Angajamentul guvernului de a da drumul la exporturile de gaze
naturale vine in contextul in care Romania este dependenta de
importurile rusesti, anul trecut 17% din consumul de 14 miliarde de
metri cubi de gaze venind de la Gazprom. In primele luni ale
acestui an importurile de gaze rusesti au ajuns la un nivel record
de aproape 40% din consum. Acest lucru s-a inregistrat in contextul
in care, potrivit jucatorilor din piata, depozitele s-au golit in
perioada in care mai multe industrii, cum este cea chimica, au fost
alimentate numai cu gaze din productia interna si nu cu un cos
format din importuri si exporturi. Pe de alta parte insa, rezervele
de gaze ale Romaniei mai ajung numai pentru inca 15 ani in ritmul
actual de consum, moment din care importurile vor avea o pondere
din ce in ce mai mare in consum, iar eventualele exporturi de gaze
vor duce la epuizarea mult mai rapida a rezervelor. Aceasta ar
putea sa fie un risc pentru securitatea energetica a Romaniei,
avand in vedere ca la inceputul anului 2008 Rusia a oprit gazele,
iar tarile care nu au avut resurse interne ca Serbia sau Bulgaria
au suferit mult mai mult decat Romania.
Tag: export
-
Comisia Europeana forteaza Romania sa exporte gaze. Rezervele interne se vor termina mult mai rapid
-
Economistul-sef al BERD: Exista aceleasi riscuri ca si anul trecut pentru Europa de Est, “poate chiar amplificate”
“Scenariul de baza e ca actuala criza din zona euro se va
rezolva cu bine, dar nu putem exclude incidente neprevazute. Fata
de anul trecut, sunt aceleasi motive de ingrijorare, poate chiar
amplificate, iar temerea de perturbari serioase exista in
continuare”, a declarat Erik Berglof, economistul-sef al EBRD,
citat de publicatia Emerging Markets.Pericolele vin in primul rand din riscurile pentru sectorul bancar
din regiune, daca Grecia ar intra in incapacitate de plata a unora
sau a tuturor datorilor ajunse la scadenta, ceea ce ar afecta sever
bancile din Europa de Vest, care ar putea dori sa retraga
lichiditate din subsidiarele lor est-europene.Mark Allen, reprezentant regional al FMI pentru Europa Centrala si
de Est, afirma ca integrarea puternica a sistemelor financiare din
Europa de Est cu cele occidentale le-a lasat pe primele vulnerabile
la socuri. “Desi tarile est-europene au demonstrar ca au
capacitatea de a impiedica un impact local al problemelor de la
nivelul bancilor-mama, daca aceste probleme s-ar agrava, atunci am
putea asista la probleme suplimentare in regiune”, afirma
Allen.Conform oficialului FMI, daca escaladarea crizei ar duce la o
incetinire a cresterii economice in Germania, impactul ar fi simtit
si in afara sectorului bancar, afectand cresterea economica a
tarilor est-europene dependente de exporturi, adauga Allen, desi nu
acesta e scenariul de baza pe care il ia in calcul. Presedintele
BERD, Thomas Mirow, a declarat la randul lui ca Europa de Est “este
foarte indeaproape legata de Germania, din punctul de vedere al
profitului din activitati industriale. Daca ar incepe un nou ciclu
in care Germania s-ar confrunta cu probleme, est-europenii vor fi
afectati”.Economistii BERD si ai FMI cred ca initiativa de la Viena din 2009,
prin care marile banci comerciale de pe continent cu activitate in
Est au acceptat sa nu retraga lichiditati din subsidiarele lor
estice, dovedeste ca e nevoie de un mecanism institutional pentru a
limita consecintele negative ale unei eventuale crize. “Avem deja
un cadru pe care il putem folosi in cazul unor noi probleme,
indiferent care e originea lor, pentru a aborda chestiunea
legaturilor dintre sistemele bancare din Vest si Est”, apreciaza
Mark Allen.“TOATE BANCILE DIN ROMANIA VANEAZA CORPORATIILE DE TOP 10”
Reprezentantul FMI afirma insa ca bancile din Europa Centrala si de
Est trebuie sa-si reduca portofoliile de credite neperformante, ca
sa poata debloca sistemul de credite si sa poata stimula cresterea
economica. “Sunt mai multe optiuni care ar putea fi incercate,
inclusiv schimbarea regimului fiscal al pierderilor bancilor sau
explorarea posibilitatii unor ‘bad banks’” (institutii care sa
colecteze activele cu probleme).In aprilie, initiativa Viena Plus, coordonata de BERD si formata
din actionarii bancilor cu activitate in regiune, a infiintat un
comitet de studiere a problemei creditelor neperformante si a
impactului lor asupra creditarii. “Motivul pentru care asa ceva e
necesar e ca nu am depasit inca pericolul”, afirma Piroska Nagy,
consilier principal al economistului-sef al BERD.Exista tendinta in randul celor mai mari banci din regiune, in
special din Austria si Italia, de a oferi preponderent credite
companiilor mari, deja bine capitalizate, in timp ce portofoliile
de credite neperformante raman substantiale. “Toate bancile din
Romania vaneaza corporatiile de top 10”, declara un oficial al unei
institutii multilaterale de credit din Bucuresti. “Ele le ofera
dobanzi ridicol de favorabile, dar pentru companiile mici exista
foarte putine credite disponibile.”Herbert Stepic, CEO al Raiffeisen Bank International, estimeaza ca
volumul creditelor neperformante va cunoaste un maxim in acest an.
