Tag: Cover story

  • Jafuri, violenta, focuri de arma. Stiti sa va aparati? Care e pretul sigurantei


    Autoapararea este un mod de viata; trebuie sa fii pregatit, dar
    nu obsedat”, spune Costin Mihaila, managerul de la Samurai Club. Un
    postas si-a pus in mod decisiv amprenta pe viata lui cand i-a
    daruit, in urma cu 48 de ani, o carte despre judo, in franceza. “Am
    invatat franceza ca sa pot citi cartea, care mi-a schimbat viata.
    Sunt foarte energic si inca din copilarie eram predispus la
    dinamism excesiv”, spune Mihaila, in varsta acum de 60 de ani.
    Mihaila este manager al Samurai Club si vreme de peste patru
    decenii a fost un adevarat Miyagi pentru elevi de toate varstele,
    dornici sa ia lectii de autoaparare. Mai cu seama in ultimul an si
    jumatate, spune Mihaila, s-a cristalizat un interes sporit pentru
    lectiile de autoaparare, “poate pentru ca oamenii au inceput sa
    perceapa mai acut violenta sporita din societate”.

    Lectiile de judo sau karate, de autoaparare si de tir,
    abonamentele la firme de protectie si paza, bodyguarzii, vanzarile
    de arme si munitie pentru autoaparare sau securitatea informatica
    intra, deopotriva, sub aceeasi umbrela. Sunt toate raspunsuri la
    intrebarea: “Cum imi protejez afacerea si familia?”. Numai piata
    serviciilor de securitate, care include si procesarea de numerar si
    securitatea informatica, se plaseaza in jurul a 700 de milioane de
    euro, spune Daniel Timofei, director general al firmei de protectie
    si paza Rosegur.

    La aceasta suma se adauga insa toate celelalte feliute mai mici,
    cum sunt cursurile de toate felurile si vanzarile de arme, astfel
    incat valoarea totala anuala a afacerilor legate de securitate se
    plaseaza in jurul unui miliard de euro. Toata aceasta industrie se
    leaga strans de felul in care a evoluat sentimentul de nesiguranta,
    spun, la unison, managerii din cele mai variate afaceri legate de
    securitate. Numitorul comun: infractiunile.

    In perioada de criza economica sunt cateva tipuri de infractiuni
    care se inmultesc, subliniaza comisarul-sef Niculae Marinescu,
    director general adjunct la Directia Generala de Politie a
    Municipiului Bucuresti (DGPMB). Concret, creste numarul de talharii
    si de furturi, “dar in Bucuresti nu sunt infractiuni cu grad
    deosebit de complexitate”, explica Marinescu. El exemplifica, in
    randul infractiunilor “complexe”, spargerile la banci cu mod
    deosebit de operare, fapte grave cu victime multiple sau cele in
    care sunt utilizate arme de foc. Altfel spus, infractionalitatea in
    Capitala, un oras care are peste doua milioane de locuitori, “este
    de mica amploare, dezavantajul fiind ca este sacaitoare”, spune
    directorul general adjunct al DGPMB. In Bucuresti au avut loc anul
    trecut 23 de omoruri fata de 22 in anul precedent, fara a fi
    implicate arme de foc. Cel mai mare numar de omoruri (30) in
    Capitala a fost inregistrat in 2005. “In cazul infractiunilor de
    mare violenta sunt folosite nu arme de foc, ci violenta fizica:
    pumnul, piciorul si obiectele contondente sau arme albe”, spune
    Marinescu. Anul trecut in Capitala au fost cercetate peste 900 de
    persoane care detineau arme albe; acestora li s-a intocmit dosar
    penal.

    Chiar daca, spre deosebire de SUA de pilda, pistolul nu joaca un
    rol important in viata de zi cu zi, armele pentru autoaparare
    trezesc un interes tot mai mare din partea romanilor mai ales in
    ultimii ani. “Vanzarile de pistoale cu gaz iritant lacrimogen si
    cele cu gloante de cauciuc au crescut cu 30-40% in ultimii doi
    ani”, spune Cristian Rotaru, armurier la Hunter Vip, cel mai vechi
    magazin privat de arme din Bucuresti. Deschis in 1994, spatiul
    plasat in inima Capitalei are un contract de securitate semnat cu
    BGS, care ar putea ajunge, in caz de spargere, in numai doua minute
    si jumatate la magazin.


    CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE
    ->>>>>>>>>>>>>>>>>

  • Managerii falimentelor. Cum sa castigi bani frumosi de pe urma victimelor crizei

    Nu auzise foarte multa lume de ei. Fondatorii Casei de
    Insolventa Transilvania nu aveau nici 30 de ani in 2008, cand criza
    a inceput sa secere firmele romanesti. Arin Stanescu, cel care a
    lichidat la sfarsitul anilor ’90 grupul bancilor falimentare, era
    un personaj si in 2008, dar criza a fost cea care l-a readus cu
    adevarat in lumina reflectoarelor si pe prima pagina a ziarelor. Ei
    fac parte din grupul care administreaza astazi insolventele si
    falimentele din Romania. Si nu sunt putine.


    “Am incercat sa le explicam creditorilor ca pot fi salvate
    business-uri romanesti si branduri locale. <Sa nu ucidem
    vaca>. Sa-i punem pe calea cea buna si sa nu terminam tot mediul
    de afaceri. Sa lucram la mentalitate si sa vedem ce spune legea
    referitor la reorganizare. Daca toti te executa…”, explica Radu
    Lotrean, unul dintre partenerii fondatori de la Casa de Insolventa
    Transilvania (CITR), principala misiune pe care a avut-o firma pe
    care o conduce in ultimii doi ani.

    Lotrean are 31 de ani. Cu actualul sau partener, Andrei Cionca,
    32 de ani, este bun prieten inca din perioada in care studiau
    Dreptul la Cluj. S-au tot mutat prin tara de-a lungul anilor, dupa
    dosare de lichidare si reorganizare, dar dupa venirea crizei au
    intuit ca aceasta piata are cele mai mari perspective de crestere
    tot in Bucuresti.

    Astfel au ajuns sa preia spre reorganizare firme cu afaceri de
    zeci de milioane de euro si acoperire nationala, precum Leonardo,
    Flanco sau Diverta, pe care au incercat sa le repuna pe picioare
    pentru a “nu ucide vaca”. “Andrei a facut o analiza din care a
    reiesit ca 30% din creditele pentru companii sunt date in tara si
    70% in Bucuresti. Ne-am dat seama atunci ca aici este piata. Am zis
    initial ca brandul “Casa de Insolventa Transilvania” ne poate
    incurca, deoarece lasa impresia ca acoperim doar o anumita regiune.
    Dar nu mai aveam ce face, asa ca am mers inainte cu acelasi nume”,
    spune Lotrean.


