BusinessMagazin

Tag: angajatori

  • Cum sa te angajezi pe Facebook: afla cum poti sa-ti faci CV-ul electronic

    Angajatorul si-ar face o imagine mai clara despre tine, ceea ce
    va cantari mult in competitia cu ceilalti contracandidati.

    Daca profilul tau de Facebook e plin cu informatii din facultate
    si cu poze din vacanta de la bunica, iar prietenii tai sunt doar
    fosti colegi de liceu si amici cu care iesi in oras, atunci acest
    lucru trebuie sa se schimbe.
    Asadar, sterge-ti toate pozele de la petrecerile la care “te-ai
    distrat” cam mult, trece-ti la profil toate informatiile relevante
    legate de exprienta ta profesionala si imprieteneste-te cu oameni
    care te-ar putea ajuta in cariera.


    Cititi mai multe     pe www.incont.ro

  • Retrospectiva 2010 – calendarul celor mai mari concedieri ale anului

    De la inceputul lui 2009, peste 400.000 de romani au intrat in
    randul somerilor. Este foarte mult, mai ales in conditiile in care
    ne apropiem rapid de momentul in care vom avea mai multi pensionari
    decat angajati. Cei mai loviti au fost bugetarii, care au fost
    eliminati pe rand din schemele de plata ale institutiilor de stat
    si care vor continua sa plece si in anul urmator.

    De altfel, anuntul autoritatilor romane de a disponibiliza, pana
    la finalul anului, peste 60.000 de angajati din sectorul public
    face ca numarul concedierilor anuntate sa fie de cinci ori mai mare
    decat cel al angajarilor la nivelul intregii Uniuni Europene,
    potrivit Raportului de monitorizare a pietei muncii, publicat de
    Comisia Europeana.

    Angajatii din Ministerul Transporturilor au avut anul acesta cel
    mai mult de suferit, in special cei de la CFR. Ei au fost printre
    primii care au fost anuntati ca vor ramane fara locul de munca, iar
    numarul vehiculat ramane impresionat chiar si pentru un an de
    criza, cand concedierile sunt un fenomen normal – 10.300 de oameni
    dati afara.


    Nici macar cea mai mare companie din Romania nu a fost ocolita
    de probleme. OMV Petrom a inceput anul cu un plan serios de
    disponibilizari – 3.000 de oameni. In top intra si Romtelecom, care
    este la al doilea val de plecari masive, dupa ce primul a avut loc
    acum doi ani, cand compania a renuntat la 2.500 de oameni. Compania
    a ales varianta negocierilor pentru incetarea colaborarii. Astfel,
    o parte a ales sa plece de bunavoie, in schimbul unor pachete
    compensatorii consistente, iar 400 de angajati au fost transferati
    catre Ericsson Romania inca din luna ianuarie.

  • Noul Cod al Muncii, in dezbatere publica pana la 20 decembrie. Vezi aici ce castiga si ce pierd angajatii


    Proiectul    , pentru care ministerul condus de Ioan Botis asteapta
    opiniile oamenilor inclusiv prin e-mail, liberalizeaza piata
    muncii in spiritul cerut de investitori, in special de cei
    reprezentati in Consiliul Investitorilor Straini, care considera ca
    printr-o flexibilizare a regulilor de angajare si concediere, a
    programului de lucru si a contractelor de munca va fi stimulata
    angajarea cu forme legale in randul companiilor, vor fi atrase noi
    investitii si vor fi create noi locuri de munca.

    Actuala forma a Codului
    Muncii    , pe care ministerul a introdus ulteior succesive

    modificari si completari    , dateaza din 2003, insa a suferit pana
    acum succesive modificari.

    Diferentele de baza introduse de minister in Codul Muncii sunt
    urmatoarele:

    ANGAJAREA

    – toti angajatorii au obligatia de a incheia contractul
    individual de munca, in forma scrisa, inainte de inceperea
    raporturilor de munca

    – se interzice incheierea unui contract de munca pentru
    prestarea unei activitati ilicite (in loc de “ilicite si imorale”,
    ca in vechea forma)

    – perioada de proba la angajare este de cel mult 45 de zile
    calendaristice pentru functiile de executie (in loc de 30) si de
    cel mult 120 de zile calendaristice pentru functiile de conducere
    (in loc de 90); este valabil si pentru absolventii nou-intrati in
    campul muncii; nu se mai interzice angajarea succesiva a mai mult
    de trei persoane pe perioade de proba pentru acelasi post.