Aurelio Maccurio, director de planificare strategica al UniCredit,
admite si el ca volumul creditelor neperformante e in crestere, dar
ca ritmul de crestere s-a incetinit: “Costul riscului e in scadere,
am vazut asta in special in primul trimestru din 2011”. -
Mierea romaneasca indulceste mesele strainilor
Productia de miere din 2010 a fost mica decat cea din anul
precedent, adica 20.295 tone, fata de 21.500 tone in 2009, potrivit
datelor Ministerului Agriculturii. Insa productia slaba de anul
trecut, cauzata de ploile torentiale si vremea capricioasa, a facut
ca productia de miere sa fie in pericol. La Bistrita, apicultorii
au avut anul trecut un bilant dezastruos: productie de miere zero,
export zero. Acum, albinele risca sa moara, in stup, fara hrana. Ca
sa nu le moara albinele pana in vara, apicultorii le vor da ca
hrana polen din China. -
Personalitatea anului 2010: Exportatorul
Cand fabrica de la Jucu s-a deschis in 2008, majoritatea
angajatilor lucrau 12 ore pe zi si castigau mai putin de 300 de
euro pe luna. Parea evident de ce fi nlandezii de la Nokia
inchideau fabrica din Bochum ca sa-sI transfere aici productia.
Acum, seful local al Cartel Alfa sustine ca salariul a crescut la
Jucu la 400 de euro pe luna, mai mult decat castiga un doctor sau
un profesor din zona, programul de munca are sanse sa scada la 8
ore “in viitorul apropiat”, iar personalul fabricii a ajuns la
1.200 de angajati cu contractpermanent si 1.800 cu contract
temporar. In plus, fabrica Nokia si-a schimbat conceptul, de la
productia de telefoane mobile ieftine pentru pietele din Europa de
Est, Asia si Africa spre productia de telefoane inteligente.
Clujul ar putea deveni una dintre cele mai atractive destinatii
de investitii din Europa, in special in IT, conform KPMG, iar alte
companii, atrase de “efectul Nokia”, si-au extins deja afacerile in
zona, de la ING pana la Samsung, Daewoo si Emerson. Cele de mai sus
sunt ceea ce a remarcat reporterul Deutsche Welle, afl at in vizita
in tara unde s-au dus locurile de munca ale nemtilor de la Bochum
in urma cu doi ani.
Observatiile neamtului suna exact ca in articolele admirative de
acum 3-4-5 ani despre Romania cea ieftina, muncitoare si atractiva
pentru investitorii straini, desi acum tara e in recesiune, iar
investitiile straine vor scadea de la 9 miliarde de euro in 2008 la
mai putin de 4 miliarde anul acesta, conform estimarii UniCredit.
Dar materialul Deutsche Welle este adevarat. Pentru ca el se refera
la singura parte din economie care a mers bine de la inceputul
crizei si pana acum – exporturile. La jumatatea anului, Mihai
Ionescu, seful Asociatiei Exportatorilor si Importatorilor din
Romania (ANEIR), organiza o conferinta de presa unde anunta mandru
“iesirea exporturilor din recesiune”.
Dupa primele patru luni, exporturile crescusera la 10,82
miliarde de euro, de la 8,76 miliarde in aceeasi perioada a lui
2009, iar in martie siaprilie, exporturile fusesera chiar mai mari
decat in lunile corespunzatoare dinaintea crizei. Masinile,
echipamentele electrice, automobilele si alte vehicule au avut
partea leului din livrarile peste granite – la fel ca in ultimii
ani de boom economic.
