BusinessMagazin

Tag: piete

  • ING Bank: Turbulentele din pietele de capital cresc probabilitatea ca Romania sa amane emisiunea de titluri externe

    “Este posibil ca Romania sa emita mult asteptatele titluri pe
    termen mediu in euro intr-un viitor foarte apropiat, mai ales
    deoarece Romania nu are o prezenta activa pe pietele internationale
    si suma emisa ar putea fi cumparata relativ usor de catre
    investitori”, apreciaza Vlad Muscalu, analist in cadrul ING
    Bank.

    “Credem insa ca turbulentele de pe pietele internationale de
    capital maresc probabilitatea ca Romania sa amane emisiunea de
    titluri. Acest lucru pare probabil mai ales deoarece
    administratorii datoriei publice au aratat o atentie deosebita
    pentru controlarea costurilor de finantare”.

    Presedintele Basescu a declarat la finele saptamanii trecute ca
    Romania ar putea emite titluri de stat pe piata internationala de
    capital la inceputul lunii iunie, iar ministrul de finante Gheorghe
    Ialomitianu a declarat ca actualele conditii ale pietei sunt
    favorabile Romaniei, intrucat tara are credibilitate in ochii
    investitorilor, ceea ce o fereste de tensiunile legate de
    problemele din zona euro.

    Presedintele a justificat prin apropierea lansarii titlurilor ideea
    ca este nevoie de stabilitate politica, raspunzand astfel
    speculatiilor despre iminenta schimbarii din functie a premierului
    Boc, care ar fi urmat sa fie inlocuit cu un premier
    “tehnocrat”.

    Vara trecuta, Ministerul Finantelor a selectat Erste Group Bank si
    Societe Generale in calitate de aranjori ai programului de
    finantare externa prin titluri pe termen mediu (medium term notes),
    in valoare totala de 7 miliarde de euro. Desi planul era ca prima
    emisiune sa aiba loc in primul trimestru din acest an, Finantele
    faceau cunoscut in martie 2011 ca statul isi poate permite luxul sa
    astepte momentul oportun al pietei spre a lansa prima emisiune de
    titluri din program, intrucat Romania se bucura de sustinerea
    financiara a FMI si a Comisiei Europene.

    Ultima emisiune de titluri in valuta lansata de statul roman a avut
    loc la sfarsitul lui noiembrie 2010, cand au fost vandute pe piata
    interna obligatiuni pe trei ani in valoare de 1,3 miliarde de euro,
    cu o dobanda de 4,8% pe an, cu scopul refinantarii imprumutului de
    1,6 miliarde de euro contractat in 2009 tot de la bancile de pe
    piata interna.

  • Speculatorii pe pretul petrolului au avut un inceput de an excelent. Nu si consumatorii

    Din ianuarie incoace, a spus ministrul, “s-a inregistrat o
    crestere foarte mare a activitatii speculative pe piata produselor
    petroliere, derivate si futures, iar asta nu e acceptabil”. Mai
    exact, ca oriunde in alta parte pe piata materiilor prime, de la
    alimente la metale, ceea ce porneste ca un fenomen legat de factori
    climatici sau geopolitici ajunge repede sa fie potentat de
    speculatori, care profita de dereglementarea pietei materiilor
    prime. Conform unor statistici publicate de Macquarie Bank din
    Australia, investitiile legate de indicii pietei materiilor prime
    au crescut de la mai putin de 10 miliarde de dolari in 1998 la
    circa 172 de miliarde in 2008, iar valoarea creste in continuare,
    odata cu preturile materiilor prime.

    Petrolul Brent va ajunge la un pret mediu de 124 de dolari pe
    baril, estimeaza Erste Bank intr-un raport publicat in urma cu
    cateva zile, care apreciaza insa ca in prima jumatate a anului ar
    putea ajunge la 150 de dolari si chiar sa treaca de 200 de dolari
    pe baril daca rutele principale ale petrolului (stramtoarea Hormuz
    si Malacca) s-ar bloca din cauza conflictelor din Orientul
    Mijlociu. Efectul? Conform Agentiei Internationale pentru Energie,
    in 2010 ponderea cheltuielilor in sectorul petrolului a fost de
    4,1% din PIB-ul global, iar daca pretul petrolului va depasi 100 de
    dolari o perioada indelungata in 2011, raportul ar creste la
    aproape 5%, adica un nivel critic pentru economie. La un pret mediu
    de 120 dolari/baril pentru Brent, ar fi echivalentul a 6% din PIB,
    iar la 150 de dolari, ponderea ar creste la 7,5% din PIB.

