BusinessMagazin

Tag: piete

  • Ultima captură a poliţiştilor: şapte tone de peşte

    Poliţiştii specializaţi în investigarea fraudelor au verificat 15 pieţe agroalimentare din Capitală, în special comercianţii de carne şi peşte. Acţiunea a fost extinsă şi la nivelul a 11 judeţe, respectiv Ilfov, Constanţa, Brăila, Tulcea, Giurgiu, Călăraşi, Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman şi Ialomiţa.

    Totodată, au fost monitorizate şi transporturile cu aceste categorii de produse, fiind amplasate filtre, în echipe mixte, compuse din poliţişti de investigarea fraudelor şi poliţie rutieră pe Autostrada A 2, punctele Drajna, Lehliu, Fundulea şi Cernavodă.

    Acţiunea coordonată de Inspectoratul General al Poliţiei Române prin Direcţia de Investigare a Fraudelor vizează verificarea documentelor de provenienţă, modul de înregistrare a operaţiunilor comerciale, dar şi condiţiile de depozitare a produselor.

    În total, la nivelul Capitalei şi al celor 11 judeţe, au fost controlate 576 de societăţi comerciale, fiind constatate de către poliţişti, în urma verificărilor preliminare, 36 de infracţiuni, 13 reprezentând fapte de evaziune fiscală. De asemenea, au fost aplicate 244 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 235.530 lei.

    Echipele de control au identificat peste 7 tone de peşte şi produse din peşte, în valoare totală de 116.000 lei, a căror provenienţă legală nu a putut fi justificată, nefiind înregistrate în evidenţele contabile ale societăţilor verificate.

    Mărfurile au fost indisponibilizate, poliţiştii continuând cercetările în vederea stabilirii legalităţii operaţiilor comerciale desfăşurate.

  • Cele mai mari cinci pieţe – comerţ en gros, en detail, distribuţie de energie, producţie auto şi comerţ auto – fac afaceri de 112 mld. euro pe an

    Cele mai mari sectoare sunt în ordine comerţul cu ridicata cu excepţia auto­ve­hiculelor, care a în­registrat o cifră de afaceri de 53 mld. euro în 2011, urmată de comerţul cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor, în valoare de aproape de 30 mld. euro, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, cu 13 mld. euro, fabricarea autovehicu­le­lor rutiere cu 8,9 mld. euro şi comerţul cu ridicata şi amănuntul cu o valoare de 8 mld. euro.

    Aceste cinci mari pieţe însumează 112 mld euro, adică aproape jumătate din cifra de afaceri a întregii economii româneşti. Companiile din România au în total afaceri de 235 mld. euro, arată lucrarea profesorului Mereuţă. Însă din cele 421.000 de companii numai 36.000 au în total afaceri de 200 mld. euro.

    Cele mai mici pieţe sunt în ordine activităţile de asistenţă socială cu o ci­fră de afaceri de un milion de euro în 2011, serviciile combinate de îngrijire me­dicală cu cinci milioane de euro, pes­cuitul şi acvacultura cu 39 mil. euro, ac­ti­vităţile bibliotecilor şi muzeelor cu 45 mil. euro  şi colectarea apelor uzate cu o cifră de afaceri totală de 46 mil. euro.

  • Lichidităţile masive aruncate de băncile centrale pe pieţe depreciază banii, dar şi societatea

    Programele de relaxare cantitativă, prin care băncile centrale hrănesc artificial cu lichi­ditate economiile, devalorizează nu doar banii, ci şi societatea, ceea ce amplifică diferenţele sociale şi cresc riscul producerii războaielor, a avertizat Dylan Grice, fost strateg al băncii franceze Société Générale. „Când băncile centrale se angajează în jo­curile cu bani de care sunt atât de mândre, ne întrebăm dacă realizează că de fapt se joacă şi cu legăturile sociale. Realizează ei că prin deva­lorizarea banilor devalorizează de fapt societatea?“, se întreabă Grice. El este acum director de cercetare la firma de investiţii Edelweiss Holdings, scrie CNBC. Programele de ralaxare cantitativă, prin care băncile centrale achiziţionează active injectând astfel lichiditate pe piaţă, majorează veniturile pentru guverne, iar inflaţia şi puterea de cumpărare redusă fac ca oamenii care nu au acces la această nouă masă monetară să fie cei mai mari pierzători, a explicat economistul. „Să împovărezi deliberat un grup al societăţii este ceva rău. Dar să împovărezi un grup într-un mod atât de opac, pe ascuns, este şi mai rău. Nu este doar injust, dar şi periculos şi cu potenţial distructiv. Cu aceste idei monetare trăznite, băncile centrale îl tâlhăresc pe X pentru a-l plăti pe Y fără să ştie cine este cine“, a spus Grice.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Cinci ţări au depăşit România în topul pieţelor pentru Dacia. Pentru prima dată de la Logan încoace, România a ieşit din Top 5

