BusinessMagazin

Tag: Cover story

  • Dilemele lui 2011 – Va cuceri Dacia Europa? Se vor reduce importurile de masini second-hand?

    de Bogdan Alecu si Razvan Muresan

    VA STOPA NOUA TAXA DE POLUARE AVALANSA IMPORTURILOR
    SECOND-HAND?

    Din 2007 si pana la finele anului trecut in Romania s-au
    importat aproape 800.000 de masini la mana a doua, potrivit
    statisticilor Directiei Regim Permise si Inmatriculare a
    Vehiculelor. Importurile acestora, avantajate intr-o oarecare
    masura de taxa de poluare care scadea pe masura vechimii
    automobilelor, sunt asteptate sa se reduca semnificativ, oferind
    alaturi de programul “Rabla” un avantaj suplimentar dealerilor de
    masini noi. 2011 va scoate din buzunarul viitorilor proprietari de
    autoturisme in medie cu jumatate mai multe taxe fata de nivelul
    actual sau chiar dublu sau aproape triplu pentru vehiculele cele
    mai poluante. Taxa va fi stabilita in functie de vechimea masinii,
    capacitatea cilindrica si gradul de poluare. Cea mai mare valoare a
    taxei de poluare pentru anul 2011 va fi de 30.432 euro, pentru
    inmatricularea unei masini non-euro cu motor de 3.200 de centimetri
    cubi, veche de 20 de ani. Dat fiind ca statul bulgar permite
    inmatricularea la preturi de cateva ori mai mici, eficienta
    introducerii noii taxe poate fi pusa la indoiala, ce-i drept daca
    ne referim la romanii din sudul tarii care vor sa-si schimbe
    masina. In cazul relansarii sistemului de casare a rablelor,
    promisiune a Ministerului Mediului de la finele anului trecut,
    sosele ar putea fi golite de Daciile vechi de 20-30 de ani.

    VA AJUNGE DACIA LA O PRODUCTIE DE 350.000 DE MASINI?

    In 2010, uzina de la Mioveni Automobile Dacia a asamblat peste
    340.000 de autovehicule, volum care reprezinta maximul istoric
    atins de constructorul autohton, in conditiile in care majoritatea
    producatorilor auto europeni si-au restrans activitatea anul
    trecut. Anul 2011 este unul in care Dacia nu va mai lansa niciun
    model nou, ci doar va extinde gama Duster cu o noua versiune care
    va intra in productie in Rusia si ulterior va fi exportata din
    Romania si in Marea Britanie din 2012. Daca de la inceputul anului
    productia Duster a fost pentru a patra oara majorata pentru a face
    fata exporturilor, cea a lui Sandero a scazut la aproape jumatate.
    Daca Dacia va ajunge la peste 300.000 de unitati, dintre acestea
    peste 150.000 vor fi SUV-uri.

    INCEPE FORD PRODUCTIA DE AUTOTURISME LA CRAIOVA?

    Programata initial pentru 2010, productia modelului de clasa
    mica al constructorului american, cunoscut sub numele de B-Max este
    programata pentru finele acestui an, potrivit oficialilor
    companiei. Pariul viitorului model reprezinta cresterea productiei
    uzinei de la Craiova de la 10.000 de unitati anul trecut la aproape
    300.000 de unitati in 2013, an in care va fi finalizata investitia
    de 675 mil. euro in modernizarea uzinei de la Craiova.

  • Dilemele lui 2011 – Cat de importante sunt promotiile? Cat se va mai scumpi mancarea?

    VOR DESCHIDE CUMPARATORII MAI LARG BAIERILE PUNGII SAU,
    DIMPOTRIVA, VOR FI SI MAI “ZGARCITI” IN MAGAZINE?
    Cheltuielile vor continua sa scada, ca urmare a gradului de
    prudenta din ce in ce mai accentuat. Tot mai multi clienti intra in
    magazine cu listele de cumparaturi facute si fenomenul va fi din ce
    in ce mai vizibil si anul viitor, ca urmare a incertitudinii fata
    de veniturile caminelor. “Cumparatorii vor fi si mai stricti ca
    pana acum, incercand sa optimizeze pe cat posibil sumele cheltuite
    in magazine”, spune Ciprian Moga, managing partner in cadrul
    companiei de consultanta in retail iQuest Consulting. Prin urmare,
    produsele alimentare vor ramane in continuare principala
    cheltuiala, iar grija pentru cosul zilnic, cu bunuri de larg consum
    se va accentua. Moga spune ca se asteapta ca si in Romania sa apara
    o tendinta de consum care se manifesta deja pe pietele vestice,
    anume “preferinta pentru cumpararea unor produse mai durabile”, in
    paralel cu tendinta existenta de crestere a interesului pentru
    produsele ieftine. Este vorba mai cu seama de bunuri de folosinta
    indelungata – precum mobila si aparatura electrocasnica – dar
    fenomenul se va regasi in unele cazuri si pe segmentul de
    imbracaminte si incaltaminte. “Chiar daca va aparea preferinta
    pentru produse de calitate mai buna, de pe un segment de pret
    superior, valoarea vanzarilor ca total va scadea”, apreciaza
    Moga.

    CAT DE IMPORTANTE MAI SUNT PROMOTIILE?
    Pe fondul chibzuielii tot mai mari a cumparatorului si a luptei tot
    mai ascutite dintre comercianti, promotiile castiga tot mai mult
    teren. “In Romania ultimilor ani cred ca aproape toata populatia
    cumpara dupa un singur criteriu: ofertele”, spunea recent Robert
    Redeleanu, director general Scandia, firma care produce conserve.
    Ba mai mult, promotiile au ajuns sa fie un factor de crestere (sau
    cel putin de mentinere) a vanzarilor. “Cred ca este naiv ca cineva
    sa-si imagineze ca fara oferte si fara promotii in comert poti
    rezista in ziua de azi”, spunea recent Marius Melesteu, general
    manager al Strauss Romania, companie care produce marca de cafea
    Doncafé.

    CAT DE DINAMICI VOR FI COMERCIANTII IN PRIVINTA
    INVESTITIILOR?
    In privinta investitiilor, “nu exista un moment mai bun decat acum
    pentru extindere”, spune Ciprian Moga, managing partner in cadrul
    companiei de consultanta in retail iQuest Consulting. El nu se
    asteapta la nou-veniti care sa porneasca afacerile in Romania prin
    investitii de la zero, ci mai degraba prin preluari. In ce ii
    priveste insa pe actorii deja prezenti, “ma astept ca marile retele
    care dispun de lichiditati sa se extinda”, spune Moga. In opinia
    lui, toate planurile de investitii anuntate anterior de
    comercianti, ba chiar si cele amanate, vor prinde contur anul
    viitor. Argumente in favoarea acestei decizii sunt costurile mai
    mici pentru toate componentele unui buget de investitii – de la
    pretul terenurilor si al chiriilor, al constructiilor, al fortei de
    munca. Moga se asteapta ca operatorii de retele de discount, dar si
    magazinele de proximitate sa se mentina in continuare cei mai vioi
    la capitolul investitiilor. Spatiile de proximitate au luat in 2010
    un contur foarte clar definit, odata cu investitiile masive (cu un
    buget de 200 de milioane de euro pana la sfarsitul lui 2011) ale
    lui Dinu Patriciu in lantul Mic.ro.