    Au deschis, astfel, anul trecut, biroul din Capitala, Lotrean si
    Cionca s-au mutat in oras, iar sucursala din Bucuresti ar urma sa
    genereze in acest an jumatate din venituri, estimate la 4,5-5
    milioane de euro, in functie de valoarea dosarelor de lichidare sau
    reorganizare care vor fi inchise.

    CITR are biroul in complexul Phoenicia Business Center, asezat
    “strategic”, in spatele Bulevardului Unirii si in apropierea
    Tribunalului Bucuresti, instanta la care se judeca cele mai multe
    dosare de insolventa. Pe holurile cladirii de birouri insa te poti
    intalni si cu reprezentantii firmei RVA Insolvency, un alt jucator
    semnificativ de pe aceasta piata, coordonat de catre Arin Stanescu,
    probabil cel mai experimentat lichidator din Romania. Stanescu este
    si presedinte al Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa
    din Romania si coordonator al firmei de avocatura Stanescu Milos
    Dumitru & Asociatii (SMDA), care lucreaza in stransa legatura
    cu RVA. Stanescu are acum 60 de ani si gestioneaza atat falimente
    mai vechi, precum Rulmentul Brasov sau Republica, cat si firme
    lovite de criza actuala, precum producatorul de mezeluri Medeus sau
    ansamblul de locuinte Blue Tower din Colentina.


    La fel ca ei, in procesul de reorganizare al firmelor cu
    dificultati financiare un rol important il au si divizii ale unor
    grupuri de consultanta precum PricewaterhouseCoopers sau BDO, dar
    si jucatori independenti, precum casele Piperea & Asociatii sau
    Deleanu & Asociatii.


    “Am inceput activitatea in 1997, primul dosar in care am fost
    numit administrator judiciar a fost la Bere Bauturi Chitila. Firma
    a intrat insa in faliment. Era o fabrica de bere care nu avea
    fabrica. Era prevazuta pentru o productie de un milion de
    hectolitri, dar nu a mai fost realizata”, isi aminteste acum
    Stanescu. Ulterior, Stanescu a fost desemnat administrator judiciar
    si apoi lichidator al bancilor Dacia Felix, Bankcoop, Banca Albina
    si Banca Internationala a Religiilor. De ce au cazut atunci
    bancile, iar acum, desi s-au clatinat, au ramas in picioare?

    “In criza din sistemul bancar am inceput cu Dacia Felix in 1999,
    unde am fost numit administrator judiciar. Sistemul bancar era la
    inceputuri si majoritatea bancilor care au cazut erau cu capital
    romanesc. Principalul motiv pentru care au cazut a fost devalizarea
    de catre propriile conduceri si lipsa personalului calificat. Acum
    supravegherea BNR este foarte stricta, iar fraudele reprezinta
    cazuri izolate, care se intampla peste tot in lume. Ati vazut ce
    s-a intamplat si la Societe Generale”, explica Stanescu,
    referindu-se la cazul traderului Jérôme Kerviel, care a fraudat
    banca franceza cu cateva miliarde de euro.

  • Electronice made in Romania. Cine sunt romanii care concureaza cu Apple si Amazon

    Undeva la marginea Shenzhenului, un fost sat pescaresc
    transformat dupa investitii de 30 de miliarde de dolari intr-unul
    dintre cele mai mari centre de productie ale Chinei, cativa
    localnici lucreaza de zor pe o plantatie de ceai. De la distanta se
    vad doar palariile conice din paie, spalacite din cauza soarelui,
    presarate din loc in loc printre frunzele de ceai. Pe marginea
    plantatiei stau aliniate o puzderie de biciclete colorate, in fata
    unei fabrici de produse dispozitive electronice care ajung inclusiv
    in magazinele de la noi. In ultimul deceniu, in zona au rasarit
    precum ciupercile dupa ploaie zeci sau chiar sute de astfel de
    fabrici ce lucreaza pentru firme din toata lumea, inclusiv pentru
    nume mari precum Apple.

    “Nu sunt cinci fabrici intr-un loc, ci mai degraba o aglomeratie
    de vreo suta”, incearca Alexandru Dragoiu, unul dintre putinii
    oameni de afaceri care produc si comercializeaza electronice sub
    brand romanesc, sa dea o dimensiune productiei din orasul
    industrial. In anumite parti ale orasului, fabricile in care se
    face aproape orice, de la haine si pana la mobilier, se intind cat
    vezi cu ochii, insa cele mai multe sunt cele care fac pe banda
    rulanta produse electronice si IT. “Shenzhen este deja un soi de
    Mecca a electronicelor”, continua el, iar ritmul de dezvoltare al
    orasului este ametitor. Dragoiu a avut suficient timp sa remarce
    transformarea, pentru ca merge acolo de doua ori pe an, inca din
    2000, cu prilejul targurilor dedicate producatorilor de
    electronice, care atrag cu fiecare editie zeci de mii de oameni din
    toate colturile lumii.
    Asemenea lui, alti cativa oameni de afaceri romani se indreapta
    spre Shenzhen in fiecare aprilie si octombrie, cand au loc aceste
    targuri, pentru a vedea noutatile din industrie si eventual pentru
    a semna noi contracte.

    E un maraton care dureaza cam zece zile, patru pentru rupt
    pantofii printre standuri, iar restul pentru vizite la fabricanti
    cu care deja lucreaza, dar si la altii potentiali. “Ma intalnesc
    mereu acolo cu Lucian Peticila, desi in tara nu luam deloc
    legatura”, spune Dragoiu despre un alt producator, cu precadere de
    telefoane mobile dual SIM, care a lansat la sfarsitul anului trecut
    si o tableta PC. Asa si-au inceput practic afacerea mai toti cei
    care aduc astazi pe piata produse sub brand romanesc. E drept,
    productia dispozitivelor se face in intregime in China, iar nume
    precum E-Boda, Evolio, Allview sau Serioux suna mai degraba
    englezesti sau frantuzesti, dar faptul ca oamenii de afaceri din
    spatele acestor marci sunt romani, iar decizia lor de a porni un
    astfel de business sustine intr-un fel sau altul economia de aici,
    prin locurile de munca generate si dezvoltarea unor afaceri
    adiacente, nu poate fi ignorat.