    România a fost depăşită în 2012 nu doar de Franţa şi Germania, pieţe care au preluat primele două locuri după 2008, dar şi de Italia, Turcia şi Spania, potrivit datelor asociaţiilor constructorilor auto europeni. Ieşirea şi din top cinci vine în con­di­ţiile în care înmatri­culările Dacia din Ro­mânia au scăzut anul trecut cu aproa­pe 30%, la circa 16.000 de unităţi, potrivit estimă­rilor ZF pe baza datelor la 11 luni, în timp ce piaţa locală a scă­zut anul trecut cu aproape 20%, la 70.000 de ma­şini noi, cel mai mic nivel din ultimii zece ani. Ieşirea din top cinci a României în 2012 coincide cu anul în care Rena­ult a deschis cea de-a treia uzi­nă Dacia la Tanger, în Maroc, unde anul trecut a demarat producţia modelelor Lodgy, Dokker şi Dokker Van des­tinate în prin­cipal Europei de Vest.

    Mai multe pe zf.ro

  • Poliţia şi-a făcut planul la confiscări de brazi de Crăciun. Vezi ce judeţe sunt în topul confiscărilor

    Au fost confiscaţi 16.094 de pomi de Crăciun, în valoare totală de 722.226 de lei, 13.680 de coroniţe de brad şi 3.300 kg cetină.

    La 15 noiembrie a fost pusă în aplicare Dispoziţia privind prevenirea şi combaterea faptelor ilegale asociate din tăierea, transportul şi comercializarea materialelor lemnoase şi a pomilor de Crăciun, aprobată de conducerea Inspectoratului General al Poliţiei Române, a Ministerului Mediului şi Pădurilor şi a Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva.

    Poliţiştii Serviciului pentru Protecţia Fondului Forestier şi Piscicol din cadrul I.G.P.R. – Direcţia de Ordine Publică şi poliţiştii cu atribuţiuni în acest domeniu din cadrul inspectoratelor judeţene de poliţie, în colaborare cu specialişti silvici din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor şi Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva au acţionat în zonele şi pe traseele vulnerabile, pe drumurile forestiere şi drumurile publice, în zonele împădurite cu răşinoase şi în pieţe, târguri, oboare sau alte locuri de comercializare pentru prevenirea şi combaterea activităţilor ilegale din acest domeniu.

    În urma acţiunilor întreprinse, în perioada 15 noiembrie – 24 decembrie, echipele de control din teren au depistat 771 infracţiuni la Legea nr.46/2008 – Codul Silvic, au aplicat 2.648 sancţiuni contravenţionale la legislaţia din domeniul silvic, în valoare totală de 3.327.740 de lei şi au confiscat 10.838 mc material lemnos, în valoare totală de 1.031.261 de lei.

    Judeţele care în care au fost confiscaţi cei mai mulţi pomi de Crăciun sunt Neamţ – 1.942; Vrancea – 1.932; Cluj – 1.800; Alba – 1.128; Sibiu – 894, 1.080 de coroniţe de brad şi 500 de kg de cetină.

    Faţă de anul anterior, numărul de infracţiuni şi confiscările au sporit: au fost confiscaţi 16.094 de pomi, faţă de 15.333, iar numărul de infracţiuni constatate a crescut de la 484 la 771.

  • Bursa a coborât cu peste 4% în prima parte a şedinţei, sub presiunea corecţiilor pieţelor europene

    Cei mai mulţi investitori de la BVB au continuat să adopte poziţii de aşteptare la deschiderea şedinţei şi nu au introdus mai multe ordine de vânzare la preţuri cu mult sub ultimele cotaţii de vineri, deşi bursele vest-europene au scăzut puternic, cu până la 3,3%.

