Afacerile companiilor de telefonie mobila din Romania au crescut
semnificativ in 2008 fata de 2007, de la 2,5 miliarde euro la 2,8
miliarde euro, dar au coborat la 2,4 miliarde euro anul trecut, in
timp ce numarul de cartele si abonamente a urcat constant, de la
22,8 milioane la 27,8 milioane si, respectiv, 29,1 milioane, reiese
din datele prezentate intr-un raport al France Telecom, care
citeaza estimarile Orange.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
“Am avut un soc. Nu-mi venea sa cred ca mi se intampla tocmai
mie!” Asa isi incepe povestea V.P., fost manager in cadrul uneia
dintre companiile multinationale prezente in Romania pe piata
serviciilor de recrutare si executive search. In urma cu un an era
head of recruitment si unul dintre angajatii de baza ai
companiei.
Astazi este ea insasi angajator, iar de fostul loc de munca nu o
mai leaga decat termenele de proces si stiva de documente si probe
pe care le-a strans in ultimul an, dupa ce avocatul pe care l-a
angajat sa ii apere interesele i-a explicat de ce fusese concediata
in mod abuziv si ce poate castiga daca va merge in instanta.
In companie se angajase in 2008, imediat dupa ce s-a intors din
Elvetia, unde timp de patru ani a lucrat tot in executive search.
La acel moment, parea candidatul ideal pentru o firma care incepea
sa se extinda si avea nevoie de oameni buni. Daca aveau si
experienta internationala, cu atat mai bine. Fara prea multe
discutii si negocieri, V.P. s-a angajat pe o pozitie buna, de
business unit manager, si un salariu de care era multumita. Nu a
durat decat un an pana cand sa fie promovata ca sef pe recrutare,
dar acel moment, pe care il vedea ca inceput al evolutiei sale in
firma, nu a fost, de fapt, decat inceputul sfarsitului.
“Imediat dupa ce am fost promovata, am fost anuntati ca firma va
fi vanduta si ca, pana cand tranzactia va fi finalizata, vom primi
cu totii doar o parte din salariu – cea fixa, urmand sa primim
partea variabila retroactiv, dupa ce toate lucrurile se vor aseza”,
isi aminteste V.P. Acelasi lucru l-a transmis si ea mai departe
angajatilor din subordine si care, dupa ce timp de mai multe luni
au asteptat sa-si primeasca banii, au inceput sa faca presiuni.
“Pozitia mea era foarte ingrata – oamenii se plangeau la mine, iar
eu trebuia sa duc mesajul mai departe la parteneri, care foarte
repede au inceput sa se arate deranjati de faptul ca fac atat caz
si ca incep sa fac valuri in firma”, isi aminteste ea.
Luna mai a anului trecut a fost momentul cand evenimentele au
luat o turnura la care nu s-ar fi asteptat niciodata si dintr-un
angajat apreciat s-a transformat intr-un paria. Intoarsa din
vacanta de Paste, V.P. a avut surpriza sa-si gaseasca biroul gol –
“nu mai erau nici laptopul, nici dosarele, nici mobila, nici macar
planta de birou.
Arata ca o camera care isi asteapta noul locatar”, spune V.P. Si
de aici a inceput razboiul. “Evident, am fost la sefii mei si le-am
cerut explicatii. Mi-au cerut sa-mi dau demisia, altfel, vor face
astfel incat sa plec de bunavoie. Le-am spus ca asta nu se va
intampla niciodata.” Timp de sase ore au durat negocierile, pentru
ca in final sa ajunga doar la o solutie de compromis: V.P. urma sa
mai ia o saptamana de concediu, in care sa se gandeasca atat ea,
cat si partenerii companiei, la noile conditii ale colaborarii.
Cele sapte zile libere au fost urmate de inca sapte si apoi alte
sapte, iar dupa trei saptamani de concediu prelungit, in care sefii
ii amanau intoarcerea, V.P. a inteles ca e cazul sa angajeze un
avocat.
Vineri, Twitter a postat un mesaj pe blogul sau oficial ca a
cumparat Cloudhopping, o companie care este specializata in
truimiterea de mesaje de masa pentru a face reclama sau promotii la
un anumit produs. In urma achizitiei , Twitter a internalizat
infrastructura Cloudhopping. De asemenea, cei care au pus bazele
Cloudhopping au devenit angajati ai platformei de microblogging.
Lunar, la nivel global, se trimit aproximativ un miliard de
tweet-uri prin SMS, potrivit unui post publicat pe blogul
Twitter.