    Analistii Erste sustin ca in 2010, cauza scumpirii materiilor
    prime au fost masurile de incurajare economica adoptate de guverne
    si banci centrale si politica de dobanda zero adoptata la scara
    aproape globala. De aceea, considera ei, evolutia viitoare a
    pretului petrolului depinde foarte mult de aplicarea unui al
    treilea program de relaxare cantitativa de catre Rezerva Federala
    (la ora actuala este in desfasurare cel de-al doilea, in cursul
    caruia Rezerva Federala cumpara obligatiuni americane in valoare de
    600 de miliarde de dolari, spre a asigura lichiditatea necesara in
    sistemul financiar; decizia Fed de a initia acest al doilea program
    a fost criticata pe motiv ca alimenteaza inflatia si pune la
    dispozitia pietelor prea multi bani pentru speculatii).

    “Corelarea pozitiva foarte evidenta dintre piata de actiuni si
    pretul petrolului nu poate fi explicata doar de modelele
    conventionale de oferta si cerere. Politica monetara a devenit
    probabil cel mai important factor pentru pietele de marfuri”,
    conchide Ronald Stöferle, analist specializat in materii prime in
    cadrul Erste Group.

  • Romania va lansa in urmatoarele trei luni programul de imprumuturi externe de 7 mld. euro

    Initial, lansarea programului era anuntata pentru ultimul
    trimestru din 2010, a explicat Dragoi pentru Bloomberg, insa momentul a fost amanat din
    cauza procesului de selectie a firmelor care urmeaza sa acorde
    asistenta juridica statului pentru vanzarea de titluri.

    In aceasta saptamana, Finantele au anuntat ca au selectat pentru
    asistenta juridica un consorţiu format din casele de avocatura Radu
    Tărăcilă Pădurari Retevoescu SCA si Allen&Overy, in urma celei
    de-a doua licitatii organizate in acest sens. Prima a avut loc in
    octombrie si a dat castig de cauza casei Bulboacă & Asociaţii
    în consorţiu cu Slaughter and May, însă rezultatul a fost contestat
    de un alt participant la licitatie, DLA Piper.

    Impactul asupra datoriei publice estimat de Ministerul Finantelor pentru urmatorii patru
    ani este de 3,16 miliarde de lei, din care 11,7 milioane de lei
    cheltuieli cu comisioanele, se arata in hotararea de guvern din 26
    noiembrie ce aproba lansarea programului de finantare. La sfarsitul
    lui august, Ministerul Finantelor a selectat Erste Group Bank si
    Societe Generale in calitate de aranjori ai programului de
    finantare.

    Ultima emisiune de titluri in valuta lansata de statul roman a avut
    loc la sfarsitul lui noiembrie, cand au fost vandute pe piata
    interna obligatiuni pe trei ani in valoare de 1,3 miliarde de euro,
    cu o dobanda de 4,8% pe an, cu scopul refinantarii imprumutului de
    1,6 miliarde de euro contractat in 2009 tot de la bancile de pe
    piata interna.

    Anul acesta, Romania s-a imprumutat de pe piata externa o singura
    data, in martie, cand a vandut obligatiuni pe cinci ani in valoare
    de 1 miliard de euro, cu dobanda de 5% pe an.

    Fostul ministru de finante Sebastian Vladescu spunea in vara ca
    programul de indatorare externa prin titluri de stat pe termen
    mediu (medium term notes) va incepe cu o emisiune in valoare de cel
    putin 1 miliard de euro, iar planul statului pentru finantarea
    deficitului bugetar in 2010 si 2011 prevede evolutia spre o
    finantare echilibrata, atat de pe piata interna, cat si de pe piata
    externa, si spre scadente mai lungi, de la un an sau trei ani la
    mai mult de cinci ani.

  • Personalitatea anului 2010: Exportatorul

    Cand fabrica de la Jucu s-a deschis in 2008, majoritatea
    angajatilor lucrau 12 ore pe zi si castigau mai putin de 300 de
    euro pe luna. Parea evident de ce fi nlandezii de la Nokia
    inchideau fabrica din Bochum ca sa-sI transfere aici productia.
    Acum, seful local al Cartel Alfa sustine ca salariul a crescut la
    Jucu la 400 de euro pe luna, mai mult decat castiga un doctor sau
    un profesor din zona, programul de munca are sanse sa scada la 8
    ore “in viitorul apropiat”, iar personalul fabricii a ajuns la
    1.200 de angajati cu contractpermanent si 1.800 cu contract
    temporar. In plus, fabrica Nokia si-a schimbat conceptul, de la
    productia de telefoane mobile ieftine pentru pietele din Europa de
    Est, Asia si Africa spre productia de telefoane inteligente.