    DERULAREA CONTRACTULUI DE MUNCA

    – la drepturile angajatorului se adauga si “sa stabileasca
    obiectivele de performanta individuala, precum şi criteriile de
    evaluare a realizarii acestora” pentru angajat

    – intre atributiile reprezentantilor salariatilor, in companiile
    unde nu exista angajat, intra si negocierea contractelor colective
    de munca

    – delegarea angajatilor poate fi dispusa pentru o perioada de cel
    mult 60 de zile si se poate prelungi, numai cu acordul
    salariatului, din 2 in 2 luni (in loc de “cu cel mult 60 de
    zile”)

    – de fiecare data cand in timpul perioadei de suspendare a
    contractului individual de munca va interveni o cauza de incetare
    de drept a contractului individual de munca, cauza de incetare de
    drept va prevala

    – contractul individual de munca nu poate fi suspendat de angajator
    ca sanctiune disciplinara pentru angajat

    – in cazul reducerii temporare a activitatii, “pentru motive
    economice, tehnologice, structurale sau similare pe perioade care
    depaşesc 30 zile, angajatorul va avea posibilitatea reducerii
    programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamana, cu
    reducerea corespunzatoare a salariului, pana la remedierea
    situatiei care a cauzat reducerea programului”

    – daca din motive obiective este necesara reducerea sau
    intreruperea temporara a activitatii, pentru maximum 15 zile pe an,
    cu obligativitatea reluarii ei, angajatorul poate acorda in aceasta
    perioada concediu fara plata, dupa informarea prealabila a
    sindicatului.

    INCETAREA CONTRACTULUI DE MUNCA

    – daca angajatorul persoana juridica este dizolvat, contractul
    individual de munca inceteaza de la data la care angajatorul şi-a
    incetat existenta conform legii

    – contractul individual de munca inceteaza la data indeplinirii
    cumulative a conditiilor de varsta standard şi a stagiului minim de
    cotizare pentru pensionare (in loc de “data comunicarii deciziei de
    pensionare”)

    – nulitatea contractului individual de munca si stabilirea
    efectelor ei se constata prin hotarare judecatoreasca definitiva
    (in loc de “sau prin acordul partilor”)

    – dispare interdictia pentru angajator de a face noi incadrari pe
    locurile de munca ale celor concediati timp de 9 luni de la data
    concedierii; angajatorul nu mai are nici obligatia de a-i reangaja
    pe cei concediati pe aceleasi locuri, daca intre timp a disparut
    situatia care a dus la concediere

    – preavizul la demisie nu poate fi mai mic de 20 zile lucratoare
    pentru salariatii cu functii de executie (in loc de 15), respectiv
    45 de zile lucratoare (in loc de 30) pentru salariatii cu functii
    de conducere

    – contractul individual de munca pe durata determinata poate fi
    prelungit sau reinnoit succesiv ori de cate ori este nevoie; un
    astfel de contract nu poate fi incheiat pe o perioada mai mare de
    36 de luni (in loc de 24); dupa terminarea unui astfel de contract,
    angajatorul nu mai este obligat ca pe postul respectiv sa faca o
    angajare cu contract pe durata nedeterminata.

    MUNCA TEMPORARA

    – misiunea de munca temporara nu poate fi mai mare de 24 de luni
    (in loc de 12) si poate fi prelungita de mai multe ori, pana la un
    interval total de 36 de luni (in loc de 18)

    – dispare precizarea ca intre doua misiuni de munca temporara,
    salariatul temporar beneficiaza din partea agentului de munca
    temporara de un salariu platit de agent; contractul de munca
    temporara poate inceta si inainte de incheierea unei misiuni, daca
    utilizatorul renunta la un moment dat la serviciile salariatului;
    daca utilizatorul beneficiaza de munca salariatului si dupa
    terminarea contractului, nu se mai considera automat aceasta drept
    contract de munca pe durata nedeterminata

    – perioadele de proba pentru misiunile de munca temporara cresc de
    la 2-5 zile pana la 2-30 de zile, ultimul caz fiind valabil pentru
    salariatii incadrati in functii de conducere pentru contracte de
    munca temporara mai lungi de 6 luni.

  • Iesi la pensie cand vrei, dar mai trebuie sa vrea si patronul

    In opinia membrilor CNCD, articolul 53 alineatul 1 din proiectul
    Legii sistemului unitar de pensii publice trebuie sa fie: “Varsta
    standard de pensionare este de 65 de ani, atat pentru femei, cat si
    pentru barbati. Femeile au dreptul sa se pensioneze, la cerere, la
    varsta de 63 de ani”, fara alte precizari suplimentare care sa
    implice decizia angajatorului.