    “Ajung in China o data sau de doua ori pe an. Aleg modele de
    produse, le personalizez pana la cel mai mic detaliu, negociez
    preturi si ma intorc acasa”, explica si Liviu Nistoran (42 de ani)
    motivul vizitelor sale, concretizate in livrari de produse sub
    numele Evolio. Trece in decurs de o saptamana pe la toate cele
    cinci fabrici cu care lucreaza – doua pentru navigatoare GPS, una
    pentru tablete, una pentru cititoare de carti electronice si ultima
    pentru echipamente multimedia, printre care si laptopuri. Si-a ales
    producatorii de-a lungul timpului, pentru ca nu tot ce se fabrica
    acolo este si bun, din contra, majoritatea dispozitivelor sunt de
    proasta calitate, iar cei dispusi sa bata palma cu o fabrica de
    acolo fara sa vada in prealabil o mostra pot avea surprize foarte
    neplacute.

    Liviu Nistoran a inceput sa cocheteze cu ideea unor electronice
    sub marca proprie prin 2006. Dupa ce a condus companii precum
    Avenir Telecom sau Net Com, s-a concentrat tot mai mult pe
    Televoice, firma sa de distributie de produse IT&C. A inceput
    sa produca sub brandul Evolio navigatoare GPS, intr-un moment in
    care cererea era in crestere si ocupa astazi locul cinci pe piata.
    “Erau insa probleme. Producatorii mondiali aveau lipsuri din
    punctul de vedere al hartilor pentru Romania si nici aplicatiile
    software nu erau personalizate pentru consumatorii de aici”, spune
    omul de afaceri. Fostul sef al Autoritatii de Reglementare in
    Comunicatii s-a orientat atunci spre fabricanti din Coreea, pentru
    ca in China productia de astfel de electronice inca nu era bine
    inradacinata, hartile le-a luat de la Suncart, iar aplicatiile
    software de la Nav & Go din Ungaria, proprietara softului iGo.
    A vandut in total zeci de mii de navigatoare, dintre care in jur de
    15.000 estimeaza doar pentru anul acesta dintr-un total de
    aproximativ 70.000, cate sunt estimate sa fie vandute in intreaga
    piata in 2011. Nistoran estimeaza ca in jur de 11.000 vor fi Evolio
    si restul Navigon, brand cu care a semnat recent un contract de
    distributie.

  • Cum arata jumatatea plina a paharului

    “Romania era un teritoriu virgin. Nu existau companii, atunci
    erau doar antreprenori care vedeau oportunitatile. Nu existau nici
    foarte multe banci la acel moment pentru a obtine finantare”,
    descria, la mijlocul anului 2008, Jonas af Jochnick, unul dintre
    cei mai bogati suedezi, situatia din Romania anilor
    1996-1997.

    Jonas af Jochnick are acum 73 de ani si a venit in decembrie la
    Bucuresti pentru inaugurarea unui laborator de analize in preajma
    Capitalei, o investitie de 15 milioane de euro. Fondatorul
    Oriflame, al fondului de investitii Oresa, al lantului de clinici
    Medicover si al laboratoarelor de analize medicale Synevo nu a
    parut afectat de criza economica prin care trece tara noastra, iar
    optimismul sau venea insotit de cifre concrete: “In momentul in
    care va veni revenirea economica, dorim sa fim deja aici. Romania
    traverseaza o perioada dificila, dar dupa trecerea furtunii ne
    asteapta un peisaj frumos”. De fapt, Jonas af Jochnick anunta un
    plan investitional de o suta de milioane de euro pentru urmatorii
    cinci ani: “Am fost activi in mediul economic romanesc de mult
    timp. Suntem extrem de impresionati de Romania. Ne plac oamenii de
    aici si mai ales spiritul lor antreprenorial”, a spus suedezul,
    explicand ca pana in prezent fiecare sector si-a dovedit
    competitivitatea, “iar investitiile fondului in La Fantana, Fabryo
    si Somaco au fost de succes.” Iar milioanele de euro pe care le
    trimit suedezii inspre Romania vin sa confirme increderea pe care
    inca o mai au investitorii straini, mizand pe un teritoriu care nu
    mai e “virgin”, dar care e inca departe de a fi matur.

    Investitia lui Jonas af Jochnick nu este nici cea mai mare, nici
    cea mai importanta, nici macar in sanatatea din Romania. Dar are
    semnificatia ei, pentru ca Romania nu are nevoie de o unica cea mai
    importanta investitie in sanatate din Europa sau din sud-estul
    Europei, ci de 1.000 de investitori ca Jonas af Jochnick, care ar
    schimba fata Romaniei. Si in ultima vreme au fost cateva semnale
    puternice, printre care si tranzactiile si investitiile enumerate
    mai sus, care arata a dezghet. Economia si sectorul privat vin dupa
    doi ani deosebit de grei, perioada in care au disparut 600.000 de
    locuri de munca, au falimentat mii de firme, iar impozitele si
    taxele au crescut considerabil. E un context unde simpla
    neimplicare a politicului in economic, alaturi de modificarea
    legislatiei muncii pentru a pune piata fortei de munca pe baze
    competitive si de ajustarea fiscalitatii pentru a o aduce la
    acelasi nivel cu taxele si impozitele aplicate in tarile vecine, ar
    putea insemna in cele din urma o crestere economica decenta, dar si
    rezolvarea multora dintre problemele care astazi par de
    nerezolvat.


    Finantarea este cel mai important motor al reluarii cresterii
    economice si, conform semnalelor din piata, bancile sunt pe cale sa
    reia acordarea de credite. O spun Catalin Parvu, directorul general
    executiv al Piraeus Bank, care vorbeste de o crestere de o cifra,
    sau Steven von Groningen, presedintele Raiffeisen Bank, banca la
    care cererea de credite corporate a inceput deja sa creasca. Lucian
    Anghel, economistul-sef al BCR, apreciaza ca 2011 va fi mai bun
    decat anul trecut din punctul de vedere al creditarii, mai ales ca
    bancile au lichiditati ieftine la dispozitie: “Asteptam companiile,
    infrastructura, exportatorii sa reinceapa procesul investitional
    pentru ca este momentul de repornire”.

