
    suficient de exclusiviste. Mai mult, cei de la Forza Rossa doresc
    sa convinga clientii ca, indiferent daca achizitioneaza un Ferrari
    sau un Lotus, acestia nu cumpara un simplu automobil, ci fac o
    “investitie”. “Daca va uitati pe site-urile specializate in
    comertul cu masini second-hand, veti constata ca sunt foarte putine
    modele Lotus, iar devalorizarea lor este minima, ceea ce este un
    lucru bun pentru client, la fel si in cazul Ferrari”, explica Ionut
    Bazac.

    Mai mult, atat in cazul Ferrari, cat si in cel al Lotus, Bazac
    spune ca una dintre componentele principale ale businessului l-a
    reprezentat partea de service, aceasta generand atat afaceri, cat
    si un profit suplimentar. “Patru dintre cele sapte modele Lotus
    inmatriculate in Bucuresti au venit in service inca dinainte sa
    facem lansarea oficiala a brandului, ceea ce da incredere
    businessului. Iar faptul ca in general aceste modele se produc
    intr-un volum limitat atrage clientii”.

    Dupa lansarea Lotus in Romania Forza Rossa a inregistrat cinci
    comenzi, iar acum urmeaza sa livreze aceste masini. “Este un
    inceput relativ bun, avand in vedere targetul propus in acest an de
    28-30 de masini, target considerat a fi optimist-rezervat”, a
    declarat Bazac. Pe langa acestea, se adauga cel putin 26 de
    automobile marca Ferrari sau chiar 32, in cazul in care cota din
    noul model Ferrari FF va creste de la patru la sase, acesta nefiind
    inclus in cota pe anul acesta. “Un total de 30 de masini pe anul
    acesta reprezinta un target rezonabil pentru o tara ca Romania in
    momentul de fata. Momentan, pentru Ferrari FF sunt sase comenzi si
    sper sa primim inca doua”, a spus Bazac, subliniind ca singurul
    lucru care mentine in prezent volumul vanzarilor la mai putin de 30
    de unitati este cota alocata de fabrica.

  • Lumea de dupa bin Laden. Ce se va intampla dupa capturarea celui mai important inamic al Americii

    Euforia declansata pe strazile din Washington de anuntul Casei
    Albe ca Osama ben Laden a fost gasit si lichidat la 1 mai de un
    comando american a fost dublata de o crestere cu 11% a lui Barack
    Obama in sondajele de popularitate. Desi americanii spun ca
    razbunarea e un preparat care se serveste rece, reactia la
    eveniment n-are cum sa faca abstractie de marile probleme economice
    si militare puse in miscare dupa 11 septembrie 2001.

    In primul rand, Statele Unite au ajuns atat de aproape de
    falimentul bugetar si ca urmare a atacurilor Al-Qaida din 2001:
    temandu-se de intrarea intr-o recesiune determinata de panica, dar
    si din nevoia de imprumuturi ieftine pentru cheltuielile statului,
    Rezerva Federala condusa de Alan Greenspan a coborat dobanda de
    politica monetara la minime istorice si a uitat-o acolo suficient
    de mult incat sa permita infestarea economiei cu credite-gunoi.
    Apoi razboiul impotriva terorismului lansat in 2001 de
    administratia George W. Bush a scos din bugetul de stat pana acum
    multe mii de miliarde de dolari: laureatul Nobel pentru economie
    Joseph Stiglitz a estimat ca doar costul conflictului din Irak
    (2003-2010) s-ar ridica la 3.000 de miliarde de dolari, iar altii
    sustin ca si cel din Afganistan, inca in desfasurare, a ajuns pana
    acum o nota de plata cam la jumatate.