Este, evident, “mana strainilor” si a companiilor mari si foarte
mari: cei mai importanti exportatori erau Automobile Dacia, Nokia
Romania, Rompetrol Rafinare, ArcelorMittal Galati si OMV Petrom,
adica firme cu actionari straini, iar in topul primilor 100 de
exportatori nu erau decat patru companii cu capital majoritar
autohton – Oltchim, Hidroelectrica, Interagro si Compa Sibiu. “Fara
discutie, a fost sansa producatorilor romani de a fi integrati in
multinationale. Daca ne uitam la producatori cum sunt Antibiotice,
detinut in majoritate de stat, si Labormed, al carui proprietar e
un fond de investitii, toate aceste companii incearca sa se extinda
pe piete externe”, comenteaza Dragos Damian, CEO al
Terapia-Ranbaxy, cel mai mare producator de medicamente generice
din tara, exemplificand cu situatia de pe piata farmaceutica.“In ziua de azi, ideea de a vinde doar in piata ta nu mai
exista. Automat te plafonezi si risti sa te stingi la un moment
dat. Cand esti ancorat in supply-chain-ul unui grup multinational,
ai cea mai buna sansa de a continua sa te dezvolti: atat pe piata
interna, vorbind de operatiuni comerciale, cat si de a transfera
productia din alte tari catre Romania si de aici produsul finit sau
intermediar sa ajunga catre alte tari”, spune managerul. -
Dupa mutarea productiei in Romania, exporturile Ruukki au crescut cu 10%
Din productia fabricii pe care o detine la Bolintin Deal,
Ruukki exporta 40%, in special catre Bulgaria si Ungaria, tari in
care sunt vandute 35%, respectiv 22% din structurile metalice,
panourile termoizolante si profilele de fatade fabricate in
Romania. Restul exporturilor vizeaza Cehia (17%), Slovacia (11%),
respectiv Rusia, Slovenia, Polonia sau Finlanda.“Producem local si generam exporturi de produse realizate in
Romania, iar aceasta, intr-o anumita masura, desigur, poate
constitui pe termen lung un factor pozitiv in ceea ce priveste
indicatori precum deficitul bugetar sau chiar perceptia Romaniei ca
tara producatoare de materiale de constructii”, considera Marian
Pirvu, vicepresedintele Ruukki Construction Romania si
Bulgaria.Grupul finlandez Rautaruukki, unul din marii producatori de solutii
si sisteme metalice pentru industria de constructii civile si
industriale, cu afaceri in 27 de tari, a facut la Bolintin Deal cea
mai mare investitie greenfield a sa din Europa, in valoare de 35 de
milioane de euro. Grupul a avut in 2009 vanzari nete de 1,9
miliarde de euro si circa 12.000 de angajati.Pentru constructia fabricii de la Bolintin Deal, Ruukki a cumparat
un teren de cinci hectare. In prezent, fabrica ocupa o suprafata de
trei hectare, existand posibilitatea extinderii productiei in
viitor. Capacitatea de productie este de 1,8 milioane metri patrati
pe an pentru panouri termoizolante si de 120.000 de tone pe an
pentru structurile metalice din aliaje clasice si din oteluri
speciale. Ruukki Romania are in prezent 230 de angajati.Conform ultimelor date facute publice de companie, profitul
operational al Ruukki Romania in prima jumatate a anului a fost de
26 milioane de euro, reprezentand 2,2% din vanzari.Programul de reducere a costurilor lansat de grupul finlandez a
inclus transferarea utilajelor din fabricile din Ungaria si Cehia
la fabrica din Romania, ceea ce a dus la cresterea capacitatii
centrului de productie local cu 20%. Prin lansarea acestui program
Romania a devenit esentiala pentru activitatea grupului, productia
concentrandu-se cu precadere in patru tari: Romania, Finlanda,
Polonia si Rusia. -
Legatura dintre economia Romaniei si zicala “Ai grija ce-ti doresti”
Zicala “ai grija ce-ti doresti” pare sa se aplice, intr-adevar,
economiei dupa un al saptelea trimestru de scadere, avand in vedere
ca numai exporturile, importul si industriile care au legatura cu
exportul au rezistat crizei, in timp ce orice altceva a continuat
sa scada – consumul, comertul, turismul, telecomul, constructiile,
agricultura. O majorare frumoasa a exporturilor, cu 14,6% fata de
