BusinessMagazin

Tag: dezvoltare

  • De unde iau antreprenorii bani pentru demararea afacerii

    La intrebarea “Care este sursa de finantare potrivita pentru un
    start-up?”, 218 din cei 1.281 de utilizatori startups.ro care au
    participat la sondaj au ales investitorii privati, la egalitate cu
    numarul utilizatorilor care au ales banii proveniti din credite
    bancare.

    Economiile personale raman insa sursa de finantare de baza in
    preferintele antreprenorilor, alegerea fiind facuta de 538 de
    participantii la sondaj.

    Celelalte surse de finantare care puteau fi alese au fost:
    familie si prieteni (179 de raspunsuri) si fond de investitii tip
    seed (128 de raspunsuri).

    Datele au fost culese intre 29 iunie 2009 si 16 iunie 2010.
    Respodentii sunt in mare parte oameni de afaceri si
    antreprenori.

  • Proiecte de peste trei miliarde de lei pentru renovarea si dezvoltarea satelor

    “Aceste proiecte selectate pentru finantare au fost depuse in
    sesiunea deschisa pentru Masura 322 intre 15 iunie – 31 iulie 2009.
    Fondurile europene nerambursabile care vor fi acordate acestor
    proiecte selectate sunt de peste 3,08 miliarde lei, acoperind
    astfel integral alocarea aferenta sesiunii din perioada iunie –
    iulie 2009”, se arata intr-un comunicat al APDRP.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Colliers: Dezvoltatorii transforma mall-urile in parcuri de retail

    “Romania, comparativ cu alte piete regionale, inregistreaza o
    oferta insuficienta in ceea ce priveste centrele comerciale de tip
    big box ca si produse investitionale. Situatia se explica mai ales
    prin faptul ca, dintre dezvoltarile de retail, galeriile de fashion
    au produs venituri mai mari fata de dezvoltarile pure de tip big
    box”, afirma Blake Horsley, manager al depertamentului de
    investitii din cadrul companiei de consultanta imobiliara Colliers
    International.


    Reprezentantii companiei sustin astfel ca interesul pentru
    parcurile de retail este in crestere, pe fondul scaderii cererii de
    spatii comerciale din partea retailerilor de imbracaminte si
    incaltaminte si in contextul in care chiriasii de dimensiuni mari,
    cum ar fi hipermarketurile sau retelele de bricolaj, sunt in
    cautare de noi spatii.

    In plus, pentru dezvoltarea unui centru comercial de tip mall,
    este necesar un grad de preinchiriere de 60%, care potrivit
    reprezentantilor Colliers este greu de atins in contextul unei
    cereri scazute in orasele secundare.

    “In plus, chiriile sunt percepute ca sustenabile pe termen lung,
    situandu-se la 10-12 euro/mp/luna, ceea ce permite investitorilor
    sa fie mai increzatori in modelele financiare pe care le au in
    vedere. Mai mult, marimea acestor dezvoltari este mai potrivita
    profilului de “investitor post-criza”, in general intre 5 si 50 de
    milioane de euro, comparativ cu proiectele cu valori de sute de
    milioane de euro. Majoritatea fondurile de investitii active in
    Romania astazi nu dispun de lichiditati pentru a intra intr-un
    proiect de peste 100 mil. euro”, mai afirma reprezentantii
    companiei.

  • 150 milioane de euro pentru 14 aeroporturi. „Insuficient“, spun oficialii de la Transporturi

    Consiliul Concurentei (CC) a anuntat ieri ca a avizat schema de
    ajutor de stat privind un sprijin financiar in valoare de 150
    milioane de euro pentru modernizarea si dezvoltarea a cel mult 14
    aeroporturi cu un trafic anual de sub un milion de pasageri.

    “Schema creeaza cadrul normativ necesar pentru acordarea de
    fonduri nerambursabile unui numar maxim de 14 aeroporturi de
    categoria D in vederea construirii, modernizarii si dezvoltarii
    infrastructurii de transport aerian”, au precizat oficialii CC.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Udrea: Pe litoralul romanesc, s-a construit haotic in ultimii 20 de ani

    “Turismul de litoral are foarte multe alte probleme legate de
    calitatea serviciilor, legate de preturi, dar are probleme legate
    de felul in care s-a construit in ultimii 20 de ani in statiuni
    ignorandu-se interesele generale, interesul public, respectandu-se
    un interes privat imediat care pe termen lung a dus la situatia în
    care ne aflam astazi”, a declarat Elena Udrea, sambata, in cadrul
    seminarului “Urbanismul si turismul durabil. O provocare pentru
    relansarea litoralului romanesc”, desfasurat la Mangalia.