    “Potrivit principiului egalitatii, femeile si barbatii au
    dreptul de a se pensiona in conditii similare. Statul poate sa
    stabileasca o varsta de pensionare mai redusa pentru femei prin
    aplicarea unei masuri afirmative fata de acestea, cu precizarea ca
    masura afirmativa in cauza trebuie sa se aplice doar la solicitarea
    expresa si neconditionata a femeilor”, suna motivatia
    Consiliului.

    Comisia de munca a Camerei Deputatilor a adoptat cu 15 voturi
    “pentru” si cinci “impotriva” ca varsta standard de pensionare la
    femei sa fie de 63 de ani, iar la barbati de 65 de ani, admitand
    solicitarea de reexaminare in acest sens a presedintelui Traian
    Basescu. Conducerea PDL a decis sa mandateze parlamentarii
    partidului ca raportul Legii pensiilor sa fie adoptat in 7
    decembrie.

  • Cum scapi de angajatii care stau cu lunile in concediu medical

    “Una dintre variantele ce ar putea duce la evitarea problemelor
    din acest punct de vedere ar fi de a obliga angajatul sa prezinte o
    copie dupa certificatul de concediu medical in termen cat mai scurt
    de la acordarea acestuia, obligatie care sa fie inclusa si
    sanctionata prin regulamentele interne. In acest fel, companiile ar
    putea avea un control atat asupra starii de incapacitate temporara
    de munca a unui angajat, cat si in ceea ce priveste deficientele
    formale ale certificatului de concediu medical care, astfel, ar
    putea fi remediate in timp util, pana la momentul la care trebuie
    platita indemnizatia”, a declarat Adriana Puscas, avocat asociat,
    SPV Legal.

    Manageri de resurse umane din companii au ridicat problema
    punctuala a concediilor medicale pentru afectiuni ce ar putea fi
    simulate cu usurinta in vedere obtinerii a unor zile libere
    platite. Aceasta practica este mai des intalnita, au remarcat cei
    prezenti, in preajma diverselor sarbatori legale.


    “In aceasta situatie, singura solutie a angajatorilor este
    realizarea unor statistici interne, pentru a depista “abuzurile” de
    concediu medical si, pentru cazurile care ridica suspiciuni,
    solicitarea, catre Casa de asigurari, a unui control cu privire la
    acordarea respectivelor concedii medicale”, a adaugat Ana-Maria
    Hrituc, avocat asociat SPV Legal.

    Mihaela Stoienescu, Sef Serviciu la CASAOPSNAJ (Casa de
    Asigurari de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei
    Nationale si Autoritatii Judecatoresti), prezenta la discutii, a
    confirmat aceasta solutie ca fiind, practic, singura ce poate
    preveni si descuraja abuzurile unor angajati in ceea ce priveste
    obtinerea de zile libere prin intermediul concediilor medicale.

  • Vesti bune pentru angajati

    “Taierile majore ale primelor de Craciun s-au facut anul trecut,
    cand mai mult de jumatate din companii nu au mai dat deloc. In
    2010, majoritatea celor care au pastrat primele anul trecut le vor
    acorda si acum”, a spus Oana Datki, pentru incont.ro.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • De ce au devenit angajatii dependenti de bonurile de masa

    La supermarket, multi scot la casa numerar, ceva mai putini
    platesc cu cardul si poate la mai bine de jumatate dintre cei care
    stau la rand in fata noastra vedem celebrele tichete de masa. Le
    scot tacticos, le completeaza pe loc si le desprind unul cate unul
    din carnetul special in care sunt legate. Si le vedem tot mai des,
    atata vreme cat numarul de magazine cu care emitentii de tichete au
    incheiat parteneriate si numarul angajatilor care le primesc la
    salariu a atins un nivel impresionant. Iata si cifrele: din circa
    4,2 milioane de angajati, peste doua milioane primesc bonuri de
    masa de la companiile la care lucreaza. Aceste tichete sunt insa
    oferite doar in mediul privat.


    Si numarul magazinelor care accepta aceasta modalitate de plata
    este mare. “Tichetele emise de Edenred sunt acceptate in 50.000 de
    magazine afiliate din toata tara”, spune Iulian Alexe, directorul
    de marketing si comunicare al emitentului de tichete Edenred,
    fostul Accor Services, cel mai mare jucator de pe piata
    tichetelor.