    Investitiile imobiliare par si ele sa iasa din hibernare: Ziarul
    Financiar a identificat 10 proiecte de malluri, in nordul si estul
    Capitalei, dintre care trei sau patru vor intra in dezvoltare in
    acest an. Este vorba de Promenada, in cartierul Floreasca, Victoria
    City, situat in Bucurestii Noi, Pallady Shopping Center sau Mega
    Mall, de pe platforma Electromagnetica.


    Carrefour Romania, liderul pietei in segmentul hipermarketuri in
    functie de cifra de afaceri, anunta pentru anul in curs doua noi
    deschideri: la Bucuresti si in Botosani. Magazinul din Capitala ar
    urma sa fie inaugurat in septembrie 2011, in cadrul celui mai mare
    centru comercial din Europa: Colosseum.

    Colosseum va fi cel mai mare mall din Europa si va include, pe o
    suprafata totala de 190.000 mp, un centru comercial si un parc de
    retail autonom, cu 480 de magazine si peste 10.000 locuri de
    parcare. Terenul destinat noului proiect, cu o suprafata de peste
    600.000 mp, se afla in zona de nord a Bucurestiului. Investitia
    totala depaseste 350 milioane de euro si va crea peste 5.000 de
    locuri de munca.

    Dupa ce a dormitat vreme de cativa ani, reteaua franceza Cora iese
    acum in ring cu un plan de bataie bine conturat, care vizeaza
    deschiderea unui spatiu propriu de 7.000 mp la Drobeta
    Turnu-Severin in martie; inca trei alte magazine ar putea fi
    deschise, pe lista de posibilitati figurand inchirierea de spatii
    la Arad, Galati (un proiect in constructie) si Bucuresti. Francezii
    au demarat si constructia unui hipermarket la Brasov, pe un teren
    cumparat recent. In 2012, Cora planuieste inaugurarea celui de-al
    doilea magazin din Constanta, intr-un proiect propriu care vizeaza
    un magazin cu o suprafata de 16.000 mp, plus o galerie de 5.000
    mp.

  • Cautatorul de comori de la Fondul Proprietatea

    Anul acesta, Joseph Benhard Mark Mobius va implini 75 de ani. In
    august. Nu are mai mult de 1.60 inaltime, ii tremura usor mainile
    si da, isi arata varsta. Interviul cu BUSINESS Magazin nu a fost
    destul de lung cat sa il intreb cat mai merge cu bicicleta, daca
    isi scrie singur blogul sau daca are in plan sa se retraga de la
    conducerea Franklin Templeton. Nicidecum nu am putut vorbi despre
    alte stele economice care stau sa rasara dintre actualele tari
    sarace. Clar este ca, dupa 40 de ani de cariera ca investitor in
    pietele emergente, intrebarea “Unde va investi Mark Mobius in
    continuare?” este pe buzele tuturor celor care vor sa plaseze bani
    in alta parte decat la Londra, New York sau Amsterdam.


    Un fel de busola pentru investitiile in tarile in curs de
    dezvoltare sau, cum l-a numit presa din intreaga lume, un “Magellan
    al investitiilor”, “globetrotter”, “Indiana Jones al tarilor
    emergente” sau un “Yul Brynner al Wall Street-ului” – cea din urma
    porecla fiind data de jurnalistii americani care considerau ca
    aparitia plesuva a lui Mobius trece greu neobservata prin
    cartierele financiare ale lumii. Cartiere prin care Mark Mobius se
    plimba aratand investitorilor orice fel de active vor sa vada: la
    sfarsitul lui 2010, Franklin Templeton avea in administrare active
    in valoare de 670,7 miliarde de dolari din intreaga lume in curs de
    dezvoltare si nu numai.


    Poreclele aplicate lui Mobius nu sunt exagerate. Pana la urma,
    ce altceva putea deveni un om care isi are radacinile in familia
    unor doctori si matematicieni din Leipzig, fiind copilul unui tata
    german si a unei mame portoricane, nascut in Long Island, New York,
    educat in actorie si psihologie la Boston University, cu un
    doctorat in economie si stiinte politice la MIT, specializat in
    psihologie la Universitatea din New Mexico si care locuieste din
    anii ’60 in Hong Kong? Cand a descoperit ca secretul de inmultire a
    banilor sta in pietele unde nu mergi de obicei in vacanta, si-a
    schimbat nationalitatea americana cu cea germana, primind astfel un
    pasaport care ii permitea sa treaca de controlul vamal din tari ca
    Iran sau Cuba, unde americanii nu prea au ce sa caute. A ajuns cel
    mai cunoscut investitor din tarile emergente, care petrece in avion
    peste 250 de zile pe an, vizitand companii din aproape toate
    colturile lumii, si care scrie pe blogul sau ca “dupa ce am
    calatorit peste 30 de milioane de mile cu avionul, sunt mandru de
    statutul meu de nomad cu norma intreaga”.


    “Stiti, aici vorbim despre bani. Si, cand vine vorba despre
    bani, oamenilor nu le place sa se schimbe nimic.” Cand spune
    aceasta propozitie, Mark Mobius rade cu pofta. Un ras surprinzator
    de vivace venind de la un om de 75 de ani care isi arata varsta
    doar la exterior, dar deloc in discurs. Se plange mult de Romania
    si de justitia de aici. Lucru de asemenea surprinzator venind de la
    un om care de niste zeci de ani si-a folosit pasaportul mai mult ca
    oricine altcineva pentru a calatori si a investi in tarile in curs
    de dezvoltare. Cat de greu si dificil poate fi in Romania, unde
    nici criminalitatea, dar nici ritmul economic nu se pot compara cu
    multe tari din Asia sau America Latina? “Intotdeaua investitorii se
    uita la viitorul unei tari; (…) prezentul e un material care
    poate fi modelat” (“Mobius on Emerging Markets”, 1996).


    Pentru Mark Mobius, pamantul nu este nimic altceva decat o mare
    piata de investitii. Il strabate de-a lungul si de-a latul de zeci
    de ani, cautand acele businessuri care se pot transforma cat de
    repede in giganti economici. Inceputul acestui an l-a prins
    vizitand o mina din Kazahstan de unde a zburat direct spre o
    plantatie de ceai din China, dupa ce sfarsitul anului trecut l-a
    dus prin Slovenia, Ungaria, Malaezia, din nou China, Japonia sau
    Rusia. In tot acest timp, Mobius s-a gandit si la Romania, unde o
    echipa a sa de aproape 50 de persoane lucra contra cronometru
    pentru listarea Fondului Proprietatea.


