BusinessMagazin

Tag: depozite

  • Garanti Bank extinde gama de servicii fără card oferite în reţeaua de bancomate

    Cei care doresc să vândă euro, chiar dacă nu sunt clienţi ai băncii sau nu au un card bancar, pot folosi în acest scop bancomatele ATM Garanti Bank.

    Pe parcursul anului 2011, banca a lansat două opţiuni de a efectua operaţiuni fără card în reţeaua proprie de ATM-uri: plata facturilor şi reîncărcarea cartelelor preplătite. Acum, clienţii îşi pot rambursa şi ratele pe cardul de credit Bonus Card şi şi pot depune bani în conturile personale deschise în cadrul băncii. Toate operaţiunile efectuate fără card prin intermediul reţelei de ATM-uri Garanti Bank au comision zero.

    “Strategia noastră este de a investi continuu în lansarea, în cadrul reţelei noastre de ATM-uri, de servicii fără card, astfel încât să putem răspunde solicitărilor venite atât din partea clienţilor Garanti Bank, cât şi ale tuturor celor care au nevoie să facă diverse operaţiuni şi nu sunt clienţii noştri sau ai vreunei alte bănci”, a declarat Murat Atay, CEO al Garanti Bank România.

    Garanti Bank România, deţinută de grupul turc Garanti, este o bancă universală, cu peste 230.000 de clienţi. Banca deţine o reţea de 78 de agenţii, 193 de bancomate şi peste 7.300 de terminale POS. La finele lui 2010, Garanti Bank România avea active de 1,4 miliarde de euro, ocupând poziţia a 14-a în clasamentul băncilor din România.

    Agenţia de evaluare financiară Fitch a atribuit recent Garanti Bank România ratingul “BB+” pentru credite pe termen lung, cu perspectivă stabilă, reflectând sprijinul pe care banca îl poate primi din partea grupului turc Garanti. Garanti Bank este a doua mare bancă privată din Turcia, cu active de peste 66 miliarde de euro la sfârşitul lui 2010.

  • Depozitele băncilor la BCE au depăşit pentru prima dată pragul de 500 miliarde euro

    Depozitele overnight au atins aproape zilnic niveluri record după operaţiunea de finanţare pe trei ani derulată în premieră de BCE la mijlocul lunii decembrie. Băncile au absorbit atunci aproape 490 miliarde euro la dobânzi foarte mici, apropiate de 1%. Datele BCE publicate marţi arată că depozitele au depăşit pentru prima dată 500 miliarde euro, urcând la 502 miliarde euro, de la 493 miliarde euro în raportul de luni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Credit Europe Bank iese cu dobânzi mai mari la depozite pentru clienţii cu profesii liberale

    Spre exemplu, dacă se constituie un depozit la termen în lei pe 3 luni, rata dobânzii va fi de 7,75% iar pentru un depozit echivalent în euro rata dobânzii va fi de 3,75%. Pentru un depozit la 12 luni, dobânda creşte de la 6,50% la 7,50% pe an la lei, de la 3,25% la 3,75% la euro şi de la 2% la 2,50% la dolar.

    Oferta, valabilă pentru depozitele constituite până la 29 februarie, se adresează tuturor clienţilor care desfăşoară activităţi profesionale liberale – persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, medicii, cabinetele şi asociaţiile de avocatură, notarii, executorii judecătoreşti, evaluatorii independenţi, administratorii judiciari etc.

    De asemenea, Credit Europe Bank a decis prelungirea pe parcursul întregului an 2012 a ofertei lansate în 2011 pentru persoanele fizice, prin intermediul căreia depozitele constituite prin serviciul de Internet Banking al băncii, Credit Europe Net, beneficiază de dobânzi preferenţiale.

    O altă campanie a băncii, aflată în desfăşurare, oferă rate majorate ale dobânzilor pentru cei care constituie depozite în săptămâna în care îşi aniversează ziua de nume. Între 6 şi 13 ianuarie, de exemplu, pot beneficia de dobânzi mai mari la depozitele in lei şi valută toţi cei care îşi sărbătoresc onomastica pe 7 ianuarie, cu ocazia zilei Sfântului Ion.

    Credit Europe Bank (România) S.A., membră a grupului financiar olandez Credit Europe Bank NV, are aproape 500.000 de clienţi persoane fizice, IMM-uri şi corporaţii, prin intermediul unei reţele alcătuite din 77 de sucursale, agenţii şi puncte de lucru, precum şi prin canale alternative de distribuţie: ATM-uri, POS-uri, servicii de internet banking şi phone banking.