    De altfel, potrivit studiului salarial si de beneficii PayWell
    2010, realizat de PricewaterhouseCoopers, tichetele de masa
    reprezinta cel mai oferit beneficiu de companiile din Romania – 89%
    dintre companiile chestionate spun ca includ acest beneficiu in
    pachetul extrasalarial al angajatilor si cam asa au stat lucrurile
    si in anii trecuti, cand, in medie, procentul ajungea la circa 75%.
    Atractia acestui tip de beneficii tine de facilitatile fiscale pe
    care le ofera. Astfel, tichetele de masa, tichetele de vacanta si
    tichetele – cadou au adus importante beneficii fiscale companiei
    care le ofera, fiind deductibile la calculul impozitului pe profit
    si scutite de la plata contributiilor social-salariale si
    social-patronale. Incepand cu luna iulie, legea a fost modificata,
    iar aceste tichete au devenit impozabile cu cota de 16%,
    corespunzatoare impozitului pe venituri din salarii, platibil de
    angajat.


    Initiativa a fost in mod repetat criticata de angajati si
    angajatori deopotriva, insa in destul de putine cazuri a
    reprezentat un motiv pentru a exclude tichetele de masa din
    pachetul de beneficii.

    Raman, chiar si asa, beneficiile cele mai eficiente financiar pe
    care le pot oferi angajatorii, iar angajatii le pun in topul listei
    de preferinte tocmai datorita accesului imediat si foarte putin
    conditionat in ceea ce priveste utilizarea lor. La o valoare fixa
    de 8,72 de lei pentru un tichet de masa si, in general, la 22 de
    bonuri primite lunar, un angajat poate merge la cumparaturi si
    umple cosul cu produse necesare pentru o saptamana sau doua. Cei
    192 de lei reprezinta, in cele din urma, o suma destul de mica, asa
    ca, in cazul celor mai multi angajatori, tichetele de masa
    reprezinta doar o parte din pachetul de beneficii extrasalariale,
    completat de alte produse sau servicii, precum asigurarile de
    sanatate sau primele acordate la ocazii speciale.

  • Topul celor mai mari greseli ale angajatorilor

    Ca in orice conflict, adevarul se afla undeva la mijloc. Poate
    si angajatii au gresit, pentru ca nu au raspuns suficient de repede
    noilor cerinte ale angajatorilor, nu au reusit sa inteleaga ca
    vremurile bune au trecut si ca acum trebuie sa munceasca mai mult
    pe aceiasi bani sau chiar mai putini. Pe de alta parte, nici
    angajatorii nu au fost niste sfinti, ba chiar au profitat exagerat
    de noile conditii de pe piata muncii si au inceput sa-si exploateze
    angajatii, abordare care acum se intoarce impotriva lor si pentru
    care platesc cu varf si indesat. Fara sa cunoasca in amanunt Codul
    muncii sau fara sa le pese ca ar putea fi pusi sa dea socoteala,
    multi dintre angajatori au facut de la inceputul crizei o serie de
    greseli in relatia cu angajatii si mai ales in felul cum aleg sa
    puna punct acestei relatii.

    Multe dintre greseli ar putea fi usor evitate, spun avocatii
    specializati in astfel de litigii, iar aceasta ar trebui sa fie o
    preocupare serioasa a managerilor din companii, in special a
    managerilor de resurse umane, de vreme ce, din cauza acestor
    greseli, au ajuns sa faca de risipa de bani, eforturi si nervi, de
    cand angajatii au inteles ca isi pot da foarte usor angajatorii in
    judecata. Iar faptul ca legislatia muncii este (inca) foarte
    protectoare cu angajatii ar trebui sa fie un motiv in plus de
    ingrijorare. “Practic, daca ar fi sa ne uitam la toate companiile
    din Romania, cred ca 99% ar fi gasite cu probleme de resurse
    umane”, spune avocatul Iulian Patrascanu, managing partner in
    cadrul casei de avocatura Fine Law, Patrascanu si Asociatii.