  • Cat va fi cursul leului peste sase luni

    Spunea guvernatorul BNR ca prin 2009 cei de la o agentie de
    rating comentau ca le vine greu sa coteze o tara ca Romania, care
    nu remarca nimic din ce se intampla in jurul ei in lume, din moment
    ce in Parlament se majoreaza salarii cu 50% in plin asalt al
    crizei. Optimismul ciudat de atunci al autoritatilor s-a perpetuat
    in alte forme si ulterior, cand au declarat periodic ca iesim din
    criza, ca am iesit deja din criza, ca tot ce-a fost mai greu a
    trecut, dar fara ca economia sa fi izbutit sa depaseasca
    recesiunea. Previziuni asemanatoare au avut si economistii romani
    si straini, inclusiv cei de la FMI, fara a se fi implinit. Toate
    acestea au nutrit un climat de neincredere greu de scuturat: stim
    cu totii cum arata forumurile publicatiilor online cand apar
    articole cu previziuni despre mersul economiei.

    In schimb, au capatat credit tocmai prezicerile catastrofice ori
    teoriile despre iesirea din criza pe seama unui curs de 6 lei, a
    unei inflatii de 20% sau a legarii monedei nationale la dolar.
    Realitatea e insa mult mai putin spectaculoasa. Romania n-a intrat
    in incapacitate de plata “ca Grecia”, leul nu s-a prabusit, ba
    chiar din a doua parte a lui 2009 si-a gasit locul intr-un interval
    de curs neobisnuit de stabil, cu care s-a obisnuit treptat toata
    lumea, inclusiv exportatorii, care spun acum ca i-a ajutat sa iasa
    din recesiune inaintea restului economiei.

    In ce ne priveste, am ajuns la al cincilea an cand, la fiecare
    sase luni, incercam sa obtinem de la analistii bancilor previziuni
    despre cat va fi cursul peste jumatate de an – in cazul de fata,
    cat va fi cursul la 30 iunie. Iar rezultatele seamana foarte bine
    cu cele de vara trecuta formulate pentru 30 decembrie: atunci,
    intre 4,1 si 4,35 leu/euro, acum intre 4,05 si 4,3 euro. In
    ianuarie trecut, cand au facut estimari pentru sfarsitul lui iunie,
    bancile s-au inselat inevitabil din cauza episodului de depreciere
    rapida din vara, ocazionat de tensiunile din jurul taierii
    pensiilor transformate rapid in majorare de TVA la 1 iulie.

    Ulterior insa, astfel de episoade nervoase n-au mai avut loc in
    viata leului. La sfarsitul lui noiembrie, leul a trecut de mai
    multe ori de nivelul de 4,3 din cauza situatiei incordate din zona
    euro (PIIGS) si din Ungaria, dar asta a fost tot. Doua banci dintre
    cele ce au raspuns solicitarii BUSINESS Magazin vara trecuta s-au
    apropiat cu estimarea de cursul real la care s-a incheiat luna
    decembrie – 4,2848 lei/euro (Carpatica – 4,30), respectiv 3,2045
    lei/dolar (Volksbank – 3,23). Or, ne amintim ca au fost perioade,
    in alti ani, cand nicio previziune n-a putut nici sa aproximeze
    cursul, si nu din cauza unei slabe capacitati de predictie din
    partea bancilor, ci pentru ca volatilitatea cursului era pe atunci
    ridicata – un fenomen de care acum am uitat si sa ne mai temem.


    “Regimul de flotare controlata a cursului de schimb si rezervele
    valutare mari ce acopera aproape noua luni de importuri furnizeaza
    BNR instrumentele necesare pentru a contracara volatilitatea”,
    afirma Lucian Anghel, economistul-sef al BCR. Evolutia leului in
    raport cu euro, apreciaza el, va fi determinata anul acesta in
    primul rand de modul concret de aplicare a reformelor publice in
    Romania si mai ales de perceptia investitorilor cu privire la
    acestea. Daca sunt indeplinite tintele convenite cu FMI si UE, se
    incheie un nou acord cu FMI si mediul extern ramane relativ
    favorabil, atunci “vom avea stabilitate a leului in coridorul
    4,1-4,3, iar media cursului de schimb fata de euro in 2011 ar putea
    fi sub 4,2”.

    Economistul-sef al BCR face parte din tabara, numeroasa in
    randul bancherilor, a celor care apreciau inca din vara trecuta ca
    ar fi necesar un nou acord cu FMI, chiar daca el nu va implica sume
    de bani atrase, ci doar ghidajul specific al Fondului in materie de
    politici economice, de natura sa impiedice recaderile in populism
    pe care Romania le risca odata cu apropierea alegerilor din 2012.
    Acum, cand incheierea urmatorului acord cu FMI e aproape un fapt
    implinit, sunt in discutie si sume de bani, insa ele nu vor fi
    folosite decat in cazuri de criza regionala majora, cu impact
    asupra valutelor din zona. “Nu cred ca vom apela la linia de
    credit, pentru ca nu o sa fie nevoie”, afirma Florin
    Constantinescu, arbitrajist la Banca Carpatica.

  • Dilemele lui 2011 – Vom da mai putini bani pe avocati?

    CARE SUNT TIPURILE DE SERVICII CARE VOR DOMINA IN PIATA
    AVOCATURII IN VIITORUL APROPIAT?
    Odata ce asteptarile cumparatorilor si vanzatorilor s-au distantat
    (pe fondul crizei), numarul de fuziuni si achizitii s-a redus
    drastic. Teren a castigat in activitatea caselor de avocatura, in
    acest context, activitatea din litigii. Ion Nestor, partener
    coordonator in cadrul NNDKP, se asteapta ca in continuare
    serviciile de asistenta juridica in materie litigioasa (avocatura
    de bara si arbitraj) sa domine. De asemenea, procesele legate de
    procedurile de insolventa vor continua sa ocupe un loc important.
    Principala cauza este ca economia nu se va redresa in suficienta
    masura incat serviciile de consultanta juridica in materie de
    business sa reocupe pozitia centrala pe care au ocupat-o in trecut,
    motiveaza Nestor. Pe de alta parte, “perioada pe care o traversam
    va continua sa fie o mare generatoare de situatii conflictuale, ce
    vor necesita interventia instantelor de judecata sau a
    arbitrilor”.