    CUM VOR EVOLUA PRETURILE LA RAFT?
    Este de asteptat ca preturile produselor alimentare sa creasca,
    influentate de factori variati, intre care se numara cresterea
    costurilor cu utilitatile, transportul, ineficienta lantului de
    furnizare producator primar – procesator – logistica – magazin. In
    plus, un cuvant de spus va avea si evolutia cursului euro/leu fata
    de 2010 in cazul importurilor.

    Raul Ciurtin, presedinte al producatorului de lactate Albalact,
    spunea recent ca in 2009 marjele de profit ale industriei s-au
    redus abrupt din pricina cresterii preturilor la materia prima.
    Costurile insa nu au fost transferate in pretul la raft, pentru ca
    in randul producatorilor se da o lupta puternica pentru atragerea
    si fidelizarea cumparatorilor. Situatia se regaseste in mai toate
    zonele din sfera bunurilor de larg consum, cumparatorii fiind
    obisnuiti sa regaseasca – si cei mai multi sa aleaga in functie de
    – promotii.

  • Dilemele lui 2011 – Cat succes va avea restructurarea sistemului energetic?

    VOR REUSI COMPLEXURILE ENERGETICE SA ISI FACA INVESTITIILE DE
    MEDIU SAU VOR FI PRIVATIZATE MAI MULT SAU MAI PUTIN FORTAT?
    Mai multe voci din domeniul energiei avertizeaza de mai multi ani
    asupra faptului ca obligativitatea investirii a peste 2 miliarde de
    euro in echipamente pentru protectia mediului va crea serioase
    probleme complexurilor energetice din Oltenia in 2012, atunci cand
    este termenul limita pentru efectuarea acestor investitii. 2012
    este termenul limita la care Romania nu mai poate tergiversa
    problemele de poluare industriala si anul in care companiile
    poluatoare nu vor mai primi certificate gratuite de carbon, ci va
    trebui sa le cumpere. George Brailoiu, proprietarul KDF (lider pe
    piata locala a tranzactiilor cu certificate de carbon), crede ca
    multe companii de stat din domeniul energiei se vor vedea puse in
    situatia de a nu a mai putea produce energie din cauza ca nu au
    bani pentru a-si lua certificate: “Eu cred ca in acel moment,
    2012-2013, vor aparea investitori gata sa preia aceste probleme –
    cum ar fi companiile straine de distributie de energie prezente in
    Romania, care cunosc bine piata si au interese”. Constantin
    Balasoiu, directorul general al Complexului Energetic Craiova si
    viitorul director al grupului energetic Electra, spune ca cel putin
    complexul pe care il conduce va trece cu bine de acest prag
    deoarece va bifa cea mai mare parte a investitiilor solicitate.
    Prima astfel de investitie va fi acordarea unui proiect de
    desulfurare in valoare de 96,4 milioane euro, proiect care a
    demarat la cererea unor companii straine si locale interesate sa
    participe la acest proiect.


    SE VOR INFIINTA CAMPIONII NATIONALI ELECTRA SI
    HIDROENERGETICA?
    Despre infiintarea celor doua companii s-a vorbit atat de mult in
    ultimii doi ani, incat infiintarea lor in 2011 ar fi cu adevarat o
    surpriza. In ultima varianta a proiectului, Electra ar urma sa
    includa centrala nucleara Nuclearelectrica, termocentralele
    Turceni, Rovinari si Craiova, o parte din compania Hidroelectrica
    si Societatea Nationala a Lignitului Oltenia. Hidroenergetica va
    cuprinde Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucuresti si restul
    centralelor hidroelectrice, inclusiv Portile de Fier de pe Dunare.
    Compania Nationala a Huilei (CNH) ar fi trebui sa intre, de
    asemenea, in Hidroenergetica, dar deocamdata are de rezolvat
    problema datoriilor de circa un miliard de euro la buget. In 2009,
    Adriean Videanu dadea ca sigura infiintarea “gigantilor” pana la
    finele anului, pentru ca apoi termenul sa fie mutat pentru mijlocul
    lui 2010, cand a fost din nou amanat. In plus, proiectul
    reorganizarii sistemului energetic prin infiintarea celor doua
    companii a fost aprobat de guvern inca de la inceputul lui 2010,
    dar, din cauza proceselor intentate de contestatari, in special de
    sindicatul Hidrosind din Hidroelectrica, nu s-a mai concretizat
    nimic. Din cauza atator amanari, unii analisti din piata cred ca
    infiintarea celor doua companii nu prea mai e posibila.


    VOR DEMARA, IN SFARSIT, TARNITA LAPUSESTI SI GRUPURILE 3 SI 4 DE
    LA CERNAVODA?
    Preiectul indelung amanat al Tarnita Lapusesti ar putea intra in
    linie dreapta in 2011, spun oficiali ai Hidroelectrica.
    Reprezentantii companiei urmeaza a avea la inceputul acestui an o
    serie de intalniri cu reprezentanti ai guvernului, planul fiind ca
    in 2012 sa se infiinteze compania de proiect si sa demareze
    investitia de peste 1,2 miliarde de euro. Centrala de la Tarnita
    Lapusesti ar putea fi construita in cinci ani si ar avea 1.000 MW
    putere instalata. Cu 50% mai mult (cam 1.500 MW putere instalata)
    ar trebui sa aiba si cel mai mare proiect din domeniu amanat pentru
    2011, cele doua grupuri de la Cernavoda. Din proiect s-au retras
    cehii de la CEZ, iar la acest inceput de an ministrul economiei
    trebuie sa renegocieze procentele aferente implicarii cu ceilalti
    participanti la compania de proiect (Enel, GdF Suez, RWE Power,
    Iberdrola si Arcelor Mittal); momentan, statul detine 60% din
    proiectul de 4 miliarde de euro.

    CAT DE IMPORTANT VA DEVENI SECTORUL PRIVAT IN PRODUCTIA DE
    ENERGIE ELECTRICA?
    Centrala de la Brazi a Petrom, eolienele si proiectele tip
    parteneriat public privat vor cantari din ce in ce mai greu in
    productia de energie locala, urmand ca privatii sa aiba un cuvant
    important de spus in ce priveste pretul energiei, crede Stelian
    Gal, presedintele Transelectrica. Productia privata de energie ar
    putea sa impulsioneze si exporturile, dat fiind ca privatii vor fi
    interesati in a-si vinde energia cat mai bine, mai crede Gal.
    Oricum, este de asteptat ca in 2011 schimburile de energie cu
    vecinii sa se intensifice, dat fiind ca si Turcia a intrat in zona
    de sincronizare cu UCTE si va importa mai multa energie din
    Bulgaria. La capitolul export, Romania va avea cea mai importanta
    concurenta regionala dinspre Ucraina, care are preturi de vanzare
    mai mici.