    Clujul ar putea deveni una dintre cele mai atractive destinatii
    de investitii din Europa, in special in IT, conform KPMG, iar alte
    companii, atrase de “efectul Nokia”, si-au extins deja afacerile in
    zona, de la ING pana la Samsung, Daewoo si Emerson. Cele de mai sus
    sunt ceea ce a remarcat reporterul Deutsche Welle, afl at in vizita
    in tara unde s-au dus locurile de munca ale nemtilor de la Bochum
    in urma cu doi ani.


    Observatiile neamtului suna exact ca in articolele admirative de
    acum 3-4-5 ani despre Romania cea ieftina, muncitoare si atractiva
    pentru investitorii straini, desi acum tara e in recesiune, iar
    investitiile straine vor scadea de la 9 miliarde de euro in 2008 la
    mai putin de 4 miliarde anul acesta, conform estimarii UniCredit.
    Dar materialul Deutsche Welle este adevarat. Pentru ca el se refera
    la singura parte din economie care a mers bine de la inceputul
    crizei si pana acum – exporturile. La jumatatea anului, Mihai
    Ionescu, seful Asociatiei Exportatorilor si Importatorilor din
    Romania (ANEIR), organiza o conferinta de presa unde anunta mandru
    “iesirea exporturilor din recesiune”.

    Dupa primele patru luni, exporturile crescusera la 10,82
    miliarde de euro, de la 8,76 miliarde in aceeasi perioada a lui
    2009, iar in martie siaprilie, exporturile fusesera chiar mai mari
    decat in lunile corespunzatoare dinaintea crizei. Masinile,
    echipamentele electrice, automobilele si alte vehicule au avut
    partea leului din livrarile peste granite – la fel ca in ultimii
    ani de boom economic.


    Este, evident, “mana strainilor” si a companiilor mari si foarte
    mari: cei mai importanti exportatori erau Automobile Dacia, Nokia
    Romania, Rompetrol Rafinare, ArcelorMittal Galati si OMV Petrom,
    adica firme cu actionari straini, iar in topul primilor 100 de
    exportatori nu erau decat patru companii cu capital majoritar
    autohton – Oltchim, Hidroelectrica, Interagro si Compa Sibiu. “Fara
    discutie, a fost sansa producatorilor romani de a fi integrati in
    multinationale. Daca ne uitam la producatori cum sunt Antibiotice,
    detinut in majoritate de stat, si Labormed, al carui proprietar e
    un fond de investitii, toate aceste companii incearca sa se extinda
    pe piete externe”, comenteaza Dragos Damian, CEO al
    Terapia-Ranbaxy, cel mai mare producator de medicamente generice
    din tara, exemplificand cu situatia de pe piata farmaceutica.

    “In ziua de azi, ideea de a vinde doar in piata ta nu mai
    exista. Automat te plafonezi si risti sa te stingi la un moment
    dat. Cand esti ancorat in supply-chain-ul unui grup multinational,
    ai cea mai buna sansa de a continua sa te dezvolti: atat pe piata
    interna, vorbind de operatiuni comerciale, cat si de a transfera
    productia din alte tari catre Romania si de aici produsul finit sau
    intermediar sa ajunga catre alte tari”, spune managerul.

  • Croitoru: Un nou acord cu FMI asigura finantari ieftine, Romania trebuie sa se imprumute la extern

    “Daca Romania nu reuseste sa faca ajustarile programate, sursele
    de capital vor scadea. Oricum, Romania trebuie sa se imprumute de
    pe pietele externe. In opinia mea, noul acord cu FMI ar fi bine de
    incheiat de tipul precautionar, ar da credibilitate si ar asigura
    costuri mai mici”, a spus Croitoru.


    Cititi mai multe     despre acordul cu FMI pe www.zf.ro.

  • Efectul de domino al crizei

    Vestea ca RBS Romania este de vanzare, confirmata saptamana trecuta de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu (si concretizata poate chiar intr-o tranzactie, la momentul la care cititi aceste randuri), nu a produs o surpriza prea mare. Problemele pe care le au pe piata de origine britanicii de la Royal Bank of Scotland (RBS) inca de anul trecut, cand banca a fost nationalizata ca sa nu intre in faliment, impun un plan dur de reorganizare a activitatii. Vanzarea sucursalei din Romania, laolalta cu multe alte subsidiare pe care le detine in toate colturile lumii, este doar o parte a acestui plan.

    Decizia britanicilor de a iesi de pe piata romaneasca ridica insa o intrebare: vor mai urma miscari de acest fel, atata vreme cat multe alte grupuri financiare internationale se gasesc in situatii similare? Cum vor resimti filialele de aici reducerile stricte de costuri pe care trebuie sa le opereze companii precum American International Group, Citigroup sau ING Groep NV, dupa ce au primit ajutoare guvernamentale consistente pentru a-si acoperi pierderile? Intrebarea devine cu atat mai legitima privita prin prisma faptului ca strainii controleaza peste 90% din activele din sistemul bancar romanesc, fiind insa majoritari in toate industriile financiare din Romania.