    CU CAT AR PUTEA CRESTE PIATA DE CONSULTANTA IN EVALUARE?
    “Pentru 2011 cred ca putem asista la o crestere de 5-10%, in
    conditiile in care economia isi revine in semestrul doi al anului”,
    spune Adrian Crivii, cel care a fondat in urma cu 20 de ani Darian,
    cea mai mare firma de evaluare independenta in prezent. In ultimii
    doi ani piata de consultanta in evaluare s-a plasat la un nivel de
    circa 25 de milioane de euro, in scadere fata de varful inregistrat
    in 2008 (28-30 de milioane de euro). Crivii se asteapta ca in 2011
    sa domine in lista de servicii oferite clientilor evaluarea
    garantiilor pentru finantarea corporatiilor si cele de raportare
    financiara, respectiv pentru cresterea transparentei in situatiile
    financiare. “Nu va fi de neglijat nici evaluarea portofoliilor de
    active ce stau in spatele creditelor neperformante”, completeaza
    fondatorul Darian. La capitolul tranzactiilor, Crivii nu se
    asteapta la un an spectaculos, pentru ca vor predomina “achizitii
    de companii in dificultate si se vor inregistra mai multe falimente
    si insolvente ale firmelor”. Probleme vor avea in special
    intreprinderile mici si mijlocii si firmele din imobiliare, care nu
    au rezistat crizei prelungite. “Efectul pozitiv este ca vor ramane
    pe piata actori mai puternici, iar economia are mai multe sanse de
    insanatosire”, completeaza Crivii.


    VOR MAI SCADEA TARIFELE AVOCATILOR?
    In ultimii doi ani piata avocaturii a scazut ca urmare a
    problemelor cu care s-au confruntat economia si companiile
    deopotriva. Estimarile referioare la 2010 se refera la o scadere cu
    10-15% a veniturilor fata de anul precendent. Ca urmare, unele case
    de avocatura si-au pliat oferta pe noul tip de cerere si au redus
    onorariile, in unele cazuri cu pana la 40%. Cu toate aceste,
    primele sase luni din 2011 s-ar putea dovedi si mai dificile decat
    ultimii doi ani pentru piata avocaturii. Ca urmare, nivelul
    onorariilor ar putea sa mai scada cu inca 10%, conform unor surse
    din piata.


    CARE SUNT PRINCIPALELE TENDINTE DIN PIATA DE CONSULTANTA?
    In toate sferele consultantei – de la cercetare de piata, servicii
    de avocatura si pana la firme de branding – au devenit extrem de
    vizibile diferentele intre tipurile de servicii cerute de clienti
    fata de perioada de boom economic. In avocatura primeaza acum
    litigiile; in cercetare clientii prefera sa afle informatii de alta
    natura decat in trecut; in branding au predominat mai degraba
    relansarile de produse decat punerea pe piata de noutati. Un lucru
    este cert insa: tarifele platite au scazut, iar consultantii au
    fost nevoiti sa-si adapteze oferta la asteptarile nou create. Şi
    cel putin pentru urmatoarele sase luni fagasul acestor tendinte
    ramane neschimbat.


    CE VA ADUCE 2011 PE PIATA DE AVOCATURA?
    Anul care tocmai a inceput ar trebui “in mod normal sa aduca o
    stabilizare la nivel macroeconomic, urmata de o usoara inversare de
    «trend», in sens pozitiv, cel mai probabil in partea a doua a
    anului”, spune Ion Nestor, care a fondat si conduce de 20 de ani
    NNDKP (Nestor Nestor Diculescu Kinston Petersen). El completeaza ca
    daca aceasta asteptare se va materializa, “putem spera intr-o
    ajustare pozitiva a pietei avocaturii de business, cu multiplicarea
    proiectelor din domenii precum infrastructura, fuziuni si achizitii
    si financiar-bancar. Avocatura de afaceri ruleaza anual circa 200
    de milioane de euro, dintre care primele 20-30 de firme si-au
    adjudecat aproximativ 80-90% din venituri.

  • Dilemele lui 2011 – Cate spitale se vor inchide? Ce medicamente isi vor cumpara bolnavii?

    CAT TEREN VOR MAI CASTIGA GENERICELE?
    Schimbarea mecanismului de compensare a medicamentelor din vara si
    toamna anului 2010 a adus una din cele mai consistente modificari
    din piata farmaceutica a ultimilor ani. Modificarile sistemului au
    venit ca urmare a faptului ca sumele alocate doctoriilor (circa o
    sesime din bugetul sanatatii) s-au diminuat considerabil. Şi cat
    timp, in valoare, din patru medicamente vandute, trei erau
    originale (mai scumpe) si doar unul generic (iesit de sub patent,
    deci mai ieftin), CNAS a vrut sa puna punct consumului nejustificat
    de produse cu pret ridicat. Datele pentru a doua parte a anului
    2010 ale companiilor de cercetare remarca o crestere a vanzarilor
    de generice, iar volumele de medicamente au urcat cu 10%, fapt care
    atesta marirea gradului de acces al pacientilor la tratament. Insa
    cat timp cele mai recente schimbari au avut loc in toamna, efectele
    se vor vedea abia in 2011.


    Incurajarea utilizarii medicamentelor generice a condus la
    cresterea cu 2% a cotei de piata a acestora in perioada
    iulie-decembrie 2010. In aceeasi perioada, economiile care s-au
    realizat la bugetul CNAS prin incurajarea prescrierii, recomandarii
    si utilizarii de medicamente generice au totalizat 250 milioane de
    lei, potrivit datelor furnizate de Asociatia Producatorilor de
    Medicamente Generice din Romania.
    Vom vedea daca un simplu mecanism birocratic va incuraja consumul
    de medicamente ieftine. Fireste, si medicii vor avea o contributie
    in schimbarea medicamentelor prescrise, insa introducerea de
    plafoane la fiecare medic prescriptor poate duce la uitarea
    vechilor obiceiuri. Intre timp, piata medicamentelor raporteaza
    cresteri spectaculoase de peste 20% dupa trimestrul al treilea din
    2010, in mare parte din pricina valorilor ridicate a tratamentelor
    decontate in prima parte a anului.