    Mai multe amanunte despre declaratiile Elenei Udrea pe www.mediafax.ro

  • Cum vede Tiriac Jr. dezvoltarea imperiului

    Din biroul sau, amplasat la parterul cladirii de birouri unde
    isi are sediul Tiriac Holdings, din nordul Capitalei, Ion Alexandru
    Tiriac pune la cale noile planuri de dezvoltare ale Holdingului, pe
    toate segmentele acestuia – imobiliar, auto si financiar.
    Imbracat “business”, serios, cu familie si planuri mari, Tiriac Jr,
    cunoscut in urma cu 4-5 ani pentru apartiile in publicatiile
    mondene, acum doreste ca dupa 2011 sa readuca in prim-plan cuvantul
    “crestere” in cadrul companiei. Noi proiecte imobiliare dupa
    2011-2012, noi centre auto si o posibila alianta in ceea ce
    priveste Tiriac Leasing reprezinta lista de prioritati a fiului
    fostului tenismen.


    Cifra de afaceri a businessului Tiriac a fost in 2009 cu
    aproximativ 30-40% mai mica decat in anul anterior, recunoaste Ion
    Alexandru Tiriac, fericit sa se poate lauda cu faptul ca a reusit o
    crestere a segmentului de piata.
    “In momentul de fata am reusit sa avem o scadere mai mica decat
    piata si totusi sa scriem in “negru”, adica anul trecut n-am
    pierdut sau castigat bani, am fost pe zero, cel mult am realizat la
    cateva companii un profit de cateva sute de mii sau 1 milion de
    euro si am castigat si cota de piata”, a spus mostenitorul
    imperiului Tiriac. De obicei in business exista un echilibru. Ori
    castigi bani si pierzi cota de piata, ori pierzi bani si castigi
    cota de piata. Spre exemplu, pe piata auto in 2009 cele mai mici
    scaderi le-au inregistrat dealerii si importatorii care au scazut
    cel mai mult preturile, dar care astfel si-au si redus semnificativ
    profitul.

    In 2011 Ion Alexandru Tiriac spera la o revenire pe plus a
    businessului, cu o crestere de 5-6%. “Niciodata nu vom mai vedea
    cresteri de 30-40% pe an cum erau in trecut. S-au dus. Gata. In
    plus, nici nu este sanatos sa ai cresteri atat de mari. Cum este
    posibil ca din 2002 pana in 2007 cu o medie de 40% pe an? Ce s-a
    intamplat atat de extraordinar la noi in tara ca sa ne permita asa
    ceva?” se intreaba retoric Tiriac Jr.

    Anul trecut, din totalul businessului Tiriac Holdings, de
    aproximativ 1,4 mld. Euro, 600-700 mil. euro l-a reprezentat
    segmentul auto, reprezentat de cei patru importatori, Romcar
    (Ford), Hyundai Auto Romania, M Car Trading (Mitsubishi) si Premium
    Auto (Jaguar si Land Rover), alaturi de cele 65 de centre auto care
    formeaza reteaua TiriacAuto, divizia de de retail auto a
    holdingului, care comercializeaza 11 marci auto.