  • Rasvan Radu, Unicredit: Vedem un apetit pentru risc mai redus si inaspriri ale reglementarilor bancare

    “Cresterea economica modesta si incertitudinile externe au afectat piata din Romania si comportamentul consumatorilor. In plus, vedem un apetit pentru risc mai redus si inaspriri ale reglementarilor in arena globala, dar si la nivel local. Toti acesti factori influenteaza fundamentele activitatii bancare, in conditiile in care marjele sunt puse sub presiune, iar costurile cresc”, a spus Răsvan Radu, CEO al UniCredit Tiriac Bank.

    “Compensam aceste tendinte negative cu o strategie comerciala mai activa, oferindu-le oportunitati mai mari clientilor in aceasta perioada dificila. Urmarim cu atentie evolutia pietei, pentru a putea face fata eventualelor turbulente prin flexibilitate si o atentie sporita fata de consumatori”, a adaugat Răsvan Radu.

    Veniturile inregistrate de banca s-au ridicat la 916 milioane lei (218 milioane de euro), cu 10,4% sub nivelul din primele noua luni ale lui 2010, dar cu 1% in crestere calculate in conditii comparabile, eliminand impactul ajustarilor de reglementare si contabilitate introduse anul trecut. In trimestrul al treilea, UniCredit Tiriac Bank a inregistrat venituri egale celor din trimestrul al doilea si peste cele din primele trei luni din 2011. Veniturile nete din alte surse decat dobanzile (precum comisioanele si operatiunile de piata) au crescut cu 9,3%, iar veniturile nete din dobanzi au coborat cu 18,4%, afectate de volumul redus al activitatii economice si impactul modificarilor legislative.

    Cheltuielile operationale au crescut cu 6,2% in intervalul ianuarie – septembrie al acestui an fata de primele noua luni din 2010, influentate de inflatie si de ajustarile statutare determinate de reglementarile de piata. Raportul intre costuri si venituri s-a plasat la 49,6%. Rata solvabilitatii s-a plasat la 11,2% potrivit RAS, confortabil peste nivelul reglementat. Ponderea provizioanelor in totalul portofoliului de credite s-a situat la 6,6%.

    Volumul activelor bancii s-a plasat la 21,6 miliarde lei (5 miliarde euro) la finalul lui septembrie 2011, in crestere cu 7% anualizat. Valoarea creditelor din bilant a urcat cu 16,5% fata de 30 septembrie 2010, pana la 15,5 miliarde lei (3,6 miliarde euro), rata de crestere fiind peste media sistemului bancar. Depozitele clientilor au ajuns la 9,9 miliarde lei (2,3 miliarde euro).

    Activele totale consolidate ale UniCredit Tiriac Bank, UniCredit Leasing Corporation si UniCredit Consumer Financing s-au plasat la 24,9 miliarde lei (5,7 miliarde euro) la finalul lunii septembrie 2011. Profitul net consolidat al celor trei entitati a fost de 122 milioane lei in primele noua luni ale anului, iar capitalul social s-a plasat la 2,4 miliarde lei (556 milioane euro).

    UniCredit Tiriac Bank este parte a grupului UniCredit, banca europeana de top cu reteaua cea mai extinsa din Europa Centrală si de Est, numarand peste 3.900 de sucursale. UniCredit Tiriac Bank este a cincea banca din sistem dupa valoarea activelor si opereaza cu o retea de peste 240 sucursale.

    Grupul UniCredit este prezent pe piata din Romania si prin intermediul partenerilor: UniCredit Leasing Corporation, UniCredit CA-IB Securities Romania, UniCredit CAIB Romania, UniCredit Insurance Broker, Pioneer Asset Management, UniCredit Consumer Financing (UCFin) si UniCredit Business Partner.

  • Economisiţi, ne îndeamnă BNR

    “Prin asigurarea stabilităţii preţurilor concomitent cu menţinerea stabilităţii financiare se creează condiţiile reducerii durabile a costului creditului în lei, proces pe care BNR îl încurajează. Reluarea durabilă a creşterii economice trebuie să aibă în vedere şi stimularea economisirii în lei, de natură să asigure sustenabilitatea deficitului extern şi să reducă treptat dependenţa de finanţările externe”, afirmă BNR.