    De la aceste calcule pornind, unii analisti au aratat ca
    succesul lui Osama ben Laden nu ar trebui cuantificat in numarul de
    atentate teroriste reusite, ci in pierderile financiare pe care
    le-a produs bugetului american atat direct, cat si indirect, prin
    resursele financiare si umane pe care le-a deturnat spre
    operatiunile militare. Defunctul lider terorist nu a facut un
    secret din credinta sa ca prabusirea URSS s-a datorat si
    indelungatului conflict din Afganistan, costisitor atat sub raport
    financiar, cat si in ce priveste resursele politice si militare
    blocate intr-o zona arida din care sovieticii s-au retras in cele
    din urma infranti. O lege nescrisa a darwinismului geopolitic spune
    ca o superputere, asa cum era si URSS la vremea invadarii
    Afganistanului in 1979 si cum erau SUA in 2001, nu se poate
    recunoaste infranta decat eventual de o alta superputere, insa
    Afganistanul nu a fost considerat nici la Moscova si nici la
    Washington un inamic capabil de rezistenta ani de zile, iar aceasta
    subestimare a fost confirmata in ambele cazuri de durata
    conflictului.

    La zece ani dupa inceperea interventiei, incercarea jihadistilor
    de a atrage lumea arab-musulmana intr-un conflict de proportii cu
    Occidentul si de a se situa in fruntea revoltelor din Orientul
    Mijlociu a esuat. Studiile institutului american Pew Research
    Centre au aratat ca nivelul de incredere in Al-Qaida a scazut pana
    la sub 20% in statele arabe, de la 50% si chiar mai mult dupa
    atentatele din 2001. Pe de alta parte, nici Statele Unite nu stau
    mai bine: in ciuda cresterii popularitatii Americii in lumea
    intreaga dupa alegerea lui Barack Obama, in zona islamica tendinta
    este taman invers, chiar in cazul aliatilor traditionali – Turcia
    si Egiptul – doar 17% din populatie afisand o atitudine favorabila,
    fata de cel putin dublu in urma cu zece ani. Ambii combatanti au
    esuat in atingerea asteptarilor pe care lumea araba le avea de la
    ei: califatul islamic visat de Osama in urma cu un deceniu este la
    fel ca si atunci o himera, iar abordarea militara dura aleasa de
    catre americani, in ciuda discursului despre valorile democratice,
    a avut exact inversul efectului scontat. America a castigat teren –
    inclusiv in lumea arab-musulmana – prin “soft power”, prin evidenta
    superioritate a modelului sau de organizare si de actiune si a
    pierdut masiv prin “hard power”.

    Problemele Statelor Unite cu interventia din Afganistan, si prin
    asta cu lumea arab-musulmana, nu vor disparea odata cu eliminarea
    lui Osama ben Laden; secretarul de stat Hillary Clinton s-a grabit
    sa le transmita talibanilor chiar a doua zi sa nu se astepte ca
    militarii americani sa inceapa sa-si faca bagajele spre casa.
    Exista un termen 2014 cand expira conventia dintre americani si
    guvernul de la Kabul cu privire la amplasarea de baze militare SUA
    pe teritoriul afgan, termen pe care si diplomatia franceza s-a
    grabit sa-l vanture ca posibila data a retragerii, acum ca Osama a
    fost lichidat. Dar oficialii americani au inceput deja negocierile
    cu administratia lui Hamid Karzai privind o posibila prelungire sau
    chiar permanentizare a prezentei militare a SUA; in saptamanile
    dinaintea raidului de la 1 mai, oficialii de la Kabul s-au grabit
    sa tempereze o dezbatere inflamata cu privire la acest subiect
    anuntand ca presedintele Karzai nu este de acord cu amplasarea de
    baze permanente. Acesta nu poate fi semn bun pentru americani care,
    cum s-a vazut cu prilejul operatiunii “Geronimo” care l-a vizat pe
    Osama, se pot baza doar pe propriile puteri in astfel de chestiuni
    sensibile.

  • Legenda in varianta Roadster! Cum va arata noul Mercedes SLS AMG (GALERIE FOTO)


  • Afaceri intunecate in lumea ciocolatei (GALERIE FOTO)


    AFACERI INTUNECATE IN LUMEA CIOCOLATEI
    (GALERIE FOTO)