  • Dilemele lui 2011 – Va ajunge benzina la 6 lei? De ce se scumpesc combustibilii?

    VA AJUNGE BENZINA LA 6 LEI?
    Acciza pentru benzina fara plumb a crescut de la 1 ianuarie cu 15
    euro pe tona, respectiv de la 452 de euro/1.000 litri la 467
    euro/1.000 de litri. Pentru motorina, accizele au urcat cu 11 euro
    pe tona, de la 347 de euro/1.000 de litri la 358 euro/1.000 de
    litri. Corelate cu cresterea pretului petrolului (care a fost cu
    12% mai scump la sfarsitul lui 2010 fata de inceputul anului),
    accizele vor aduce un nou val de cresteri ale preturilor de la
    pompe. Daca in 2010, pe fondul cresterii accizelor, carburantii
    s-au scumpit cu 16,9% (in euro), in 2011 cresterea preturilor de la
    pompe ar putea depasi 15%. Asta din cauza estimarilor in crestere
    ale pretului barilului: in decembrie, ministrii OPEC au afirmat ca
    nu pot furniza mai mult titei pentru a stopa cresterea pretului,
    apreciind ca un pret de 100 de dolari pentru un baril de titei este
    corect. Titov Buzescu, VP al Rompetrol, estimeaza ca, la un baril
    de 100 de dolari, pretul eFix Diesel (cel mai vandut produs al
    Rompetrol) ar putea ajunge la 5,36 de lei; calculand si noua
    acciza, pretul eFix Diesel poate depasi 5,5 lei. Daca acelasi
    scenarii se vor aplica si benzinelor cu aditivi, pretul acestora ar
    putea ajunge si chiar depasi 6 lei pana la mijlocul anului.


    CE EFECTE AR PUTEA AVEA ASUPRA ROMANIEI SCHIMBAREA
    MANAGEMENTULUI OMV SI PRELUAREA DE CATRE AUSTRIECI A PETROL
    OFISI?
    Niciun efect important, dupa cum declara la sfarsitul anului trecut
    Wofgang Ruttenstorfer, presedintele OMV, pentru Ziarul Financiar.
    Ruttenstorfer, care lucreaza in OMV din 1976 si care se va retrage
    in martie de la conducerea companiei austriece, spune ca achizitia
    si consolidarea Petrom au fost determinante pentru cariera sa, dat
    fiind ca astfel a transformat o companie locala intr-una regionala:
    “Cel mai important lucru pe care l-am reusit in mandatul meu a fost
    acela de a transforma OMV dintr-o companie austriaca intr-un
    jucator major din zona centrala si sud-est europeana.Achizitia
    Petrom a fost pasul cheie in aceasta extindere”. Cel care a
    achizitionat Petrom se retrage din companie in momentul in care
    Petrom a fost integrata in structurile OMV, noul punct in care se
    vor concentra austriecii urmand a fi Turcia, la Petrol Ofisi fiind
    in plan acelasi tip de restructurare care a fost aplicat in
    Romania.Dupa cum declara Ruttenstorfer pentru ZF, pe viitor nu se
    vor crea sinergii importante intre activitatile din Turcia si cele
    din Romania – deoarece OMV nu este interesat sa exporte produse
    petroliere din Romania in Turcia. De asemenea, Ruttenstorfer a
    tinut sa precizeze ca plecarea sa din OMV nu va avea un impact
    asupra managementului operatiunilor locale.


    VA AJUNGE ROMANIA SA FIE MAI PUTIN DEPENDENTA DE GAZELE
    RUSESTI?
    Anul 1981 a fost ultimul an in care Romania s-a mai numarat intre
    tarile exportatoare de gaze naturale, isi aminteste Dumitru
    Chisalita, presedintele Societatii Inginerilor din Domeniul Gazelor
    Naturale. De atunci, productia interna a fost o perioada
    suficienta, urmand ca ulterior, si mai ales in perioadele de
    crestere economica, dependenta de importuri sa creasca din ce in ce
    mai mult. Ultimul an si scaderea cererii, precum si pornirea
    conductei Arad Szeged au schimbat un pic raportul de forte in acest
    domeniu. “Politica energetica din ultimii 10 ani a unor tari de
    identificare a noi surse de gaze si a noi culoare de transport
    peste care s-a suprapus criza economica din ultimii 2 ani ani au
    facut ca in prezent cererea de gaze sa fie mai mica decat oferta.
    Acest aspect determina ca pretul pe unele piete spot sa fie
    inferioare preturilor din contractele pe termen lung”, puncteaza
    Chisalita. Or, accesul Romaniei la pietele spot a crescut odata cu
    legarea Romaniei la piata ungara. In acest context, Chisalita crede
    ca “alimentarea cu gaze naturale in iarna 2010-2011 ar putea sa fie
    mai buna odata cu interconectarea cu Ungaria, asigurandu-se o
    echilibrare fizica mai buna a SNT”. Conform calculelor Transgaz,
    importurile de gaze naturale au scazut in ultimii ani in mod
    sistematic pe fondul scaderii cererii de gaze naturale. “Tendinta
    aceasta este posibil a se mentine si in viitor.”

    SE VA REDUCE CAPACITATEA RAFINARIILOR DIN ROMANIA?
    Inca din 2010, pe fondul scaderii consumului de carburanti,
    rafinariile locale au inceput sa reduca din capacitatea de
    productie. De fapt, dupa cum spunea Constantin Tampiza, “puterea de
    cumparare a romanului a obligat petrolistii sa lucreze la pretul de
    supravietuire, iar companiile petroliere merg unele in functie de
    altele, trebuie sa te adaptezi”. Iar cum pe piata mondiala, dar in
    special europeana de rafinare, marginea de rafinare a scazut foarte
    mult, efectele acestui fapt se vor resimti, evident, in pret:
    “Rafinariile care au capacitate sub 5 milioane de tone au avut
    pierderi foarte mari in 2010”, spune Tampiza, constient fiind ca
    astfel vorbeste de toate rafinariile din Romania. Petrotel Lukoil
    rafineaza 2,5 milioane de tone si, dupa cum spune Tampiza, nu are
    in plan reducerea de productie (“depozitam daca nu avem cerere, iar
    daca nu mai incape nici in depozite, exportam”), Petromidia
    rafineaza 4 milioane de tone si de asemenea nu are in plan
    reducerea productiei, iar Petrobrazi – rafinaria OMV Petrom – a
    lucrat in acest an cu o rata redusa de utilizare a rafinariilor, de
    52% – “rafinaria Arpechim fiind oprita din motive economice de la
    jumatatea lunii ianuarie pana la sfarsitul lunii februarie”, dupa
    cum spun oficialii companiei. Reducerea capacitatii a fost insa
    planificata de la sfarsitul anului 2009, mai arata datele
    comunicate de OMV Petrom: “Decizia Petrom privind structura
    viitoare a activitatii de rafinare a avut in vedere nivelul foarte
    scazut al marjelor de rafinare, precum si perspectivele negative pe
    termen mediu, determinate de excedentul de capacitate din Romania
    si din intreaga Europa. Prin urmare, capacitatea rafinariei
    Petrobrazi va fi ajustata pana la 4,2 mil tone/an, pentru a
    corespunde nevoilor Petrom de a procesa titeiul din productia
    autohtona”.