    După cum au explicat de-a lungul ultimului an mai mulţi oficiali BNR, esenţial pentru România este să-şi reducă dependenţa de resursele externe de capital, scop imposibil însă fără formarea unei baze de capital autohtone, a cărei condiţie este creşterea economisirii, stimulată de dobânzi rezonabile la depozite. “Or, nu poţi să reduci dobânda pentru credite şi să ai o altă dobândă, stimulativă, pentru depozite”, după cum a comentat în această săptămână Cristian Popa, viceguvernatorul BNR.

    Cât priveşte perspectiva de reducere a dobânzii-cheie, analistul BCR Eugen Şinca apreciază că aceasta va rămâne neschimbată în 2011-2012, din cauza aversiunii globale la risc şi incertitudinilor privind politica fiscală după alegerile parlamentare de anul viitor.

  • Depozitele firmelor şi populaţiei au crescut cu 0,5% în august faţă de iulie, la 178 miliarde lei

    În luna analizată, depozitele în lei ale firmelor şi gospodăriilor au crescut cu 0,8% raportat la iulie şi cu 10,8% comparativ cu august anul trecut, la 117,41 miliarde lei, în timp ce plasamentele în valută au scăzut cu 0,2% faţă de luna anterioară şi cu 4,4% comparativ cu august 2010, la 60,65 miliarde lei (exprimate în euro au crescut cu 0,2%, până la 14,36 miliarde euro), se arată într-un comunicat al BNR. Defalcat, depozitele în lei ale populaţiei s-au redus comparativ cu iulie cu 0,1%, până la 67,81 miliarde lei. Faţă de august anul trecut, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au înregistrat o creştere de 9,7% (5,3% în termeni reali).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BRD intră în programul de credite agricole pentru “Primul siloz”

    Pe baza talonului de gaj aferent certificatului de depozit, clienţii băncii beneficiază de o finanţare pe termen scurt de până la 80% din valoarea de despăgubire a certificatului.

    BRD se adresează fermierilor care îşi depun producţia de seminţe de consum (grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, rapiţă, soia) la oricare dintre depozitarii licenţiaţi de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

    Prin programul “Primul Siloz”, agricultorii au posibilitatea să-şi depoziteze recolta de cereale în silozuri licenţiate, pentru care primesc un certificat de depozit care atestă cantitatea şi caracteristicile tehnice ale producţiei. Pe baza certificatului, agricultorii pot beneficia, de la băncile înscrise în program, de un împrumut garantat de stat, în valoare de până la 70-80% din valoarea producţiei din siloz, astfel încât nu mai trebuie să-şi vândă producţia imediat dupa recoltare ca să facă rost de bani şi pot să facă lucrările de toamnă cu creditele obţinute.

    În 2010, la programul “Primul siloz” au participat patru bănci – Raiffeisen Bank, CEC Bank, Banca Transilvania şi Garanti Bank – care au acordat finanţări totale de 150 de milioane de lei, majoritatea marilor producători din agricultură.

    Certificatul de depozit este valabil un an, timp în care fermierul poate aştepta creşterea preţurilor la produsele agricole, pe care le vând când consideră oportun, aşa încât să-şi poată plăti creditul. Certificatul este asigurat de Fondul de Garantare a Creditului Rural.

    În acest an, conform Ministerului Agriculturii, până la 22 iulie au fost acordate 188 de licenţe de depozit pentru 88 de fermieri, iar capacitatea de depozitare autorizată a fost de 4,1 milioane de tone, respectiv un sfert din capacitatea de depozitare autorizată la nivel naţional.

    În oferta BRD pentru producătorii agricoli figurează, de asemenea, creditele de prefinanţare a subvenţiilor APIA (schemele de sprijin pe suprafaţă – SAPS / Axa II / Zootehnie sau Bunăstarea animalelor şi plăţile naţionale directe complementare pentru suprafetele cultivate cu tutun), creditul de campanie agricolă, precum şi creditele specifice de investiţii (inclusiv cele acordate pentru sprijinul proiectelor cu cofinanţare din fonduri europene).

  • Eurobank fuzionează cu Alpha Bank, creând cea mai mare bancă din Grecia

    Alianţa celor două bănci va duce la crearea celei mai mari instituţii bancare din Grecia, cu active de 150 de miliarde de euro, peste 2.000 de sucursale şi depozite de circa 80 de miliarde de euro, afirmă Bloomberg.