    El s-a specializat pe litigiile de munca, un segment extrem de
    infloritor pentru avocati in aceasta perioada. “Noi nu lucram pe
    cazuri de concedieri colective, ci reprezentam cazuri individuale,
    cele mai multe ale managerilor sau ale specialistilor care sunt
    concediati sau carora li se pregateste inlaturarea din firma”,
    explica Patrascanu.Unii angajati apeleaza la avocati pentru ca nu
    vor sa fie nedreptatiti, iar altii doar pentru a se razbuna. In
    oricare dintre situatii, avocatii spun ca este destul de usor sa
    gaseasca nereguli in compania respectiva si ca este surprinzator ca
    firmele fac in continuare aceleasi greseli, desi sunt constiente de
    riscurile pe care si le asuma.

    Cel mai adesea, nemultumirile angajatilor sunt legate de
    programul de munca. Desi in contractul individual de munca este
    unul dintre primele elemente specificate, rareori programul fix
    este respectat. Aceasta a devenit o problema abia dupa ce
    angajatorii au inceput sa nu mai plateasca orele suplimentare
    petrecute la birou. Asa ca angajatii s-au revoltat si au cerut
    sfatul avocatilor. “Daca in contractul individual de munca se
    mentioneaza ca programul de lucru normal este de opt ore pe zi, a
    solicita salariatului sa se prezinte la serviciu in alt interval
    orar necesita incheierea unui act aditional la contractul de munca,
    in care sa se prevada expres faptul ca salariatul este supus unui
    program de lucru inegal”, precizeaza Iulian Patrascanu.

    O alta greseala frecventa pe care o fac angajatorii este legata
    de modul cum desfiinteaza un loc de munca. In aceasta capcana au
    cazut multe companii in ultimii doi ani, de cand s-a dezlantuit
    valul de concedieri. Premisa de la care au plecat este corecta – un
    om poate fi concediat fara repercusiuni sau explicatii adiacente
    atunci cand postul sau este desfiintat. Dar si desfiintarea se face
    tinand seama de anumite reguli, avertizeaza specialistii in
    legislatia muncii. “Daca angajatorul doreste desfiintarea unui
    anumit post pentru motive economice, iar in societatea respectiva
    exista mai multe posturi similare, alegerea postului ce se va
    desfiinta nu trebuie sa fie aleatorie, ci trebuie avute in vedere
    criterii subiective, cum ar fi daca salariatul este unic
    intretinator de familie, dar si de performanta profesionala, caz in
    care este nevoie de o testare a tuturor salariatilor de pe acele
    posturi”, subliniaza Patrascanu.

    Avocatii mai spun ca o alta problema este legata de modul cum
    angajatorii fac retinerile de salarii atunci cand oamenii isi
    creeaza datorii fata de companie, prin depasirea bugetelor
    personale alocate sau alte cheltuieli facute pe banii companiei.
    Nici aici angajatorii nu sunt scutiti de pericolul de a fi dati in
    judecata, de vreme ce legea spune ca retinerile de salariu nu pot
    avea loc decat daca exista o hotarare judecatoreasca definitiva si
    irevocabila. De asemenea, retinerile nu pot depasi o treime din
    salariu, iar daca exista si alte titluri executorii impotriva
    salariatului respectiv, retinerile nu pot fi mai mari de o cincime
    din salariu.

    Asa cum demisiile impun o perioada de preaviz, si concedierile
    ar trebui sa se faca pe acelasi principiu. Angajatorii trebuie sa
    fie foarte atenti la acest aspect, pentru ca altfel se pot trezi in
    fata unei hotarari judecatoresti care ii obliga sa anuleze
    concedierea. Nu este singura greseala in procesul concedierii.
    Adesea, firmele ascund decizia de a trimite acasa un om din
    companie in spatele unor motivatii precum “abatere disciplinara”
    sau “necorespundere profesionala”. Desi ele reprezinta argumente
    valabile pentru concedierea unui angajat, ele sunt, totusi, destul
    de greu de dovedit, asa ca angajatorii trebuie sa fie cu ochii in
    patru si in ceea ce priveste acest aspect.