  • Dilemele lui 2011 – Cand se va da drumul la creditare? Cine isi va mai face asigurari?

    CAND SE VA DA DRUMUL LA CREDITAREA ECONOMIEI REALE?
    Ca si anul trecut, bancile raspund ca respectiva creditare nu a
    fost de fapt oprita niciodata, doar ca ea a ramas rezervata pentru
    cei cu risc redus de nerambursare, respectiv multinationalele,
    companiile private mari, cele de stat si autoritatile publice, in
    timp ce segmentul IMM-urilor, desi explorat in continuare, a pus
    cele mai mari probleme din punctul de vedere al creditelor
    neperformante. Situatia se va mentine cel mai probabil si la anul,
    judecand dupa estimarea lui Lucian Croitoru, consilier al
    guvernatorului BNR, care a explicat ca este o cauzalitate gresita
    aceea ca daca se reia creditarea, economia creste: “Bancile sunt
    prin natura lor prociclice; este adevarata butada ca bancile iti
    dau umbrela atunci cand e soare si ti-o iau atunci cand ploua” – cu
    alte cuvinte, reluarea creditarii nu poate sa apara decat dupa ce
    economia va fi iesit deja din recesiune. In aceeasi cheie trebuie
    interpretate si declaratiile recente ale lui Dominic Bruynseels,
    CEO al BCR, cea mai mare banca din Romania, care spunea ca “pentru
    reluarea creditarii, economia trebuie sa se schimbe, nu bancile”,
    referindu-se la faptul ca recesiunea e intretinuta de cererea
    solvabila scazuta din economie. Este de asteptat, in schimb, sa
    continue explorarea unui segment cu potential bun, respectiv
    creditarea pentru obtinerea de fonduri europene; CEC a luat in 2010
    un start puternic in acest sens, cu birouri de fonduri europene
    deschise in majoritatea judetelor si cu o predilectie pentru
    finantarea de proiecte in agricultura, unde ponderea creditelor
    neperformante este aproape de zero, conform sefului CEC, Radu
    Gratian Ghetea.

    CE SANSE (MAI) ARE CREDITAREA DE CONSUM?
    John Bell, seful de retail de la RBS Bank Romania, spunea recent ca
    Romania ramane o tara a creditului de retail si ca el crede in
    potentialul acestui segment – o afirmatie probabil surprinzatoare
    pentru cine nu priveste la gradul inca scazut de bancarizare in
    Romania si pentru cine n-a studiat interesul consumatorilor fata de
    competitia in plina desfasurare intre ofertele de carduri cu
    promotii ale bancilor, care atrag clientii fie cu bonusuri si
    reduceri la cumparaturile in magazinele partenere, fie cu dobanzi
    reduse ori zero la plata ratelor, fie cu returnarea unei parti din
    cheltuieli. Cardul ramane in continuare un produs la ordinea zilei
    in ciuda avertismentelor unor analisti ca pe baza lui ar putea avea
    loc urmatoarea “bula” a creditarii de consum; e drept insa ca
    bancile se protejeaza de astfel de consecinte, daca avem in vedere
    ca majoritatea ofertelor cu adevarat importante pe acest segment
    sunt adresate clientilor cu venituri peste medie. In plus, oamenii
    din banci si asigurari sunt de acord ca orice semn de ameliorare
    reala sau potentiala a puterii de cumparare va recanaliza imediat
    resursele disponibile de bani de la economisire spre consum,
    inclusiv spre consumul pe credit, intrerupt prea brutal si prea
    recent de criza pentru ca mentalitatea oamenilor sa se fi
    reorientat in mod fundamental spre un stil de viata prudent si
    econom.

    CE SE VA INTAMPLA CU CREDITELE NEPERFORMANTE?
    Raportul grupului ungar OTP din noiembrie preciza ca ponderea
    creditelor neperformante creste la nivelul intregului sistem bancar
    din Romania, singura tara din Est pentru care grupul considera ca
    perspectiva economica s-a inrautatit, si ca “nu este de asteptat
    nicio imbunatatire inainte de a doua jumatate a anului viitor”.
    Agentia de rating Fitch, intr-un raport publicat luna trecuta,
    aprecia ca volumul creditelor neperformante va creste in Romania
    pana la jumatatea lui 2011, dupa care ar putea incepe sa scada, cu
    mentiunea insa ca orice depreciere mare sau de durata a leului ar
    influenta negativ aceasta evolutie. Fitch afirma ca imprumuturile
    indoielnice si clasificate ca pierderi au ajuns deja la 20,2% din
    totalul creditelor la sfarsitul lui 2010, de la 6,5% la sfarsitul
    lui 2008, iar ponderea celor in valuta este de 63%, de unde si
    sensibilitatea la eventuale miscari ale cursului valutar. Expertii
    agentiei considera insa ca profilul de credit al bancilor din
    Romania este sustinut de “marje de profit inca solide si de rate
    acceptabile ale solvabilitatii”, precum si ca lichiditatea din
    sistem este confortabila, ceea ce le ofera bancilor o flexibilitate
    financiara “semnificativa” in rezolvarea problemelor de calitate a
    activelor. In aceste conditii, lupta pentru atragerea clientilor
    care vor dori sa-si refinanteze creditele va defini anul 2011 din
    punctul de vedere al concurentei intre banci atat in segmentul
    companiilor (in special al IMM-urilor), cat si al clientilor
    persoane fizice.

    VOM AVEA LA FEL DE MULTE BANCI CA SI PANA ACUM?
    In conditiile in care cererea solvabila de credite s-a redus
    continuu pe parcursul ultimilor doi ani, bancile au renuntat la
    planurile de extindere, au inchis din sucursale si au redus schema
    de personal, insa pe piata raman in continuare o serie de banci
    mici cu activitate redusa, care rezista fie prin specializari ale
    serviciilor, fie prin vointa grupurilor-mama care isi mentin aici
    capete de pod in asteptarea unei reluari a cresterii economice.
    Daca ele vor face obiectul unor vanzari de catre grupurile-mama e
    greu de spus, avand in vedere cat de imprevizibila e situatia
    financiara din zona euro. Operatiuni de vanzare nu sunt insa
    excluse nici pentru bancile de talie mai mare, atata vreme cat
    situatia particulara a grupurilor-mama o va cere. Pe parcursul
    anului trecut s-a vorbit pe rand despre o cumparare de catre
    Piraeus Bank a pachetului majoritar al ATE Bank, de cumpararea
    filialelor grecesti ale bancilor elene de catre cele din Romania
    ori de fuziuni intre Eurobank si Alpha sau Piraeus si Marfin; in
    functie de evolutia economiei grecesti, speculatii similare vor
    continua, cu sau fara finalizare printr-o tranzactie. Mai certa
    este vanzarea de catre grupul austriac Volksbank a operatiunilor
    sale din Europa de Est, inclusiv din Romania, un cumparator
    potential fiind Sberbank din Rusia, conform presei austriece. De
    altfel, un factor de care va trebui tinut cont in 2011 va fi
    interesul bancilor din tari ca Rusia, Turcia, China sau America
    Latina fata de pietele din Europa de Est, un prim nume pronuntat in
    legatura cu Romania fiind cel al bancii turcesti Isbank.