    Printre acţionarii importanţi ai noii instituţii va fi fondul de investiţii Paramount Services Holding Ltd. din Qatar, care deţine 4% din Alpha Bank şi care a anunţat că ar vrea să cumpere 20% din noua instituţie, investind circa 400-500 de milioane de euro.

    Preşedintele noii bănci va fi Yannis Costopoulos, actualul preşedinte al Alpha Bank şi reprezentantul familiei Kostopoulos, care controlează banca. Giorgios Aronis, directorul general al Alpha responsabil de retail, a confirmat pentru presa elenă că fuziunea va fi aprobată luni dimineaţă.

    În România, Eurobank deţine Bancpost, aflată pe locul al nouălea în sistem după valoarea activelor la jumătatea anului – 17 miliarde de lei, corespunzător unei cote de piaţă de 3,9% -, în timp ce Alpha Bank ocupă locul al optulea, cu active de 13 miliarde de lei, corespunzător unei cote de piaţă de 5,3%.

    “Va fi o fuziune amicală, cu scopul de a crea un cap de pod bancar în Grecia şi sud-estul Europei şi una dintre cele mai mari 25 de bănci din zona euro”, a declarat o sursă citată de Dow Jones. După fuziune, instituţia va proceda la o majorare substanţială de capital, a precizat o altă sursă.

    Oficialii europeni, greci şi cei ai FMI presează de mai bine de un an băncile greceşti să găsească formule de fuziuni şi achiziţii care să le consolideze capitalul, iar până acum au fost anunţate pe rând diverse scheme posibile de fuziuni şi alianţe, pe rând date ca sigure şi apoi respinse explicit sau abandonate.

    În condiţiile în care băncile sunt dependente de finanţarea de la Banca Centrală Europeană, baza de depozite a scăzut din cauza crizei datoriilor greceşti, iar Eurobank şi ATE Bank au ratat testul european de soliditate financiară din vară, alianţele între bănci au revenit însă acum în prim-plan ca soluţie pentru sectorul bancar elen. Eurobank are o expunere de 8,7 miliarde de euro pe obligaţiunile guvernamentale greceşti, iar Alpha de 5,5 miliarde de euro.

    Vezi aici ce măsuri vor lua cele două bănci greceşti care au ratat testul de stres.

    În ultima săptămână, acţiunile Eurobank şi Alpha au scăzut cu 22%, respectiv 26%, astfel încât capitalizarea lor de piaţă combinată a ajuns la 2 miliarde de euro, conform Bloomberg, de la circa 23 de miliarde la finele lui 2007. Cele două bănci datorau Băncii Centrale Europene 103,3 miliarde de euro în iunie, faţă de 97,5 miliarde în luna mai.

    Eurobank urmează să-şi anunţe luni rezultatele financiare, iar Alpha Bank cu câteva zile mai târziu.

    Deutsche Bank a redus deja preţul-ţintă pentru şase bănci greceşti, conform unui raport recent citat de publicaţia elenă Capital – de la 3,7 la 2,4 euro pe acţiune pentru Alpha, de la 4,1 la 2,7 euro pe acţiune pentru Eurobank, de la 1,1 la 0,7 pentru Piraeus, de la 2,8 la 1,4 pentru Bank of Cyprus, de la 0,8 la 0,3 pentru Marfin şi de la 0,4 la 0,3 pentru ATEBank. În toate cazurile însă, a menţinut recomandarea pentru investitori de păstrare a acţiunilor.

    Valul de consolidări ar urma să continue, conform ultimelor informaţii disponibile. Presa elenă dă ca probabilă o fuziune între National Bank of Greece şi Hellenic Postbank, respectiv o alta între Piraeus Bank şi Marfin. De asemenea, Dow Jones a relatat că National Bank of Greece, EFG Eurobank Ergasias, Alpha Bank şi Piraeus Bank, adică principalele bănci elene, ar putea să ia parte la viitoarea majorare de capital a Proton Bank, una dintre cele mai mici instituţii de credit din Grecia.

  • Moody’s: Daca depunatorii la bancile grecesti isi retrag 35% din bani, apare un “risc major de lichiditate”

    Agentia considera, intr-un raport citat de Reuters, ca motivatia
    retragerii pentru aproape jumatate din bani tine de recesiune si de
    masurile de austeritate luate de guvernul de la Atena, care au
    redus puterea de cumparare si veniturile grecilor. Pentru restul
    depozitelor retrase, motivatia tine de ingrijorarea clientilor
    privind sanatatea financiara a bancilor si dorinta de a-si minimiza
    riscul.