    In toate pietele vestice, bancile au fost ajutate de guverne sa depaseasca dificultatile provocate de criza financiara; ce vor face aceste grupuri cu filialele pe care le detin pe alte piete e o decizie de business care depaseste cu mult granitele Romaniei, spune Santiago Pardo Jimenez, partener in departamentul de audit al Deloitte, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. “E ca in razboi, trebuie sa iei decizii si unele unitati trebuie sacrificate pentru a salva altele”. Pentru ca bancile romanesti sunt detinute intr-o pondere mare de straini, “deciziile nu au mare lucru de-a face cu piata locala, astfel ca sectorul bancar se va transforma dupa cum se decide foarte departe de Romania”.

    Hotararea britanicilor de la RBS confirma o data in plus aceasta constatare. Decizia de a vinde sucursala din Romania nu are in esenta nimic de-a face cu piata romaneasca, ci e inclusa intr-un program de restructurare care prevede vanzarea activelor ce nu fac parte din operatiunile de baza. Britanicii isi separa activele in doua entitati, o banca “buna” si una “rea”, operatiunile de retail din estul Europei fiind incluse laolalta in cea de-a doua categorie. Ca o astfel de decizie nu are nimic de-a face direct cu situatia din Romania este evident, mai ales prin prisma faptului ca RBS Romania (fosta ABN Amro, preluata de britanici tot printr-o tranzactie internationala in 2007) este una dintre institutiile solide de pe piata locala si nu are nimic de-a face cu o banca “rea”, dupa cum nota saptamana trecuta guvernatorul Mugur Isarescu.

    Contactati de BUSINESS Magazin, reprezentantii grupului britanic au fost rezervati in a comenta situatia filialei din Romania, facand doar trimitere la raportul anual. Potrivit acestuia, RBS, care a anuntat saptamana trecuta o pierdere uriasa de 28 de miliarde de euro, isi vinde subsidiarele de retail si operatiunile de banca comerciala de pe pietele europene si din Orientul Mijlociu, pentru ca nu mai prezinta oportunitati suficient de mari. In lipsa unor investitii semnificative, pe care grupul nu si le permite acum, rezultatele din aceste piete nu justifica pastrarea lor. In aceasta categorie intra, in viziunea britanicilor, si banca din Romania.

    Dificultatile pe care le au “acasa” grupurile internationale se rasfrang, de altfel, sub mai multe forme pe piata romaneasca. Desi, pentru moment, decizia RBS este cea mai radicala, e foarte probabil ca nu va fi ultima de acest fel in industria financiara romaneasca, chiar daca oficialii romani nici nu admit sa se gandeasca inca la acest lucru. “OTP Bank Romania nu va fi vanduta, cu siguranta”, spunea de curand Laszlo Diosi, presedintele bancii, lasand sa se inteleaga insa ca celelate divizii din grup nu sunt cu totul scoase dintr-un calcul mai mare al grupului maghiar. La nivel de grup, OTP analizeaza vanzarea unor subsidiare si concedierea a 500 de angajati, in conditiile in care anticipeaza “unul din cei mai dificili ani din istoria bancii”, potrivit directorului general al institutiei de credit, Sandor Csanyi.

    Lista institutiilor financiare care au resimtit din plin efectele crizei globale e insa mult mai lunga. In cadrul unui plan de sustinere a bancilor austriece de catre guvernul de la Viena, Erste Group (actionarul majoritar al BCR) a primit o injectie de 2,7 miliarde de euro, iar Raiffeisen Zentralbank (proprietarul Raiffeisen International) de 1,75 miliarde de euro. La randul lor, marile grupuri elene, Alpha, NBG, Eurobank sau Piraeus, au apelat la planul de sustinere oferit de stat, care a intrat astfel in actionariatul lor. ING Groep NV si Citigroup, care au prezenta in Romania, au primit si ele fonduri de la stat dupa ce s-au confruntat cu pierderi enorme.

    Pentru Citigroup, guvernul american (cu care este acum in negocieri pentru un al treilea program de sprijin, dupa ce banca a primit deja peste 50 de miliarde de dolari) impune un plan de restructurare radicala a activitatii. Operatiunile grupului vor fi separate in doua entitati, Citicorp (care va mosteni activitatile bancare globale) si Citi Holding (care include liniile de administrare a activelor, brokeraj si consumer finance). Activitatile din Romania vor fi incluse in noua structura a Citicorp, neexistand pana in prezent vesti privind posibila vanzare a acestora.

    Theodor Alexandrescu, directorul general al AIG Life Romania: “Holdingul e ca o bunica; daca bunica are probleme de sanatate financiara, nu inseamna ca toate rudele ei au aceeasi probleme."