    VA CRESTE NUMARUL ASIGURARILOR REZILIATE?
    In 2009 si, partial, in 2010, asiguratorii au simtit din plin ce
    inseamna scaderea puterii de cumparare si a increderii publicului
    in institutiile financiare. Multi clienti s-au grabit sa-si
    rezilieze contractele de asigurare, chiar daca, de cele mai multe
    ori, banii pe care i-au primit echivalau cu o suma mai mica decat
    totalul contributiilor platite lunar sau anual pana atunci. A doua
    jumatate a anului 2010 i-a mai linistit pe asiguratori – rata
    rezilierilor a scazut, iar pe unele clase de asigurari, vanzarile
    noi chiar au inceput sa creasca. Acestia estimeaza ca tendinta va
    fi aceeasi si pentru 2011, cand numarul contractelor rascumparate
    va scadea semnificativ. Mai mult, sefii din asigurari spun ca 2011
    va fi anul in care si segmentul contractelor de grup isi va reveni.
    Au deja semnale de la angajatorii care vor sa readuca asigurarile
    in pachetele de beneficii extrasalariale.


    CATE LOCUINTE VOR FI ASIGURATE OBLIGATORIU PANA LA SFARSITUL
    ANULUI?
    Proiectul introducerii asigurarilor obligatorii de locuinte a fost
    inca de la inceput foarte controversat si, desi valoarea primelor a
    fost stabilita la un nivel accesibil pentru toata lumea, din cele
    peste opt milioane de locuinte, mai putin de 100.000 au fost
    asigurate. Reprezentantii Pool-ului de Asigurare Impotriva
    Dezastrelor Naturale (PAID) spun ca pentru atingerea obiectivelor
    ar trebui sa se ajunga la un ritm de 4.000 de polite emise pe zi,
    de aproape patru ori mai mult decat in prezent. Totusi, daca si in
    2011 se va pastra acelasi ritm in ceea ce priveste incheierea de
    polite obligatorii, atunci anul acesta se va incheia cu mai putin
    de 300.000 de locuinte asigurate, adica mai putin de 5% din totalul
    locuintelor pentru care trebuie facuta o astfel de polita.

    CARE VOR FI CELE MAI VANDUTE ASIGURARI IN 2011?
    Singurul segment care in 2011 nu a fost deloc afectat de scaderea
    puterii de cumparare a fost cel al planurilor financiare pentru
    copii. Asiguratorii mizeaza pe acelasi segment si pentru anul 2011
    si estimeaza ca vor avea cresteri ale vanzarilor. In acelasi timp,
    este asteptata o evolutie si pentru asigurarile medicale atat din
    vanzarile pentru clienti individuali, cat si din cele pentru
    companii. Pe de alta parte, nu la fel de optimiste sunt
    previziunile in ceea ce priveste vanzarea de asigurari CASCO. Multi
    dintre clientii vechi aleg sa nu reinnoiasca politele existente,
    iar clientii noi se lasa asteptati, de vreme ce nici vanzarile de
    masini nu par sa-si revina.

  • Dilemele lui 2011 – Cand vom iesi din recesiune? Cum va reporni economia? Ce facem cu FMI?

    CAND VOM IESI DIN RECESIUNE?
    Fata de prima jumatate a anului trecut, estimarile despre posibila
    crestere din 2011 sunt acum mai prudente, iar comparatia cu
    previziunile pentru restul Europei emergente ramane defavorabila
    Romaniei, care alaturi de Letonia si Croatia apare codasa in topul
    performantelor economice. Cei care ne prevad acum o crestere a PIB
    pentru 2011 (de la 0,2% – ING, 0,9% – BERD la 1,2% – Erste, 1,5% –
    FMI/Comisia Europeana si 1,7% – UniCredit) sunt insa net
    majoritari, iar prognozele ce vad un nou an de recesiune aproape
    lipsesc atat din partea institutiilor financiare, cat si din partea
    agentiilor de rating sau a firmelor de consultanta (o exceptie sunt
    pesimistii de la Oxford Economics, care iau in calcul o scadere cu
    1%). Analistii prevad insa ca nivelul de crestere economica
    dinainte de criza nu se va mai intoarce oricum inainte de 2013-2014
    (UniCredit, Erste), pentru ca nu va mai fi posibil acelasi gen de
    boom al creditarii de consum si al pietei imobiliare. Pentru altii
    (Capital Economics, alti pesimisti traditionali in legatura cu
    Romania) ar fi vorba chiar de faptul ca pana atunci nu se va putea
    relua deloc cresterea economica. Explicatia in cazul pesimistilor
    tine de neincrederea in capacitatea statului de a tine balanta
    intre taierile de cheltuieli bugetare si posibilitatea cresterii
    economice, dar si de riscul diverselor tipuri de contagiuni
    regionale de la problemele din Grecia si zona euro.

    CARE VOR FI MOTOARELE REDRESARII ECONOMICE?
    Daca in 2004-2008 economia era tractata de cererea interna de
    consum, acum tocmai aceasta cerere isi revine cel mai greu, aprecia
    Comisia Europeana, in prognoza de toamna pentru UE 27. Expertii
    europeni cred ca relansarea in 2011 va veni de la investitiile
    productive, in special cele ce sustin exporturile, si ca o crestere
    a absorbtiei fondurilor europene va sustine investitiile in
    infrastructura. Imbunatatirea conditiilor de pe piata muncii din
    Vest va contribui la o majorare a transferurilor de la romanii din
    strainatate, iar pe masura ce salariile vor reincepe sa se
    majoreze, va avea loc si o ameliorare a consumului gospodariilor,
    cu 1,8%, dupa un declin de 10,6% in 2009 si de 1,6% in 2010. Astfel
    de previziuni trebuie corelate cu cele ale bancilor comerciale,
    care prevad ca avantul exporturilor, care in 2010 a impiedicat o
    cadere mai mare a economiei, se va reduce in 2011, odata cu cererea
    de pe piata UE, asa incat cererea interna ar trebui sa preia
    stafeta relansarii. BNR anticipeaza insa o adancire a deficitului
    de cerere interna din economie care se va mentine pana in
    trimestrul al treilea din 2012 din cauza corectiei deficitului
    bugetar, a unor standarde mai restrictive de creditare bancara si a
    persistentei deficitului de cerere pe piata muncii. Abia din 2012
    este de asteptat ca investitiile sa contribuie pozitiv la cresterea
    economica, pe masura ce deficitul de cerere interna se reduce, iar
    cererea externa se majoreaza, considera BNR.