    Moody’s atrage atentia ca bancile grecesti s-ar putea confrunta cu
    “o lipsa severa de lichiditati” daca retragerea depozitelor ajunge
    la 35% din total si a calificat ritmul actual al retragerilor drept
    “un factor negativ esential” pentru banci.

    Retragerile de depozite s-au accelerat in mai si iunie, pe fondul
    tensiunilor politice si al incertitudinilor privind viitorul
    finantarii Greciei. “Riscul de continuare a scoaterii banilor din
    banci reprezinta un risc major de lichiditate, intrucat perceptia
    depunatorilor este afectata de evolutiile politice negative si de
    capacitatea Greciei de a-si rambursa la timp obligatiile de plata”,
    arata raportul Moody’s.

    Conform datelor disponibile la Banca Nationala a Greciei, citate
    de CNN, depozitele populatiei in bancile grecesti s-au redus din
    decembrie 2010 pana in mai 2011 cu 12 miliarde de euro.

    Marti este o zi cruciala din punctul de vedere al eforturilor de
    salvare a Greciei, avand in vedere ca parlamentul incepe discutiile
    asupra noului program de austeritate initiat de guvern, in valoare
    de 28 de miliarde de euro, de care depinde toata viitoarea
    finantare a tarii, respectiv cele 12 miliarde de euro de la UE si
    FMI si noul credit ce va fi negociat de Grecia cu UE si FMI,
    respectiv 100-120 de miliarde de euro.

    La Atena, in Piata Syntagma au inceput sa se adune deja primele mii
    de manifestanti care contesta planul de austeritate si cer
    renuntarea la memorandumul cu UE, FMI si Banca Centrala Europeana.
    Sindicatele au organizat pentru azi si maine o greva
    generala.

    Analistii Societe Generale, citati de Kathimerini, au estimat ca
    sunt 30% riscuri ca planul de austeritate sa nu fie aprobat de
    parlament.

  • Grecia va primi 12 mld. euro de la UE si FMI la inceputul lui iulie. Bancile elene, retrogradate de Moody’s

    “Pe ansamblu, Grecia a realizat progrese semnificative, in
    special in zona consolidarii fiscale, in primul an al programului
    de ajustare”, se arata in comunicatul misiunii comune a “troicii”
    UE-FMI-BCE, citat de Wall Street Journal. In acelasi timp, misiunea
    cere Greciei sa accelereze masurile de reducere a deficitului
    bugetar si de reluare a cresterii economice.

    Premierul grec Giorgios Papandreou a promis ca guvernul va infiinta
    o agentie “administrata independent” care sa coordoneze vanzarea
    accelerata si transparenta a activelor statului, in cadrul
    programului de privatizare de 50 de miliarde de euro pe cinci ani,
    convenit cu UE-FMI-BCE. Agentia va functiona dupa principiul
    Treuhand, agentia de privatizare care a vandut activele fostei
    Germanii de Est, scrie Reuters.

    De asemenea, planul suplimentar de austeritate convenit cu cele
    trei institutii va fi prezentat parlamentului elen in urmatoarele
    zile. Atena a anuntat deja taieri noi de cheltuieli si cresteri de
    impozite in valoare de 6,4 miliarde de euro si urmeaza sa anunte
    inca un set de masuri destinate sa reduca deficitul bugetar de la
    10,5% din PIB in acest an la mai putin de 1% in 2015. Masurile cele
    noi, in valoare de 22 de miliarde de euro, se refera la reforma
    sistemului de asistenta sociala, combaterea evaziunii fiscale, alte
    taieri de salarii si concedieri in sectorul public si limitarea
    posibilitatii de optimizari fiscale si scurgere a profiturilor in
    paradisuri fiscale.

    Jean-Claude Juncker, seful Eurogrupului (compus din ministrii de
    finante ai eurozonei), a declarat ca guvernele din zona euro “vor
    incerca sa-i convinga pe creditorii privati ai Greciei sa
    contribuie la mentinerea finantarii tarii”. Conform unor diplomati
    germani citati de publicatia elena Capital, Grecia ar urma sa
    primeasca un credit suplimentar de 30-35 miliarde de euro de la UE
    si FM, iar investitorii privati vor “rostogoli” obligatiuni
    grecesti care vor ajunge la scadenta in 2012-2014.