    Vanzarea pachetului de la Mercedes-Benz era pregatita de ceva
    vreme, potrivit lui Alexandru Ion Tiriac, in contexul in care de la
    1 ianuarie 2007 Tiriac a pierdut importurile Mercedes-Benz catre
    nou-infiintata DaimlerChrysler Romania, dar din care detinea 49%,
    controlul asupra companiei fiind detinut de la acest punct inainte
    de nemti. “Este adevarat ca termenul ar fi trebuit sa fie mai lung,
    dar neavand acolo controlul operational am hotarat sa ne concentram
    pe ce avem noi. {i vanzarea Mercedes-Benz a fost buna pentru ambele
    parti in sensul ca ei aveau o politica total diferita fata de a
    noastra legata de cum trebuie sa mearga in viitor si atunci noi
    i-am lasat sa-si faca treaba”, a spus Tiriac oarecum resemnat. In
    acest caz Tiriac Holdings a pierdut controlul asupra importurilor
    Mercedes-Benz Romania, iar de la 1 august il va pierde si pe cel al
    Ford, Compania Nationala de Vanzari a Ford Romania urmand sa preia
    operatiunile de la Romcar. Chiar si asa, nu se poate discuta de un
    “divort” intre Tiriac si Ford sau Mercedes deoarece in continuare
    TiriacAuto reprezinta cea mai importanta retea de dealeri. Poate si
    de aceea, Ingvar Sviggum, vicepresedintele Ford pe vanzari a
    subliniat la Geneva intr-un interviu acordat ZF ca in continuare
    Ion Tiriac va ramane un partener strategic pentru Ford, iar
    colaborarea cu Tiriac Holdings este una importanta pentru Ford.

    “Nici businessul Ford si nici cel Mercedes-Benz nu se pierde.
    Tiriac Holdings detine peste 50% din reteaua Mercedes-Benz si peste
    40% din reteaua Ford. {i suntem primii la amandoua. Nu se poate
    spune ca exista cineva care sa detina mai mult din retea. Asadar in
    aceste conditii nu iesi dintr-un business. Iesi doar in ceea ce
    priveste importurile, sau reprezinti un filtru intre producator si
    client. {i tot trebuie sa “jonglezi” si cu unul si cu altul”, spune
    Tiriac Jr. subliniind ca in continuare pe lista prioritatilor este
    dezvoltarea retelelor de dealeri.
    In acest sens pe lista sunt deschiderea a trei noi centre deja
    construite, doua dintre acestea fiind in Piatra Neamt si Buzau si
    care cel mai probabil vor fi deschise dupa 2011, odata ce piata
    auto va depasi un nivel de 115.000 de autoturisme. Chiar si asa,
    TiriacAuto a deschis in primul trimestru al acestui an un nou
    centru la Cluj pentru Ford si Hyundai, in urma unei investitii de
    peste 5 milioane de euro.

  • Planurile sefului Carpatair, dupa un an de pierdere

    Cifrele anului trecut nu arata tocmai incurajator pentru
    Carpatair. Cifra de afaceri si numarul de pasageri s-au intors la
    nivelul din 2006, dinaintea boom-ului pietei de aviatie. Insa
    pentru Nicolae Petrov e doar o alta etapa: in urma cu 15 ani,
    intr-un climat economic cel putin nefavorabil, pilotul moldovean
    punea bazele unei companii aeriene, iar in urma cu zece ani, cand
    efectele crizei prin care a trecut Romania la sfarsitul anilor ’90
    inca se simteau profund, Petrov lansa brandul Carpatair. Nu era
    prima tentativa de infiintare a unei companii aeriene private in
    Romania si nici prima lui tentativa nu era, dar Carpatair a fost
    singura initiativa care a rezistat pe piata. Acum, Carpatair a
    implinit zece ani si fondatorul lui il considera inca o partida
    foarte buna.

    Atat de buna incat, cand nu e ocupat cu strategiile anticriza,
    Petrov se gandeste si la cum ar fi sa mai cumpere din actiunile de
    la minoritari. De fapt, spunand asta, fondatorul Carpatair infirma
    zvonurile care au circulat in piata despre vanzarea unui pachet de
    actiuni din companie: “Zvonurile circula mereu. Pentru moment
    structura actionariatului Carpatair este aceeasi din 2000 incoace:
    51% actionariat roman si 49% actionariat elvetian. Personal,
    consider ca momentul actual nu este unul prielnic pentru exit, iar
    eu imi doresc sa pastrez aceasta structura de actionariat
    neschimbata pe o perioada cat mai lunga”.