    PANA CAND FMI?
    Contrar credintelor populare, Romania nu foloseste banii de la FMI
    pentru plata pensiilor si a salariilor; aceasta s-a intamplat doar
    pret de cateva luni, cu titlu de exceptie, iar toate sumele de la
    FMI intra in rezerva BNR, care isi consolideaza astfel armele
    contra speculatiilor pe curs. Ca sa obtina insa bani suficient de
    ieftini folosibili pentru investitii si pentru acoperirea
    deficitului bugetar, respectiv credite de la Comisia Europeana,
    Romania are nevoie de un acord cu FMI, intrucat, spre deosebire de
    UE, Fondul are instrumentele necesare de monitorizare a economiei
    si de ghidare a proceselor de reforma intr-un chip acceptabil
    pentru pietele externe. Aceasta explica de ce avem nevoie de inca
    un acord cu FMI in 2011 – si nu numai noi, ci si alte tari aflate
    in pericolul contagiunii cu crizele altora (de pilda Polonia, care
    are un acord de tip flexibil cu Fondul, fara a folosi banii
    respectivi – pur si simplu o plasa de siguranta pentru situatii de
    urgenta de genul unei noi crize in zona euro). Exista, in randul
    oficialilor romani, dar si al bancherilor, opinia ca un acord cu
    Fondul va fi necesar atata vreme cat guvernelor le vor lipsi fie
    vointa politica, fie competenta de a impune singure lista de
    reforme si de a respecta indeplinirea lor. Vom avea deci in
    continuare acest mod dureros si cam procustian de protectie contra
    populismului, la care e greu de crezut ca Romania isi va permite sa
    renunte asa cum a facut Ungaria.

  • Dilemele lui 2011 – Ce se va alege de Guvernul Boc? Vor mai pleca cetatenii din tara?

    CE SANSE SUNT CA GUVERNUL EMIL BOC SA FIE
    REMANIAT/INLOCUIT?
    Desi precedenta remaniere s-a produs doar in urma cu patru luni, e
    foarte probabil ca nemultumirile generate de ea sa iasa la
    suprafata intr-un timp foarte scurt, fie din partea
    democrat-liberalilor care au pierdut prim-planul (tripleta
    Blaga-Videanu-Berceanu), fie din partea partenerilor de guvernare.
    O remaniere a actualului executiv este foarte probabila chiar in
    aceasta primavara, crede politologul Cristian Pirvulescu,
    presedintele Asociatiei Pro Democratia. “Potentialul de santaj pe
    care il are UNPR acum este foarte ridicat”, explica Pirvulescu,
    care pune pe seama partidului condus de Gabriel Oprea initiativa
    remanierii, cu scopul de a obtine portofoliile de la Externe si
    Agricultura. Consultantul politic Bogdan Teodorescu e de parere ca
    guvernul Emil Boc va fi confruntat in prima jumatate a anului fie
    cu o remaniere impusa de tabara castigatoare a Congresului PDL, fie
    chiar de o inlocuire de catre o noua majoritate parlamentara ce
    s-ar putea concretiza pe fondul nemultumirilor sociale tot mai
    accentuate.


    CARE VA FI DEZNODAMANTUL COMPETITIEI PENTRU SEFIA PDL?
    Modul fals in care au mimat liderii PDL unitatea la alegerea Elenei
    Udrea pentru sefia organizatiei de Bucuresti a aratat de fapt ca
    frustrarile puternice ale celor retrasi in plan secund la
    remanierea de toamna pot doar fi mascate, nu si vindecate. Asa
    incat Congresul PDL asteptat pentru aceasta primavara va marca o
    infruntare mai mult sau mai putin fatisa intre tripleta BVB
    (probabil mai mult Vasile Blaga decat Videanu si Berceanu) si
    gruparea din jurul Elenei Udrea, care ar putea miza pe sprijinul
    informal al presedintelui Traian Basescu. “Va fi o batalie intre
    cei care au relatii la nivelul organizatiilor locale (Blaga) si cei
    care le finanteaza (Elena Udrea)”, explica politologul Cristian
    Pirvulescu, care se refera la finantarile cu fonduri europene pe
    care Elena Udrea le dirijeaza prin intermediul Ministerului
    Dezvoltarii catre autoritatile locale, care “la acel nivel se
    confunda de multe ori cu organizatiile de partid ale PDL, in
    special”. Desi considera ca Udrea vizeaza o functie importanta,
    poate chiar cea de presedinte, Pirvulescu e de parere ca statutul
    de presedinte de partid, conservat de Emil Boc, ramane inca o miza
    prea mare pentru ministrul dezvoltarii.

    VA REUSI PROIECTUL DE COAGULARE A OPOZITIEI PSD-PNL-PC?
    Ca si in 2003, ne confruntam cu perspectiva unei noi aliante
    politice intre o formatiune de stanga, PSD, si una de dreapta, PNL,
    liberalii avand de curand si accesoriul PC la rever. Situatia din
    2003 nu se repeta insa si in 2011, pentru ca – pe de o parte – PDL
    nu exercita guvernarea de maniera autoritara a PSD condus de Adrian
    Nastase si, pe de alta parte, posibilii inlocuitori ai actualilor
    guvernanti nu sunt creditati cu un potential de reusita prea mare.
    Consultantul politic Bogdan Teodorescu sustine ca perceptia in
    sondaje a unei aliante intre PSD si PNL va fi mai mare decat suma
    procentelor partidelor, intrucat s-ar da electoratului impresia ca
    exista o forta politica in stare sa obtina peste 50% din voturi
    (2011 e an preelectoral, dar poate fi si electoral daca o noua
    majoritate parlamentara se configureaza, iar presedintele nu vrea
    sa o recunoasca) si care nu va mai avea nevoie de sprijinul
    presedintelui Traian Basescu pentru a ajunge la guvernare si a-si
    impune un premier. De cealalta parte, Cristian Pirvulescu nu crede
    ca se va ajunge pana la o alianta juridica, pentru ca riscurile ar
    fi foarte mari, generand o migratie a nemultumitilor din
    electoratele PNL si PSD catre alte formatiuni, ale caror voturi vor
    fi apoi folosite de PDL, nu de catre social-democrati sau de
    liberali.

    ESTE POSIBIL UN NOU VAL DE EMIGRATIE DUPA MODELUL
    “CAPSUNARILOR”?
    Emigratia masiva (circa 1,5 milioane de persoane) de la inceputul
    deceniului trecut, impulsionata si de starea economiei, dar si de
    eliminarea vizelor pentru UE, este un fenomen exceptional, cu
    posibilitate redusa de repetare prea curand. Sondajele arata, dupa
    cum explica Bogdan Teodorescu, o puternica dorinta de emigrare, in
    special in randul tinerilor, dar se pune si problema daca
    Occidentul, care abia isi revine din criza economica, are
    posibilitatea sa mai absoarba acest nou val. De cealalta parte,
    politologul Cristian Pirvulescu e de parere ca la nivelul
    imaginarului colectiv ne confruntam cu o depresie prelungita,
    alimentata si de mass-media, dar si de situatia economica, iar in
    acest context posibilitatea emigrarii e vazuta ca o usa de scapare
    pe care unii vor fi cu siguranta tentati sa o incerce.