    “Grecia nu va iesi din zona euro. Nu va fi nicio intrare in
    incapacitate de plata si tara va fi in masura sa-si onoreze
    obligatiile de plata”, a insistat Juncker. Transa de credit care
    soseste in iulie inseamna 12 miliarde de euro, din care FMI
    furnizeaza 3,3 miliarde.

    CARE E SITUATIA BANCILOR ELENE

    Vestea ca finantarea externa continua ofera o gura de aer
    binevenita pentru bancile elene, confruntate cu cresterea
    necesarului de lichiditati, in urma retrogradarilor succesive de
    rating suveran al Greciei de catre Fitch si Moody’s si a
    comentariilor tot mai frecvente ca datoria statului elen va fi mai
    devreme sau mai tarziu restructurata, avand in vedere cuantumul
    urias al acesteia, de 340 de miliarde de euro, si estimarea
    Comisiei Europene ca in 2011 datoria va ajunge aproape de 160% din
    PIB.

    Agentia de rating Moody’s a anuntat vineri inrautatirea
    calificativelor pentru opt banci elene, dintre care sapte au
    afaceri si in Romania. Miercuri, Moody’s inrautatise ratingul
    pentru datoria suverana, de la B1 la Caa1, la acelasi nivel cu al
    Cubei, apreciind ca probabilitatea ca Grecia sa declare
    incapacitate de plata a crescut la 50%.

    Decizia de vineri a fost explicata de Moody’s prin scenariul ca o
    restructurare a datoriei Greciei ar afecta direct bancile, prin
    reducerea valorii portofoliilor lor de obligatiuni guvernamentale
    elene, ceea ce “le-ar afecta sever capitalizarea”, avand in vedere
    ca ponderea acestor obligatiuni este intre 50% si 330% din
    capitalul de rang 1 al bancilor. Moody’s afirma ca bancile elene,
    in aceeasi situatie a restructurarii datoriei suverane, ar fi
    expuse unei “eroziuni potentiale a surselor lor de finantare”, din
    cauza “potentialei accelerari a retragerilor de depozite” si a
    “incertitudinilor privind accesul in continuare la lichiditatea
    furnizata de Banca Centrala Europeana”.

    In acelasi timp, agentia ia in calcul, ca factori pozitivi,
    potentialul de sprijin din partea CE, a FMI si a Bancii Centrale
    Europene, care ar acorda sustinere bancilor elene in situatia unei
    restructurari a datoriei. “Autoritatile europene au interesul sa
    incerce sa evite impactul extrem de destabilizator al unei intrari
    in incapacitate de plata a bancilor asupra economiei elene si
    asupra pietelor europene de capital”, afirma Moody’s. La aceasta
    s-ar adauga impactul asupra Bancii Centrale Europene, care este cel
    mai mare creditor al sistemului bancar elen, cu 20% din pasivele
    acestuia. Pe de alta parte, autoritatile europene vor sa evite
    efectul de precedent pe care sustinerea sistemului bancar dintr-o
    tara l-ar avea in raport cu “alte state slabe ale zonei euro”,
    noteaza agentia.

    Ratingurile bancilor elene pentru pentru depozite si datorii cu
    prioritate la plata (toate sunt prezente in Romania, cu exceptia
    Attica Bank) au fost modificate astfel:

    National Bank of Greece (NBG): de la Ba3 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 117,8 mld. euro

    EFG Eurobank Ergasias: de la Ba3 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 80,5 mld. euro

    Alpha Bank: de la Ba3 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 64 mld. euro

    Piraeus Bank: de la Ba3 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 56,6 mld. euro

    Agricultural Bank of Greece (ATE Bank): de la B1 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 28,9 mld. euro

    Attica Bank: de la B1 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 28,9 mld. euro

    Emporiki Bank of Greece: de la Baa3 la B1
    Active la finele lui martie 2011: 27,8 mld. euro

    General Bank of Greece (Geniki): de la Baa3 la B1
    Active la finele lui martie 2011: 4 mld. euro

    Toate calificativele au perspectiva negativa. Calificativele pentru
    soliditate financiara au fost si ele schimbate de la D sau E+ la E,
    reflectand ratingul acordat Greciei.

    Intr-un interviu pentru Bloomberg, seful misiunii FMI, Jeffrey
    Franks, a declarat insa ca el nu vede niciun semn ca actuala criza
    a datoriilor din zona euro s-ar putea repercuta asupra Romaniei
    prin intermediul bancilor din aceste tari.

    “Subsidiarele locale ale bancilor grecesti sunt lichide si bine
    capitalizate”, a spus Franks.