    Pieţele mature din Europa au coborât vizibil, acţiunile companiilor din sectorul bancar fiind cele mai afectate, din cauza temerilor că autorităţile nu vor putea ajunge la o soluţie permanentă care să pună capăt crizei datoriilor de stat din zona euro.

    Alţi factori care au amplificat aversiunea la risc a investitorilor au fost o posibilă reducere a ratingurilor băncilor franceze Societe Generale, BNP Paribas şi Credit Agricole din cauza expunerii pe datorii de stat, precum şi discuţiile politicienilor germani de vârf din coaliţia de guvernare a cancelarului Angela Merkel despre intrarea Greciei în default (incapacitate de plată).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Seful Bancii Mondiale: Pietele se indreapta catre o noua zona periculoasa

    Zoellick a spus, in cadrul cinei de la Sydney, organizata de Asia Society, ca economia mondiala trecea printr-o revenire rapida, bazata mai ales pe tarile in curs de dezvoltare ca sursa de crestere. “Ce s-a intamplat in ultimele doua saptamani este rezultatul cumulat al evenimentelor din Statele Unite ale Americii si Europa, care au facut ca multi dintre investitori sa-si piarda increderea in cateva dintre tarile importante”, a explicat presedintele Bancii Mondiale, completand “fara sa foloseasca cuvinte mari” ca “evenimentele intamplate, alaturi de revenirea fragila a ecnomiei statelor, vor trage lumea intr-o noua zona periculoasa.” Dupa Zoellick, confruntarea cu datoriile suverane si celelalte probleme din zona euro tind sa fie rezolvate “cu o zi mai tarziu”, lasand impresia ca autoritatile nu se afla cu un pas inaintea problemelor si ca nu se misca in directia corecta.

  • Raiffeisen: Pietele externe, principalul factor care influenteaza cursul leului

    “Companiile locale cumpara in general euro, in timp ce
    tranzactiile facute de jucatorii straini sunt marcate puternic de
    evolutiile de pe pietele externe”, afirma Dumitru. Aversiunea
    crescanda fata de risc de pe pietele externe a lovit si leul, si
    alte monede din regiune, astfel incat “leul nu a putut profita de
    anuntul Fitch privind imbunatatirea ratingului Romaniei, care a
    fost plasata in categoria recomandata investitorilor, iar
    aprecierea leului s-a dovedit de scurta durata”.

    Leul a atins, marti, cel mai scazut nivel fata de euro din acest
    an, cu o rata de schimb de 4,28 lei/euro, dupa ce in cursul
    tranzactiilor a depasit inclusiv pragul de 4,29 lei/euro. Bursa a
    cazut, la randul ei, cu 2%. Fenomenul este departe de a fi limitat
    la Romania, toate bursele si pietele valutare est-europene
    traversand un moment de volatilitate crescuta, din cauza noii
    acutizari a problemei datoriilor suverane din zona euro.

    Atentia speculatorilor s-a focalizat mai nou pe Italia, considerata
    brusc urmatoarea vulnerabilitate a zonei euro dupa Grecia, in
    conditiile in care problema datoriei grecesti n-a fost inca
    rezolvata, facand obiectul reuniunilor din aceasta saptamana ale
    oficialilor europeni. Randamentele obligatiunilor italiene au
    crescut, iar in media au inceput sa apara deodata analize despre
    vulnerabilitatile Italiei, ba chiar speculatii despre cine ar putea
    urma dupa Italia si Spania in spirala prabusirii zonei euro
    (raspunsul, previzibil de anul trecut pentru oricine a urmarit
    aceste speculatii, fiind ca urmatoarea vizata ar fi Franta). Pe
    acest fundal a intervenit, marti, si retrogradarea de catre Moody’s
    a Irlandei in categoria de rating speculativ, la doar cateva zile
    dupa un verdict similar pentru Portugalia.

    Raiffeisen prevede insa ca episodul de depreciere a leului va fi de
    scurta durata, pastrandu-si estimarea privind un curs de 4,15
    leu/euro pentru finele lunii septembrie.

  • Saptamana buna pentru Finante: investitorii s-au inghesuit sa finanteze Romania

    Randamentul a fost de 5,298%, peste cel de 5,17% de la emisiune
    de obligatiuni din martie 2010, cand Romania a atras 1 miliard de
    euro. “Factorii pozitivi se refera la cererea ce a totalizat
    aproximativ 3 miliarde euro si la faptul ca Ministerul Finantelor a
    platit un randament situat la 255 de puncte de baza peste
    mid-swaps, insa mai scazut decat nivelul indicativ de 260 de puncte
    de baza peste mid-swaps”, apreciaza analistii ING Bank Romania.