    PUTEM ASISTA LA SCHIMBARI IN CONDUCEREA MARILOR CENTRALE
    SINDICALE?
    Miscarea sindicala a esuat in 2010 sa provoace manifestari de
    strada de amploarea celor pe care le-a promis, care ar fi insemnat
    un avertisment serios la adresa stabilitatii Guvernului. Lipsa de
    credibilitate a liderilor sindicali, prinsi in tot soiul de ecuatii
    politice si financiare tenebroase, nu pare sa fie deocamdata un
    impediment pentru perpetuarea lor in functiile pe care le ocupa,
    dupa cum s-a vazut in cazul liderului BNS Dumitru Costin, reales en
    fanfare dupa ce si-a depus mandatul tocmai ca urmare a semiesecului
    manifestatiilor pe care le-a dirijat. Consultantul Bogdan
    Teodorescu este mult mai transant insa cand afirma ca “sindicatele
    sunt moarte de multa vreme si ele au decedat prin politizare”, cu
    trimitere la procentul scazut de incredere in miscarea sindicala
    exprimat de sondaje, asa incat orice schimbare nu ar aduce decat o
    transformare de imagine, nu de substanta. Politologul Cristian
    Pirvulescu crede insa ca ar fi o greseala inlocuirea actualei
    garnituri de lideri, in conditiile in care protestele sociale s-ar
    putea sa fie in acest an cel putin la fel de prezente ca si in
    2010.

  • Personalitatea anului 2010: Exportatorul

    Cand fabrica de la Jucu s-a deschis in 2008, majoritatea
    angajatilor lucrau 12 ore pe zi si castigau mai putin de 300 de
    euro pe luna. Parea evident de ce fi nlandezii de la Nokia
    inchideau fabrica din Bochum ca sa-sI transfere aici productia.
    Acum, seful local al Cartel Alfa sustine ca salariul a crescut la
    Jucu la 400 de euro pe luna, mai mult decat castiga un doctor sau
    un profesor din zona, programul de munca are sanse sa scada la 8
    ore “in viitorul apropiat”, iar personalul fabricii a ajuns la
    1.200 de angajati cu contractpermanent si 1.800 cu contract
    temporar. In plus, fabrica Nokia si-a schimbat conceptul, de la
    productia de telefoane mobile ieftine pentru pietele din Europa de
    Est, Asia si Africa spre productia de telefoane inteligente.


    Clujul ar putea deveni una dintre cele mai atractive destinatii
    de investitii din Europa, in special in IT, conform KPMG, iar alte
    companii, atrase de “efectul Nokia”, si-au extins deja afacerile in
    zona, de la ING pana la Samsung, Daewoo si Emerson. Cele de mai sus
    sunt ceea ce a remarcat reporterul Deutsche Welle, afl at in vizita
    in tara unde s-au dus locurile de munca ale nemtilor de la Bochum
    in urma cu doi ani.


    Observatiile neamtului suna exact ca in articolele admirative de
    acum 3-4-5 ani despre Romania cea ieftina, muncitoare si atractiva
    pentru investitorii straini, desi acum tara e in recesiune, iar
    investitiile straine vor scadea de la 9 miliarde de euro in 2008 la
    mai putin de 4 miliarde anul acesta, conform estimarii UniCredit.
    Dar materialul Deutsche Welle este adevarat. Pentru ca el se refera
    la singura parte din economie care a mers bine de la inceputul
    crizei si pana acum – exporturile. La jumatatea anului, Mihai
    Ionescu, seful Asociatiei Exportatorilor si Importatorilor din
    Romania (ANEIR), organiza o conferinta de presa unde anunta mandru
    “iesirea exporturilor din recesiune”.

    Dupa primele patru luni, exporturile crescusera la 10,82
    miliarde de euro, de la 8,76 miliarde in aceeasi perioada a lui
    2009, iar in martie siaprilie, exporturile fusesera chiar mai mari
    decat in lunile corespunzatoare dinaintea crizei. Masinile,
    echipamentele electrice, automobilele si alte vehicule au avut
    partea leului din livrarile peste granite – la fel ca in ultimii
    ani de boom economic.


    Este, evident, “mana strainilor” si a companiilor mari si foarte
    mari: cei mai importanti exportatori erau Automobile Dacia, Nokia
    Romania, Rompetrol Rafinare, ArcelorMittal Galati si OMV Petrom,
    adica firme cu actionari straini, iar in topul primilor 100 de
    exportatori nu erau decat patru companii cu capital majoritar
    autohton – Oltchim, Hidroelectrica, Interagro si Compa Sibiu. “Fara
    discutie, a fost sansa producatorilor romani de a fi integrati in
    multinationale. Daca ne uitam la producatori cum sunt Antibiotice,
    detinut in majoritate de stat, si Labormed, al carui proprietar e
    un fond de investitii, toate aceste companii incearca sa se extinda
    pe piete externe”, comenteaza Dragos Damian, CEO al
    Terapia-Ranbaxy, cel mai mare producator de medicamente generice
    din tara, exemplificand cu situatia de pe piata farmaceutica.

    “In ziua de azi, ideea de a vinde doar in piata ta nu mai
    exista. Automat te plafonezi si risti sa te stingi la un moment
    dat. Cand esti ancorat in supply-chain-ul unui grup multinational,
    ai cea mai buna sansa de a continua sa te dezvolti: atat pe piata
    interna, vorbind de operatiuni comerciale, cat si de a transfera
    productia din alte tari catre Romania si de aici produsul finit sau
    intermediar sa ajunga catre alte tari”, spune managerul.

  • Cel mai mare retailer roman. Cum sa tii piept concurentei strainilor

    Dragos Paval are studii de matematica, dar se fereste sa arunce cu cifre. Considera ca e mai bine asa, deoarece nu vrea sa le dea competitorilor motive sa se “mobilizeze”. Joaca intr-o piata care nu este deloc straina marilor companii europene, precum Praktiker, Bricostore, BauMax si, mai recent, OBI sau Hornbach. Dar, cu o strategie diferita de expansiune, va ajunge in acest an numarul unu in bricolaj, dupa ce a investit doar in ultimii doi ani, in plina criza, aproximativ 100 de milioane de euro pentru deschiderea a noua magazine noi.

    Planurile pentru viitor sunt la fel de ambitioase. Intrand pe site-ul companiei, la sectiunea “reteaua Dedeman” se afla o harta a Romaniei pe care sunt bifate cele 21 de magazine existente ale retelei, precum si alte 14 orase, colorate in portocaliu, reprezentand tintele pentru anii urmatori.

    “Pasul extinderii a fost facut la momentul potrivit. Ne-am dezvoltat concentric in jurul Bacaului si am mers din aproape in aproape. In cele 14 orase-tinta fie avem terenuri, fie lucram la achizitia lor. Procesul de due diligence poate dura cateva luni”, spune Dragos Paval, aflat in Bucuresti pentru o runda rapida de intalniri cu partenerii.