Pe Barbu Vacarescu, aproape de capatul arterei dinspre nordul
Capitalei, e o groapa enorma pe un santier de constructii. Este
fundatia Sky Tower, unul dintre zgarie-norii anuntati spre
dezvoltare inainte de criza, alaturi de locul unde alt turn de
peste 130 de metri inaltime trebuia sa se ridice, pe o artera
promovata ca viitorul pol de business al Bucurestiului, la
concurenta cu zona din Piata Victoriei. Dupa anul crizei (primul?),
proiectul Sky Tower al Raiffeisen Evolution a ramas la nivel de
fundatie, in asteptarea semnarii unor contracte de inchiriere si
obtinerea finantarii, in timp ce vizavi se apropie de finalizare
Nusco Tower, unul dintre putinele proiecte care au prins ultimul
tren inainte de recesiune.
Ceea ce nu inseamna ca turnul Nusco este lipsit de griji. “Nu e
complet inchiriat, dar va fi pana la finalul anului. Cine va dori
sa se mute nu mai are multe optiuni bune”, considera Horatiu
Florescu, CEO si presedinte al The Advisers Knight Frank, companie
care este agentul exclusiv al proiectului. Din biroul sau, de unde
se vad ambele proiecte, cel la stadiu de fundatie si cel care a
ajuns la finisaje, piata spatiilor de birouri din acest an pare
mult mai buna decat in 2009.
Anul trecut, cand BUSINESS Magazin edita suplimentul bianual
Piata Imobiliara, brokerii activi pe segmentul spatiilor de birouri
din Capitala vorbeau despre criza ca fiind un prilej favorabil
pentru companiile care cautau sa taie din costuri prin mutarea
sediilor. Renegocierile au dus tarifele in jos cu o medie de 20%,
iar gradul redus de ocupare a unor cladiri a facut ca pana si in
Piata Victoriei sa existe spatii libere. Una peste alta, presiunea
sub care au intrat proprietarii de cladiri a transformat piata
intr-una a chiriasilor.
Totusi, nicio tranzactie de dimensiuni mari nu s-a incheiat anul
trecut, adica niciun nume mare, precum operatorii de telefonie
mobila sau institutiile bancare, nu si-a mutat activitatea intr-un
nou sediu, cu o chirie mai mica. “Nu s-au semnat anul trecut
tranzactii mari deoarece companiile au inceput sa caute, aceasta a
durat, s-au tot uitat prin piata, dar nu aveau bugete si trebuia sa
astepte aprobarile de la centru”, explica Florescu, considerat cel
mai experimentat agent de inchiriere a spatiilor de birouri.
Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei BUSINESS
Magazin.
Unsprezece mii de locuri de munca vacante la 765.000 de someri
nu inseamna mult. 11.000 de locuri de munca vacante aparute dupa un
an in care cine isi gasea de munca se putea considera norocos
inseamna insa un semnal mai mult decat incurajator. Arata, cu alte
cuvinte, ca in economie lucrurile incep sa se miste, iar companiile
au depasit starea de panica de anul trecut si vor sa-si
reintregeasca echipele.
Datele adunate de recrutori arata ca in aceasta primavara
angajatorii au scos cu 30% mai multe posturi libere decat aveau in
toamna, spre exemplu, iar Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei
de Munca (ANOFM) a anuntat recent aproape 10.000 de locuri de munca
vacante, in toata tara. “Numarul cel mai mare de oportunitati de
cariera este oferit de industriile IT&C, BPO (Business Process
Outsourcing) si de companiile care si-au dezvoltat centre regionale
in Romania, care deservesc filialele din Europa cu servicii de
contabilitate, achizitii, colectare de creante, managementul
contractelor, resurse umane, suport IT si relatii cu clientii”,
enumera Dragos Gheban, directorul de dezvoltare al companiei de
consultanta in resurse umane Catalyst Recruitment Solutions si
organizatorul editiei de primavara a Targului Angajatori de
Top.
Daca ar fi sa faca topul celor mai numeroase posturi
disponibile, Gheban ar aduce vesti bune in special pentru doua
categorii de specialisti – cei in IT si contabilitate. Nu cu mult
timp in urma, Paul Friciu, seful Gameloft Romania, spunea, intr-o
discutie cu BUSINESS Magazin, ca, in ciuda aparentelor, problema nu
este lipsa locurilor de munca, ci a candidatilor compatibili cu
cerintele actuale. “Si maine, daca as gasi, as angaja 35 de oameni,
chiar si studenti, fara experienta, pe care sa-i specializam aici,
numai ca nu avem candidati”, spunea atunci Friciu, subliniind ca
era vorba chiar de salarii peste media pietei, avand in vedere ca
un junior putea castiga si 800 de euro pe luna.
Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei BUSINESS
Magazin.
La inceputul anului, una dintre intrebarile frecvente, dincolo
de cum vom reusi sa platim datoria la FMI, cati someri vom avea si
daca vom mai vedea falimente, era legata de momentul cand piata de
publicitate isi va reveni, pentru ca ar fi fost un semnal clar ca
ne apropiem de sfarsitul crizei.