    Acum trei-patru ani, angajatii care isi negociau salariile in
    euro sau dolari se considerau norocosi si privilegiati. Acum sunt
    insa nemultumiti, pentru ca deprecierea monedei nationale a depasit
    cursul intern stabilit la angajare si renegociat in fiecare an.
    Desi initial a fost o metoda foarte buna de a atrage candidati
    valorosi, acum unii au ajuns buni de plata. “Sunt angajati care cer
    in instanta diferenta de bani intre cursul intern, care de obicei
    este mai mic, si cursul BNR, care este mai mare, intrucat cursul de
    referinta pentru platile in lei este cursul BNR”, explica avocatul
    de la Fine Law. Sigur, diferentele despre care vorbeste Patrascanu
    sunt realmente sesizabile atunci cand vorbim despre salarii de
    peste 1.000 de euro, deci pentru pozitii de specialisti, middle
    manageri sau top manageri. Numerosi angajati se plang de faptul ca
    trebuie sa participe la traininguri tinute in weekend. Desi pentru
    angajatori trainingurile reprezinta beneficii extrasalariale
    oferite personalului, indiferent de momentul in care se desfasoara
    sau durata lor, pentru angajati sunt mai degraba ore suplimentare,
    atunci cand au loc in afara orelor de program, in special in zilele
    libere.

    Toate acestea au crescut semnificativ activitatile caselor de
    avocatura in segmentul de drept al muncii. “Toata economia a
    trebuit sa se reajusteze, insa partea buna pentru noi, avocatii, a
    fost ca am avut atatea zone noi catre care am putut sa ne
    reorientam, iar conflictele de munca au fost una dintre ele”,
    conchide Mihaela Buzila, directorul departamentului de consultanta
    legala din cadrul KPMG Romania.

    Buzila constata ca unele companii si-au invatat lectia si au
    inteles ca este mai bine sa previi decat sa tratezi, iar acum
    apeleaza la consultanta din partea avocatilor, pentru a evita
    aparitia unor brese in structura lor de resurse umane, care sa
    creeze o oportunitate angajatilor de a-i da in judecata. Cei ce nu
    au inteles inca riscul trebuie sa stie ca daca ajung intr-un astfel
    de conflict, solutia recomandata este reconcilierea amiabila.
    Altfel, ar putea avea de suportat consecintele unei decizii
    judecatoresti defavorabile lor, asa cum se intampla in mai bine de
    jumatate dintre cazurile care ajung in instanta.

  • Vezi cati romani fac cumparaturi pe bonuri de masa

    Bonurile de masa reprezinta cel mai oferit beneficiu
    extrasalarial in Romania, potrivit studiului salarial PayWell 2010,
    realizat de PricewaterhouseCoopers, in momentul de fata peste doua
    milioane de angajati avand inclus in pachetul salarial acest
    beneficiu. 89% din companiile incluse in studiu il ofera, iar
    procentul este in crestere de la an la an.”Ramane cel mai putin
    costisitor beneficiu pe care il poate oferi un angajator si cel mai
    motivant pentru ca angajatii pot profita imediat de el”, spune
    Iulian Alexe, director de marketing si comunicare la Edenred,
    companie care emite tichete de masa si cadou.

    Valoarea unui astfel de tichet este de 8,72 de lei pentru
    fiecare zi lucrata, iar un calcul simplu arata ca fiecare angajat
    primeste lunar bonuri de masa in valoare de circa 180 de lei.
    Companiile mari si in special cele multinationale reprezinta
    principalul public al emitatorilor de tichete de masa, dupa ce
    criza a afectat destul de mult bugetele companiilor mici si
    mijlocii. Acestea din urma s-au vazut nevoite sa taie din
    beneficiile extrasalariale. “Daca in prima parte a crizei, s-a pus
    accent pe reducerile de costuri cu orice pret, acum acompaniile
    incep sa-si consolideze si sa-si fidelizeze echipele, iar tichetele
    de masa sunt primele pe care vor sa le reintroduca in pachetul de
    benficii extrasalariale”, precizeaza Alexe.


    Citeste mai mult despre evolutia salariilor

  • Portretul-robot al disponibilizatului. Vezi daca esti pe lista neagra

    Nu trebuie sa intarzii la serviciu, sa refuzi sa te achiti de
    sarcini sau sa te certi cu seful ca sa fii dat afara, pentru ca
    putini mai sunt cei care isi permit sa-si riste postul pentru
    motive puerile. Din contra, cel mai probabil, romanii care isi
    pierd jobul acum sunt cei care nu au reusit sa-si faca treaba
    conform criteriilor de performanta ale companiei, explica
    specialistii in resurse umane.

    “Principiul ‘cei mai slabi sunt primii care pleaca’ se aplica in
    continuare, dar ceva mai rafinat. Dupa valul de disponibilizari din
    2009, cand reducerile de personal s-au facut haotic, iar companiile
    au taiat, pur si simplu, patronii au avut timp sa implementeze
    sisteme de evaluare a performantelor”, a declarat Corina Diaconu,
    managing director la ABC Human Capital.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info