    Judetele Moldovei au fost acoperite integral cu magazine Dedeman, exceptie facand doar Galatiul, aflat in divizia “portocalie”. Daca anul trecut a ajuns in Bucuresti, in 2010 Dragos Paval si fratii sai, parteneri in afacerea Dedeman, au traversat tara, inaugurand magazine in Arad, Timisoara si Resita.

    Tot in acest an, Dedeman a ajuns in alte doua orase din grupul “best seven” dupa Bucuresti, respectiv in Craiova si Brasov, iar urmatoarea inaugurare este programata in Cluj, unde a cumparat in acest an un teren de la oamenii de afaceri Horia Ciorcila si Dorel Goia.

    In saptamana dinaintea interviului era in drum spre Resita, pentru deschiderea magazinului de acolo. “Nu construim magazinele pentru astazi. Resita este totusi un oras resedinta de judet, un vechi centru industrial important, la care se adauga si localitatile din imprejurimi. Si in acest gen de orase este nevoie de magazine de bricolaj: se mai strica un robinet, se mai casatoresc copiii”, spune Dragos Paval, un calator care acum e in Bucuresti, iar in cateva ore va pleca spre Bacau. In februarie cu siguranta va fi la Cluj, pentru a inaugura cel de-al 22-lea magazin Dedeman.

    Spre deosebire de Dragos Paval, alti jucatori din retail au spus pas investitiilor si au avut nevoie de timp pentru a se reorganiza si a calcula pierderile. Altii considera ca este matur sa fie mai conservatori. Dragos Paval a adoptat in schimb modelul agresiv practicat de Cora, Auchan, Kaufland sau Decathlon, care anunta cate o noua achizitie in mai fiecare luna. “Ne extindem acum tot din maturitate. Criza aduce oportunitati: terenuri la preturi mai bune, constructii mai ieftine. Oamenii care visau preturi fantasmagorice pentru terenuri au ajuns sa atinga pamantul cu picioarele. Nu as putea spune ca preturile au scazut, deoarece la valorile vehiculate inainte de criza nu se mai faceau tranzactii. Terenurile au inceput sa devina din nou disponibile”, explica Dragos Paval, care a inceput deja pregatirile pentru magazinele de anul viitor.

    In 2010 a deschis la fel de multe magazine ca principalii trei competitori la un loc – Praktiker, Bricostore si BauMax – care au finalizat cinci unitati. De fapt, doar BauMax a fost cu adevarat activ intre cele trei companii, inaugurand patru magazine in acest an, in timp ce Praktiker a deschis un singur magazin, in Botosani, iar Bricostore a amanat pentru 2011 singurul proiect de expansiune programat pentru acest an, cel din Turnu-Severin. “Noi inainte de criza ne-am extins cat a trebuit. Aveam 12 magazine cand a inceput criza. Daca ne extindeam in perioada de boom necontrolat, cum au facut altii, nu mai puteam sa ne extindem acum”, spune Dragos Paval.

  • 3D – marketing cu o idee veche de 180 de ani

    Multi ne-am lasat contaminati in ultimii ani de fenomenul 3D. Il
    cautam la cinematografe, acasa, in vacanta, atunci cand ne jucam pe
    console, ba chiar si cand citim presa. Placerea cu care romanii
    imbratiseaza orice produs din generatia 3D este impresionanta,
    pentru ca sfideaza criza si orice comentariu despre reducerea
    consumului. Si nu numai noi facem asta – in toata lumea, aceasta
    noua pasiune se manifesta tot mai evident si, desigur, cu un avans
    considerabil fata de ceea ce se intampla la noi. Producatorii de la
    Hollywood se bat in concepte cinematografice pentru a lansa noi
    productii 3D, inginerii care lucreaza pentru producatorii de
    electronice se intrec in inovatii in materie de dispozitive 3D, iar
    clientii sunt avizi de tot ce inseamna noutate si depasirea ideilor
    traditionale de divertisment.

    Toate acestea nu pot decat sa-i bucure pe cei care creeaza in
    trei dimensiuni si care in fiecare an isi adauga astfel de produse
    in portofoliu. Tine nu numai de ratiuni financiare, ci si de ceea
    ce inseamna pentru imaginea lor asocierea cu tehnologia de ultima
    ora.

    Sigur, folosim aici o conventie de limbaj, pentru ca, in
    realitate, tehnologia 3D este mai veche decat isi pot imagina cei
    mai multi oameni. Dam doar doua exemple: prima fotografie 3D a fost
    facuta acum mai bine de 150 de ani, in 1850, iar primul film in
    varianta tridimensionala dateaza din 1922. La 27 septembrie, acum
    88 de ani, cativa americani au avut ocazia de a cumpara primele
    bilete din istorie pentru un film 3D. Se numea “The Power of Love”
    si a rulat acolo unde avea sa se dezvolte cea mai mare industrie
    cinematografica din lume – la Los Angeles. De atunci s-au schimbat
    multe – de la aparatura pe care acum am putea s-o consideram mai
    degraba caraghioasa, folosita pentru a vedea imaginile 3D, pana la
    aria destul de vasta de produse bazate pe aceasta tehnologie. Si
    inca nu am vazut nimic – este mesajul transmis acum de toti cei cu
    afaceri legate de lumea tridimensionala.

    “Este un fenomen extraordinar, care va continua sa se dezvolte
    prin tot mai multe produse. In niciun caz nu vorbim despre un
    bubble”, spune Constantin Fugasin, fondatorul agentiei Champions.
    Pentru ca agentia sa monitorizeaza saptamanal box office-ul
    romanesc, Fugasin vorbeste in special despre succesul filmelor 3D.
    Acestea si-au castigat spectatorii fideli, care mai ales in
    week-end-uri fac coada la casele de bilete din malluri pentru a
    intra la film cu ochelari bicolori pe nas.


    The Light Cinema Liberty Center, singurul cinematograf din tara
    care poate difuza filme 3D in fiecare sala, a rulat anul acesta 80
    de titluri, dintre care 18 au fost filme 3D. Cu toate acestea, in
    balanta incasarilor, productiile 3D au contabilizat aproape
    jumatate din venituri, respectiv circa 430.000 de euro, dintr-un
    total de 1,1 milioane de euro. Altfel spus, din cele 230.000 de
    bilete vandute in total, 90.000 au fost pentru filme 3D.

    Pretul unui bilet variaza in functie de zi si ora – pleaca de la
    circa cinci euro, atunci cand este difuzat intre luni si joi, pana
    la ora 17.00, si poate ajunge la opt euro, intr-una din serile de
    la sfarsitul saptamanii. In orice caz, biletele costa cu
    aproximativ 30-35% mai mult decat cele pentru o proiectie de tip
    pelicula sau digitala. “Cu toate acestea, atunci cand un film are
    varianta si pe pelicula 2D si pe pelicula 3D, spectatorii prefera
    3D, chiar daca asta inseamna ca platesc mai mult” , precizeaza
    Fugasin.