perioada iulie-septembrie 2009, si o crestere a industriei de 4,2%
au ajuns sa fie motorul economiei, chiar daca nu indeajuns spre a o
ridica din recesiune.E drept ca sunt toate conditiile pentru ca ultimele statistici
sa nu fie primite bine. In primul rand, insusi faptul ca am ajuns
sa ne dam seama ca exporturile nu pot tracta de unele singure
economia; ponderea lor in PIB e de circa 30%, iar ca sa treaca
economia pe plus ar trebui sa se conjuge cu cel putin inca un
domeniu care produce pentru cererea interna, agricultura,
industrie, servicii ori constructii. Or, intarzierea recoltarii a
compromis contributia agriculturii la PIB in perioada
iulie-septembrie, iar lovitura majorarii TVA si temerile de noi
pierderi de putere de cumparare au scufundat mai departe piata
imobiliara si comertul. A ramas industria, insa in mod specific cea
cu livrare preponderenta sau semnificativa la export. Inca din
iulie, Asociatia Exportatorilor si a Importatorilor din Romania
anunta “iesirea din recesiune a exporturilor”, furnizand si un top
al celor mai importanti exportatori din primele patru luni ale
anului: Dacia, Nokia, Rompetrol, ArcelorMittal Galati si
Petrom.In al doilea rand, temerea naturala a cititorului de statistici
e ca in urmatorul trimestru sau, cine stie, poate si in 2011 vor
urma noi scaderi, in virtutea aceleiasi logici pe care o enunta in
vara Matei Paun, consultant al BAC Investment: “Nu vad de unde ar
putea sa vina resorturile cresterii. Nu vad de ce bancile ar relua
finantarea economiei; ele au in continuare probleme cu calitatea
portofoliilor, cu bilantul. Nu vad de unde ar putea sa creasca
sumele trimise de romanii care lucreaza in strainatate. In privinta
cererii interne, noi am redus puterea de cumparare, taind salariile
si marind TVA. In privinta exporturilor, nu avem nicio strategie de
promovare a exporturilor, iar BNR tine cursul aproape
neschimbat”.Acum cateva saptamani, guvernatorul BNR spunea ca din discutiile
lui cu exportatorii reiese ca acestia sunt satisfacuti de nivelul
cursului (lipsind deci obsesia pragului de 5 lei care ar sustine
competitivitatea exporturilor), iar rezultatele lor pe al treilea
trimestru dovedesc ca s-au descurcat si fara propteaua cursului. A
folosi parghia deprecierii, in plus, ar fi un pret mult prea mare
platit pentru un rezultat incert, avand in vedere ca manifestarea
crizei nu s-a terminat deloc in Europa de Vest, piata cea mai
importanta. “Pentru anul viitor se prevede o usoara incetinire a
cererii in zona euro, astfel incat ea va avea impact si asupra
industriilor noastre legate de export”, declara Lucian Anghel,
economist-sef al BCR.
Ce se intampla insa cu cererea interna? Nicolae Covrig, analist
al Raiffeisen Bank, remarca faptul ca PIB a scazut fata de
trimestrul al doilea mai putin decat era asteptat: cheltuielile de
consum ale gospodariilor s-au redus numai cu 1,2% (faptul ca
vanzarile din retail sau vanzarile de masini arata scaderi mai mari
s-ar explica deci printr-un oarecare progres in segmentul informal
al economiei), iar cheltuielile publice au scazut si ele intr-un
ritm mai lent decat era anticipat. In schimb, stocurile au
continuat sa urce gratie activitatii mai mari din industria legata
de export. In asemenea conditii, “chiar daca riscul unei contractii
mai mari in trimestrele urmatoare este mai mic, nu sunt nici motive
de a astepta o redresare solida”. Analistul crede posibila o
stagnare sau o crestere nesemnificativa a PIB in ultimul
trimestru.Povestea nu apare diferita nici in prima parte a anului viitor,
tinand cont ca niciuna din sursele de finantare a cresterii nu e
certa: creditarea mai asteapta (“ca sa se reia creditarea, economia
si cererea trebuie sa se schimbe, nu bancile”, spune seful BCR,
Dominic Bruynseels), bani de investitii publice nu sunt, cu
exceptia fondurilor europene (pentru care e nevoie insa de o
ameliorare rapida a absorbtiei), iar soarta investitiilor straine