    VOR REUSI AUTORITATILE SA INCHIDA 200 DE SPITALE? CUM SE VA
    REDUCE NUMARUL DE INTERNARI CU 10%? CE SE INTAMPLA CU SISTEMUL DE
    SANATATE?
    “Ministerul Sanatatii trebuie sa inchida 200 de spitale mici, fara
    dotare, in care omul nu are nicio sansa aproape. I se da doar
    primul ajutor oricum acum si este trimis la Bucuresti cu o
    salvare.” Declaratia presedintelui Traian Basescu prevestea decizia
    Guvernului de a da startul inchiderii spitalelor cu randament
    redus. Desigur, inchiderea unor unitati medicale e o tema
    vehiculata de ani buni, iar pierderea capitalului electoral pentru
    politicienii din zonele afectate a fost unul dintre principalele
    obstacole in calea modernizarii sistemului. Desi presedintele
    Basescu vede procesul de inchidere a spitalelor ca o transformare a
    lor in azile pentru batrani si in crese, in functie de necesitatile
    sociale ale zonei, e greu de crezut ca nevoia de astfel de spatii
    va fi atat de ridicata in toate regiunile unde se vor inchide
    unitati. De asemenea, numarul internarilor va fi redus cu zece la
    suta incepand cu 2011, potrivit noului contract cadru privind
    acordarea asistentei medicale pentru urmatorii doi ani si a
    Planului National de Paturi elaborat de Ministerul Sanatatii. Cat
    timp 200 de spitale dintre cele circa 470 se vor inchide, ar trebui
    ca si numarul de internari sa scada considerabil.


    Deocamdata, cele peste 80 de milioane de euro cheltuite pe
    Sistemul Informatic Unic Integrat nu si-au aratat inca roadele.
    Finalizarea SIUI si introducerea cardurilor de sanatate pentru
    bolnavi din vara acestul an ar trebui sa faca lumina intr-un sistem
    profund birocratizat si prea putin transparent in ce priveste
    folosirea banului public.


    MAI E LOC DE CRESTERE IN ZONA CLINICILOR MEDICALE PRIVATE? CAND
    VA FUNCTIONA SISTEMUL PRIVAT DE ASIGURARI?
    Piata serviciilor medicale private a crescut in 2010 cu doua cifre.
    Valoarea de 400 de milioane de euro si cresterile de 10-20% de la
    an la an ilustreaza nevoia de servicii de calitate in conditiile
    unui sistem public deficitar lipsit de aparatura medicala si
    infrastructura modernizata. Anul 2010 a confirmat capacitatea de
    dezvoltare a industriei, marcand tranzactii si investitii de zeci
    de milioane de euro prin intrarea in afaceri a unor fonduri de
    investitii sau fuziuni intre clinici. Cei mai mari operatori
    MedLife, Centrul Medical Unirea, Medicover, Sanador si Gral Medical
    au anuntat deschideri de spitale si laboratoare in Capitala si de
    noi clinici in alte orase ale tarii.

    Se intampla in contextul in care finantarea sanatatii se face
    intr-o masura disproportionat de mare de la bugetul public, ceea ce
    limiteaza drastic posibilitatea cresterii finantarii in acest
    sector, dupa cum se arata in cel mai recent raport al Societatii
    Academice Romane. Datele Eurostat indica faptul ca la nivelul
    anului 2008 cofinantarea sistemului de sanatate se situa la 24% in
    statele UE, fata de 18% in Romania. Diferenta ar trebui sa provina
    tocmai din cresterea contributiei sistemului privat, lucru care ar
    duce si la rezolvarea partiala a problemelor structurale existente
    in sistemul public de sanatate.
    O parte din bani va veni tot din buzunarul pacientului deoarece
    2011 este anul startului coplatii in sistemul sanitar, ceea ce va
    contribui la o diminuare a decalajului existent intre veniturile si
    cheltuielile sistemului public de sanatate, dupa cum spun membrii
    Societatii Academice Romane. E discutabil daca va fi sau nu asa,
    dar cert e ca mai mult decat orice, introducerea coplatii va induce
    in constiinta pacientilor ca sanatatea costa si ca fiecare serviciu
    medical implica si costurile aferente. Potrivit raportului SAR, a
    doua sursa potentiala de fonduri – sistemul privat de asigurari –
    este actualmente insuficient exploatat, iar in anumite privinte
    chiar descurajat sa participe.

  • Dilemele lui 2011 – Va creste bursa? Cat succes va avea listarea Fondului Proprietatea?

    CINE INTRA IN RING?
    Atragerea companiilor dintr-un anume sector de activitate este o
    modalitate noua a bursei de a-si spori rulajele, iar sectorul
    constructiilor este primul vizat, propunandu-le acestora o
    alternativa la finantare. La Bursa sunt listate acum in jur de 100
    de companii din sectorul constructiilor, cea mai mare parte pe
    piata RASDAQ, fiind putin lichide; totusi, niciuna dintre cele mai
    mari zece companii de constructii nu este listata la bursa.



    BANI ALBI LA VREMURI NEGRE?
    Achizitiile nete ale strainilor pe Bursa au ajuns anul trecut la
    peste 84 de milioane de euro, aproape dublu fata de 2009, dar mult
    sub valorile din 2006 sau 2007. Valoarea a fost influentata de
    tranzactiile facute de KazMunaiGaz care au cumparat actiuni
    Rompetrol de 58 de milioane de euro. Primul trimestru al anului ar
    putea aduce o doza de optimism pe piata, spun brokerii, optimism
    iscat de sezonalitatea favorabila, de datele macro comunicate la
    nivel international, de perceptia ceva mai buna asupra situatiei
    Romaniei si chiar de listarea Fondului Proprietatea.



    VA AVEA SUCCES LISTAREA FONDULUI PROPRIETATEA?
    Anul trecut, Fondul Proprietatea s-a dovedit o afacere profitabila
    mai ales pentru cei care au castigat de pe urma nenumaratelor
    amanari ale listarii si au cumparat actiuni la preturi de pana la
    10% din valoarea nominala, desi a fost infiintat pentru a despagubi
    victimele regimului comunist ale caror proprietati au fost
    confiscate. Aducerea Fondului la cota Bursei va creste lichiditatea
    actiunilor, va imbunatati profilul acestuia si va atrage interesul
    investitorilor internationali pe piata romaneasca in general, dupa
    cum apreciaza Greg Konieczny, managerul de portofoliu al Fondului
    Proprietatea.

    Ramane de vazut in ce masura asteptarile optimiste ale
    investitorilor si ale intregii piete romanesti de capital, ca
    incepand din 25 ianuarie 2011, data listarii Fondului, va fi
    rescrisa istoria bursei de la Bucuresti, se vor concretiza. Un rol
    important il vor juca si listarile unor pachete de actiuni ale
    statului din marile companii nationale, asa cum insusi presedintele
    Traian Basescu a promis la aniversarea de 15 ani a Bursei de Valori
    Bucuresti. Se vorbea atunci despre tranzactionarea pe bursa a
    actiunilor Romgaz, Petrom, Transgaz sau Transelectrica.