Mai exact, ca firmelor nu le mai este teama sa investeasca in
promovare, ba, chiar mai mult, ca si-au pregatit terenul pentru un
nou val de crestere. Despre posibile variante de raspuns, mai mult
sau mai putin argumentate, se vorbea si se vorbeste inca pe la
toate colturile – vorbesc si managerii din companii, si
publicitarii, si oamenii din presa. Caci orice mic semnal de
revenire este binevenit, mai ales dupa un 2009 dezastruos.
Chiar daca, la nivel general, piata de publicitate a scazut, au
fost si segmente care s-au mentinut la un nivel cel putin
rezonabil. Un exemplu este marketingul direct, o piata a carei
valoare a fost estimata anul trecut la circa 30-35 de milioane de
euro, unde o buna parte din companii au pastrat aceleasi bugete ca
in 2008, in timp ce unele au operat chiar cresteri. Concret,
potrivit Media & Advertising 2010, raportul anual realizat de
Mediafax, companiile din servicii financiare, bunuri de larg consum
sau industria farmaceutica au alocat pentru marketing cele mai mari
bugete, respectiv sume ce depasesc 250.000 de euro. Probabil tot
ele vor conduce ierarhia si in 2010.
In ceea ce priveste retail-ul, publicitarii cred ca marii
jucatori vor aborda anul acesta o comunicare nisata, care sa
promoveze mai degraba produsele mai ieftine, din categoria marcilor
proprii.
Timisorenii vor putea merge la vara la mare cu avionul, ca
alternativa la lunga si obositoarea calatorie cu trenul sau masina
personala. Compania Blue Air intentioneaza sa introduca, din vara,
zboruri directe pe ruta Timisoara – Constanta, a anuntat ieri
directorul general al operatorului aerian, Sherif Ussama.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Cei 70 de angajatori care si-au anuntat participarea la
eveniment cauta, in special, candidati fara experienta si ofera
posibilitatea studentilor de a participa la programe de internship
sau management trainee.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Don Carroll, fost analist financiar cu un master in
administrarea afacerilor la o universitate de top, era evident
supracalificat pentru postul de conducator al departamentului de
reclamatii al Cartwright International, o mica afacere de familie
care se ocupa cu servicii de mutari in Grandview, statul Missouri,
la sud de Kansas City.
Dar Don era fara serviciu de sase luni, iar departamentul in
cauza avea nevoie urgenta de modernizare dupa cateva decenii in
care fusese profund neglijat. A fost o potrivire buna. Dupa ce a
fost angajat in decembrie, Carroll (31 de ani), s-a pus repede pe
treaba cu revigorarea departamentului, format din patru persoane,
care gestioneaza plangerile legate de distrugerile cauzate la
mutari. S-a ocupat si de crearea de modalitati prin care compania
sa-si poata urmari mai bine cheltuielile.
Intelepciunea populara spune ca e periculos sa angajezi
candidati supracalificati precum Carroll, care ajung rapid
frustrati de noile indatoriri. (In anuntul pentru acest post se
cerea “de preferat diploma de bacalaureat, dar nu este
obligatorie”.) Dar dupa patru luni de la angajare, treburile par sa
mearga bine pentru toti cei implicati.
Este o situatie care se repeta in multe alte locuri, pe masura
ce aspiratiile multor angajati se recalibreaza in urma recesiunii,
permitandu-le unor companii sa faca pe seama lor adevarate
chilipiruri.
“Se incearca profesionalizarea reala a acestei companii”,
sustine Carroll, singurul care aduce venituri familiei sale de
patru persoane si care tocmai si-a pierdut casa din cauza ipotecii.
“Si eu am avut sansa sa joc un rol major in asta.”
Rezultatul problemelor din economie este o noua categorie de
angajati pe posturi inferioare calificarii lor, ce au impanzit
companiile americane, ocupand posturi cu cateva trepte mai jos
decat nivelul cu care erau obisnuiti.
Primul an de criza a pastrat liderul, Petrom ramanand cea mai
mare companie romaneasca, cu toate ca a inregistrat a doua cea mai
mare scadere a afacerilor, de peste 30%. Gigantul local a rulat
anul trecut putin peste 3 mld. euro, la distanta de aproape 1 mld.
euro de urmatorul clasat.
Singurele cresteri din top 10 au fost ale Automobile Dacia, cu
vanzari sustinute de export si nu de piata interna, ale British
American Tobacco (BAT – producatorul Kent), pe fondul cresterilor
de preturi, si ale Kaufland, retailer cu o extindere puternica in
2009.
Mai multe amanunte pe
www.zf.ro