    Cititi aici povestea Carpatair si a lui Nicolae
    Petrov

    Chiar si in alte conditii, Petrov considera insa ca exit-ul ar
    trebui sa mai astepte: “Avand in vedere ca sunt fondatorul acestei
    companii si ca motivatia care m-a condus in toti acesti ani a fost
    cea pur profesionala, este normal sa consider ca la cei 15 ani ai
    proiectului si cei 43 ai mei este inca prematur sa ma gandesc la
    reducerea participarii si a angajamentului personal. Din contra,
    intentiile mele s-ar indrepta mai degraba spre cumpararea de
    actiuni, deoarece cred in ceea ce fac si in sansele de reusita ale
    companiei pe care o conduc”.

  • Cei mai tari roboti ai mileniului (GALERIE FOTO)

    Urmatoarul pas al evolutiei pietei robotilor, care in prezent
    este dominata de roboti de jucarie sau roboti care fac curat, va fi
    dezvoltarea de roboti care sa fie controlati de de la distanta,
    scrie
    spectrum.ieee.org    .


    “In 2018 va exista un robot la fel de inteligent ca un om”,
    crede futurologistul Ian Pearson, adaugand ca intr-o perioada mai
    lunga de timp, acestia ar putea depasi nivelul de inteligenta uman
    si vor putea sa ocupe multe posturi, in special in domeniul IT.

    Cu toate astea insa, oamenii vor fi de neinlocuit in multe
    dintre activitatile pe care le fac acum: un robot nu va fi
    niciodata capabil sa se aseze langa un bolnav, sa-l ia in brate si
    sa-l faca sa se simta mai bine, ci va putea doar sa-i faca o
    injectie sau sa-i prescrie un medicament, mai adauga Pearson.

  • Cum te ajuta Microsoft sa-ti pui afacerea pe picioare

    Programul se adreseaza persoanelor care vor sa inceapa o afacere
    sau si-au lansat business-ul de cel mult patru – sase luni si au
    nevoie de ajutor pentru dezvoltarea acesteia pe termen mediu si
    lung.

    Start-up-urile selectate au acces la un numar lunar de ore de
    consultanta de specialitate, resurse operationale si intalniri de
    networking in care primesc sfaturi legate de diverse aspecte ale
    afacerii lor.

    Echipa Start&Grow care ii va sprijini pe antreprenori este
    formata din:
    • Microsoft (partener principal Start&Grow, ofera software si
    servicii online pentru productivitatea organizatiilor)
    • Gabriela Lungu, The Practice (consultanta in
    PR&Comunicare)
    • Radu Georgescu, GECAD (mentoring pentru inceperea si dezvoltarea
    unei afaceri)
    • Radu Tudorache, Newarch Investments (mentoring pentru inceperea
    si dezvoltarea unei afaceri)
    • Eusediu Margasoiu, The Network (consultanta in strategie de
    business)
    • George Butunoiu, GB Consulting (consultanta in resurse
    umane)
    • Mihai Stanescu, RoCoach (coaching)
    • Salans (consultanta juridica)
    • Kerten (acces la finantare venture capital)
    • Accelera (consultanta in vanzari si marketing)
    • ABC Training Consulting (consultanta in management
    financiar)
    • R&M Audit (contabilitate)
    • Hostway (hosting)
    • Bucharest Hubb (entrepreneurial environment)

    In functie de nevoile celor selectati, antreprenorii vor putea
    primi gratuit un spatiu de birou in Bucuresti, fie intr-o cladire
    de birouri (zona semicentrala a orasului), fie intr-o vila (centrul
    orasului).

    “Start&Grow pleaca de la premisa ca se pot incepe afaceri si
    pe timp de criza si demonstreaza ca si start-up-urile pot avea
    acces la cele mai bune servicii si produse din piata. Partenerii
    acestui program nu sunt doar lideri in domeniile lor de activitate,
    ci oameni de afaceri si firme cu deschidere spre mediul
    antreprenorial, care ii pot intelege si ajuta pe cei aflati la
    inceput de drum”, spune Cristina Alexandru, Project Manager
    startups.ro.

    “Ne-am angajat cu entuziasm si hotarire sa sustinem, ca partener
    principal, programul Start&Grow. Este rodul colaborarii
    incepute in 2008 cu startups.ro in momentul lansarii BizSpark
    pentru start-up-uri software. De astazi, dezvoltam acest
    parteneriat pentru a pune in valoare programele si serviciile
    Microsoft pentru antreprenori din toate domeniile, cum sunt
    Microsoft Online Services pentru productivitatea organizatiilor si
    European Union Grant Advisor pentru granturi si solutii de
    finantare pentru afaceri”, spune Todi Pruteanu, Platform Strategy
    Manager la Microsoft Romania.