    Un impact mai mic sau mai mare se va inregistra astfel si asupra
    lichiditatii BVB, un minus pentru Bursa de la Bucuresti in 2010,
    cat timp listarile nu au reusit sa stimuleze apetitul de
    tranzactionare al investitorilor.


    ANUL IMPACARII INTRE BUCURESTI SI SIBIU?
    Listarea pe platformele proprii a celor doua piete de capital, cea
    din Bucuresti si cea de la Sibiu, a reprezentat anul trecut un
    posibil prim pas catre o fuziune intre cei doi operatori bursieri
    locali. Cele doua burse au inregistrat modificari semnificative in
    structura actionariatului anul trecut prin intrarea SIF-urilor, dar
    si vanzari de actiuni detinute de unele dintre casele de brokeraj
    care s-au opus in 2006 fuziunii. In plus, valoarea reala a celor
    doua burse nu mai este obiect de controverse, fiind certificata
    acum de preturile de pe piata. O eventuala fuziune ar putea ajuta
    cele doua piete sa faca fata mai bine concurentei din ce in ce mai
    puternice din partea pietelor externe, pe care tot mai multi dintre
    investitorii locali si-au mutat tranzactiile in ultimii ani.

  • Dilemele lui 2011 – Vor vizita mai multi straini Romania? Unde-si vor face cetatenii concediile?

    VA SCADEA IN CONTINUARE NUMARUL ROMANILOR CARE ISI PETREC
    CONCEDIILE IN STRAINATATE?
    Operatorii din turism nu sunt foarte optimisti in ceea ce priveste
    numarul romanilor care vor pleca in vacanta in strainatate in 2011,
    estimarile mergand catre o stagnare la cifrele din 2010 sau chiar o
    usoara scadere valorica a bugetelor cheltuite de cei care aleg un
    concediu in afara tarii. “In conditiile in care biletele de avion
    se vor mai scumpi pe fondul scumpirii carburantului si pe fondul
    incertitudinilor in ce priveste veniturile viitoare care ii macina
    pe cei mai multi clienti, este posibil ca si mai putini turisti sa
    aleaga sa plece din tara in vacanta”, estimeaza Dan Goicea,
    proprietarul agentiei Cocktail Holiday. Plecarile vizitatorilor
    romani in strainatate, inregistrate la punctele de frontiera, au
    fost de 8.506.600, in scadere cu 7,8% fata de perioada 1 ianuarie –
    30 septembrie 2009. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai
    utilizate de vizitatorii romani pentru plecarile in strainatate,
    reprezentand 75,5% din numarul total de plecari. Dintre cei 8,5
    milioane de turisti, 20.000 au ales vacante de lux (de peste 2.500
    de euro) si au cheltuit anul trecut 50 de milioane de euro pentru
    acestea, destinatiile preferate fiind Spania, Italia, Turcia,
    Grecia sau Cehia.



    VA ATRAGE ROMANIA MAI MULTI TURISTI STRAINI?
    Lansarea cu surle si trambite a logoului brandului de tara al
    Romaniei, deja celebra frunza, si a sloganului “Explore the
    Carpathian Garden” nu a avut succesul scontat in 2010. Ministerul
    Dezvoltarii Regionale si Turismului a investit cateva sute de mii
    de euro in controversatul proiect intr-un an in care datele
    Institutului National de Statistica arata ca au sosit in Romania
    1,24 milioane de turisti straini, cu 1,9% mai mult in comparatie cu
    2009. In ce priveste media sejurului petrecut in gradina din
    Carpati, aceasta a scazut de la sase-sapte nopti, asa cum era in
    anii trecuti, la cinci nopti, potrivit Asociatiei Nationale a
    Agentiilor de Turism. In lipsa unui program coerent de instruire a
    operatorilor de turism si a implementarii unui sistem de
    infrastructura la nivel european, turismul va ramane in cel mai bun
    caz la acelasi nivel cu cel din 2010. Cresterea de anul trecut are
    ca explicatie faptul ca numarul total al turistilor straini din
    statiunile de la Marea Neagra a urcat cu 30%. Unul dintre motivele
    principale ale cresterii este introducerea pe litoral a unei curse
    a companiei Air Berlin, care a redeschis litoralul ca destinatie
    turistica pe piata germana. La Constanta au zburat pe durata verii
    si operatori precum Ryanair (de la Pisa si Bologna), Blue Air (de
    la Bruxelles), Air Niki (de la Viena) si XI Airways France (de la
    Paris/Strasbourg). Aeroportul Mihail Kogalniceanu din Constanta
    este singurul din apropierea litoralului, iar in lipsa unor zboruri
    directe, transportul turistilor de la Bucuresti poate dura mai bine
    de patru ore, daca alegem transportul rutier, si peste cinci ore pe
    calea ferata.


    PE FONDUL DEZVOLTARII SERVICIILOR DE REZERVARI ONLINE, CARE VA
    FI IN 2011 ATUUL AGENTIILOR PENTRU A MAI ATRAGE CLIENTI?
    “Cu ce ma mai pot diferentia eu ca agent de turism cand clientul
    isi rezerva singur biletul low-cost si cumpara cazarea de pe
    booking.com, gasind tot timpul oferte promotionale mai bune decat
    pretul pe care il ofera agentia?”, se plangea anul trecut un agent
    de turism al unuia dintre cei mai puternici operatori de pe piata.
    Intr-adevar, sistemele online au atras mii de clienti de la
    agentii, oamenii preferand sa isi organizeze singuri vacanta. In
    aceste conditii, agentia poate face diferenta pentru cateva
    categorii de clienti carora le poate oferi ceva in plus, crede
    Roxana Balcescu, director executiv al CMB Travel: “Cred ca in
    special clientii cu bugete mici si cei cu bugete foarte mari vor
    ramane in continuare clientii agentiilor. Prima categorie pentru ca
    pachetele cu chartere in Turcia, Egipt sau Spania vor fi net
    avantajoase oricarei alte variante de calatorie, iar a doua
    categorie din lipsa de timp, dar si deoarece intotdeauna cauta ceva
    special, nou, complicat de rezervat, pentru care agentia este
    pregatita din timp”. Dupa cum spune Roxana Balcescu, principala
    categorie de clienti care s-a imputinat in balanta agentiilor este
    clientul mediu, care cheltuie pe o vacanta in jur de 1.000 de euro
    de persoana si care reprezinta marea masa a turistilor care isi
    petrec vacantele in strainatate.