    In luna mai, Ungaria a vandut la randul sau obligatiuni in euro
    pe sapte ani in valoare de un miliard de euro, cu un randament
    situat la 270 de puncte de baza peste mid-swaps (nivelul dobanzii
    medii la euro pe pietele internationale), asadar Romania a stat mai
    bine din acest punct de vedere, desi Ungaria are un rating
    superior.

    “Factorul mai putin pozitiv se refera la prima platita, ce s-a
    situat cu 20 de puncte de baza peste nivelul CDS.” Nivelul mai
    ridicat al primei era un fenomen greu de evitat insa in actuala
    conjunctura a pietei, oricat de pozitiva ar fi perceptia
    investitorilor despre ameliorarea fiscala si perspectivele
    economice din Romania. Ratingul Romaniei ramane in continuare in
    categoria “junk”, conform evaluarii Standard&Poor’s si a Fitch
    (BB+), singura agentie care a acordat Romaniei un rating superior
    (“investment grade” – recomandat investitorilor) fiind Moody’s
    (Baa3).

    Bogdan Dragoi, secretar de stat in MF, a facut cunoscut ca
    urmatoarea emisiune din programul de finantari pe piata externa de
    7 miliarde de euro prin titluri pe termen mediu (EMTN) va avea loc
    in a doua jumatate a anului, insa ramane de vazut daca va fi in
    euro sau in dolari, avand in vedere ca pe piata a existat si cerere
    de titluri in dolari. Programul este administrat de Erste Group
    Bank si Societe Generale.

  • ING Bank: Turbulentele din pietele de capital cresc probabilitatea ca Romania sa amane emisiunea de titluri externe

    “Este posibil ca Romania sa emita mult asteptatele titluri pe
    termen mediu in euro intr-un viitor foarte apropiat, mai ales
    deoarece Romania nu are o prezenta activa pe pietele internationale
    si suma emisa ar putea fi cumparata relativ usor de catre
    investitori”, apreciaza Vlad Muscalu, analist in cadrul ING
    Bank.

    “Credem insa ca turbulentele de pe pietele internationale de
    capital maresc probabilitatea ca Romania sa amane emisiunea de
    titluri. Acest lucru pare probabil mai ales deoarece
    administratorii datoriei publice au aratat o atentie deosebita
    pentru controlarea costurilor de finantare”.

    Presedintele Basescu a declarat la finele saptamanii trecute ca
    Romania ar putea emite titluri de stat pe piata internationala de
    capital la inceputul lunii iunie, iar ministrul de finante Gheorghe
    Ialomitianu a declarat ca actualele conditii ale pietei sunt
    favorabile Romaniei, intrucat tara are credibilitate in ochii
    investitorilor, ceea ce o fereste de tensiunile legate de
    problemele din zona euro.

    Presedintele a justificat prin apropierea lansarii titlurilor ideea
    ca este nevoie de stabilitate politica, raspunzand astfel
    speculatiilor despre iminenta schimbarii din functie a premierului
    Boc, care ar fi urmat sa fie inlocuit cu un premier
    “tehnocrat”.

    Vara trecuta, Ministerul Finantelor a selectat Erste Group Bank si
    Societe Generale in calitate de aranjori ai programului de
    finantare externa prin titluri pe termen mediu (medium term notes),
    in valoare totala de 7 miliarde de euro. Desi planul era ca prima
    emisiune sa aiba loc in primul trimestru din acest an, Finantele
    faceau cunoscut in martie 2011 ca statul isi poate permite luxul sa
    astepte momentul oportun al pietei spre a lansa prima emisiune de
    titluri din program, intrucat Romania se bucura de sustinerea
    financiara a FMI si a Comisiei Europene.

    Ultima emisiune de titluri in valuta lansata de statul roman a avut
    loc la sfarsitul lui noiembrie 2010, cand au fost vandute pe piata
    interna obligatiuni pe trei ani in valoare de 1,3 miliarde de euro,
    cu o dobanda de 4,8% pe an, cu scopul refinantarii imprumutului de
    1,6 miliarde de euro contractat in 2009 tot de la bancile de pe
    piata interna.