Din ianuarie incoace, a spus ministrul, “s-a inregistrat o
crestere foarte mare a activitatii speculative pe piata produselor
petroliere, derivate si futures, iar asta nu e acceptabil”. Mai
exact, ca oriunde in alta parte pe piata materiilor prime, de la
alimente la metale, ceea ce porneste ca un fenomen legat de factori
climatici sau geopolitici ajunge repede sa fie potentat de
speculatori, care profita de dereglementarea pietei materiilor
prime. Conform unor statistici publicate de Macquarie Bank din
Australia, investitiile legate de indicii pietei materiilor prime
au crescut de la mai putin de 10 miliarde de dolari in 1998 la
circa 172 de miliarde in 2008, iar valoarea creste in continuare,
odata cu preturile materiilor prime.
Petrolul Brent va ajunge la un pret mediu de 124 de dolari pe
baril, estimeaza Erste Bank intr-un raport publicat in urma cu
cateva zile, care apreciaza insa ca in prima jumatate a anului ar
putea ajunge la 150 de dolari si chiar sa treaca de 200 de dolari
pe baril daca rutele principale ale petrolului (stramtoarea Hormuz
si Malacca) s-ar bloca din cauza conflictelor din Orientul
Mijlociu. Efectul? Conform Agentiei Internationale pentru Energie,
in 2010 ponderea cheltuielilor in sectorul petrolului a fost de
4,1% din PIB-ul global, iar daca pretul petrolului va depasi 100 de
dolari o perioada indelungata in 2011, raportul ar creste la
aproape 5%, adica un nivel critic pentru economie. La un pret mediu
de 120 dolari/baril pentru Brent, ar fi echivalentul a 6% din PIB,
iar la 150 de dolari, ponderea ar creste la 7,5% din PIB.
Analistii Erste sustin ca in 2010, cauza scumpirii materiilor
prime au fost masurile de incurajare economica adoptate de guverne
si banci centrale si politica de dobanda zero adoptata la scara
aproape globala. De aceea, considera ei, evolutia viitoare a
pretului petrolului depinde foarte mult de aplicarea unui al
treilea program de relaxare cantitativa de catre Rezerva Federala
(la ora actuala este in desfasurare cel de-al doilea, in cursul
caruia Rezerva Federala cumpara obligatiuni americane in valoare de
600 de miliarde de dolari, spre a asigura lichiditatea necesara in
sistemul financiar; decizia Fed de a initia acest al doilea program
a fost criticata pe motiv ca alimenteaza inflatia si pune la
dispozitia pietelor prea multi bani pentru speculatii).
“Corelarea pozitiva foarte evidenta dintre piata de actiuni si
pretul petrolului nu poate fi explicata doar de modelele
conventionale de oferta si cerere. Politica monetara a devenit
probabil cel mai important factor pentru pietele de marfuri”,
conchide Ronald Stöferle, analist specializat in materii prime in
cadrul Erste Group.
Leave a Reply