  • Planurile italienilor de la Enel pentru Romania

    Zambetul cu care Fulvio Conti, presedintele Enel, incepe
    prezentarea rezultatelor anuale este intotdeauna acelasi. Desi in
    2010 CEO-ul Enel pare putin obosit, zambetul are de-a face si cu un
    start al prezentarii mai sprintar decat de obicei: “Vad aici in
    sala o multime de bancheri zambitori si multumiti. Parca nici n-ar
    fi criza economica. Dar eu inteleg atitudinea, pentru ca nici pe
    noi nu ne-a afectat criza economica”. |n 2009, veniturile Enel au
    crescut cu 4,7% (pana la peste 60 de miliarde de euro), EBITDA a
    crescut cu 12% (pana la 16 miliarde de euro), iar planurile
    anuntate de investitii pana in 2014 ating 30 de miliarde de euro.
    Fulvio Conti are motive sa fie multumit. Doar ca si-a stabilit
    foarte clar prioritatile, iar discursul sau se concentreaza pe
    planuri pentru America Latina, Endesa, Rusia si Slovacia.

    Daca Rusia este pentru Conti piata in care va investi “11
    miliarde de euro in proiecte de productie de energie” si unde va
    “avea avantajul unui gaz avantajos prin parteneriatele locale”,
    Slovacia este “speciala”. Enel construieste in Slovacia o centrala
    nucleara si a transformat tara intr-un fel de centru regional al
    Enel, de unde pot fi alimentate tari precum Germania, Cehia,
    Ungaria sau orice alta tara din regiune. “Slovacia este o
    combinatie ideala intre eficienta si profit, este un partener de
    dialog excelent si mai ales are o pozitionare geografica
    excelenta”, spune Conti.

    La mijloc intre Rusia si Slovacia, cel putin din punct de vedere
    geografic, Romania a intrat cumva intr-un con de umbra in strategia
    internationala a Enel. Spre diferenta de anii anteriori, cand mai
    multe estimari si cifre despre evolutia afacerilor Enel in Romania
    apareau in raportul anual, acum Romania apare sporadic. Dar cifrele
    din raport sunt de bine si arata ca veniturile diviziei
    internationale a Enel, care include si operatiunile din Romania, au
    crescut anul trecut cu 17,7%, pana la 5,54 miliarde de euro, iar
    EBITDA cu 36,4%, cresterea fiind datorata avansului veniturilor in
    Europa Centrala cu 221 de milioane de euro, in Rusia cu 464 de
    milioane de euro, iar in sud-estul Europei cu 147 de milioane de
    euro, “in mare parte ca urmare a perioadei diferite de consolidare
    pentru Enel Distributie Muntenia si Enel Energie Muntenia”.

    Spre diferenta insa de Slovacia, Fulvio Conti nu considera
    Romania un partener de dialog egal cu alte tari din regiune:
    “Guvernul de la Bucuresti nu a reactionat pozitiv la prezenta Enel
    in Romania. Suntem acolo de cinci ani si inca suferim din cauza ca
    CFR nu isi plateste datoriile, iar productia de energie este
    impartita intre actori predefiniti. Va trebui sa presam guvernul
    Romaniei pentru a ne putea continua planurile de investitii”.
    |mpartirea pietei de energie intre actori predefiniti, sintagma
    neexplicata de Conti, se poate referi atat la accesul foarte greu
    al companiei la proiecte in zona productiei de energie (cele trei
    mari proiecte de productie ale Enel sunt blocate din cauza
    negocierilor greoaie cu statul, toate cele trei fiind in
    parteneriat cu companii de stat), dar mai ales la faptul ca Enel nu
    poate cumpara energie ieftina pe care sa o furnizeze clientilor.
    Neavand nici productie proprie si nici acces la energie la preturi
    avantajoase, Enel nu a putut sa isi dezvolte baza de furnizare,
    afacere mai profitabila.