depinde decisiv de perceptia generala a companiilor straine fata de
zona noastra, dar si de felul cum Vestul insusi va reusi sa invinga
recesiunea. Pentru moment, deci, ne raman reflectiile
autoritatilor, inclusiv ale BNR, despre cat de sanatoasa va putea
fi cresterea economica dupa ce cheltuielile sociale si
administrative excesive vor fi reduse in acord cu programul FMI. E
suficient? Pentru traiul de zi cu zi, probabil ca nu; pentru orice
trece de ziua de maine insa, e esential. -
Romania, excedent de 477 mil. euro in comertul cu Africa de la inceputul anului
Romania a exportat catre tarile africane in acest interval
bunuri in valoare de 680 de milioane de euro, in crestere de la 533
de milioane in aceeasi perioada a anului trecut, si a importat de
203 milioane, in crestere de la 186 de milioane.Cele mai mari valori ale excedentului in relatia cu tarile africane
le-au consemnat Germania (3,9 miliarde de euro), urmata de Franta,
Suedia, Cehia, Belgia, Finlanda, Ungaria si Romania. La polul opus,
deficite mari in aceasta relatie comerciala au avut Italia (un
minus net de 9,2 miliarde de euro), Spania, Olanda, Marea Britanie
si Portugalia.Conform datelor INS, Romania a incheiat primele noua luni cu un
deficit comercial total de 6,89 miliarde de euro, in scadere cu
3,45% fata de aceeasi perioada a anului trecut, rezultat dintr-un
plus de 26,5% al exporturilor, raportat la o crestere cu doar 18,9%
a importurilor.Comertul cu tarile africane reprezinta 9% din volumul total al
comertului de bunuri al UE27. Pe ansamblul primelor noua luni din
2010, UE a avut un deficit de 5,5 miliarde de euro in relatia cu
aceste tari, rezultat din exporturi de 90,2 miliarde de euro, in
crestere de la 79,2 miliarde in aceeasi perioada a anului trecut)
si importuri de 95,7 miliarde, in crestere de la 79 de
miliarde.Cei mai mari exportatori europeni in Africa sunt Franta (20 de
miliarde de euro in primele noua luni din 2010), Germania si
Italia, iar principalele destinatii de export sunt Africa de Sud
(16 miliarde), Algeria si Egipt. Cel mai mare exportator african
catre Europa ramane Libia (20 de miliarde), urmata de
Algeria.UE exporta in Africa in principal masini si vehicule (35,8 miliarde
de euro), dar si petrol, medicamente si cereale, si importa in
primul rand petrol si gaze (54,9 miliarde de euro), precum si
diamante. -
De ce are nevoie Romania ca sa iasa din recesiune
Croitoru a facut diferentierea intre rata de crestere potentiala
pe termen lung, situata la circa 2,9% in prezent, fata de 5-6%
inainte de criza, si cea pe termen scurt, care s-a redus la mai
putin de 1%, avand in vedere ca structura economiei s-a schimbat,
ca si conditiile de competitivitate de care are nevoie acum Romania
pentru iesirea din recesiune si o crestere sanatoasa.Din acest punct de vedere, ideea ca Romania ar trebui sa ajunga la
aceeasi structura a economiei ca UE este gresita, apreciaza
consilierul guvernatorului BNR. Ponderea agriculturii in PIB este
de 7%, fata de 1,7% in UE, a industriei de 26,4%, fata de 18,1% in
UE, iar cea a serviciilor de 55,7%, fata de 73,9% in UE. “Nu
foloseste la nimic sa incercam sa ajungem la aceeasi structura ca
in Vest; aceasta este o idee a anilor ’70. Ceea ce e de dorit este
specializarea, identificarea acelor domenii unde putem fi cel mai
competitivi”, afirma Lucian Croitoru.In astfel de conditii, liberalizarea pietei muncii si reforma
sistemului de pensii ar facilita mobilitatea si reocuparea fortei
de munca din sectoarele care au cazut (constructii, industriile
legate de consumul final intern) spre cele care au piata, sustine
Croitoru, iar absorbtia mai buna a fondurilor europene ar suplini
insuficienta fluxurilor de capital straine, care au disparut sau
s-au reorientat spre alte zone mai rentabile de la inceputul crizei
pana acum. “FMI s-a dovedit prea optimist, in prognozele de pana
acum, cand a prevazut o reluare mai rapida a fluxurilor de capital
catre Europa Centrala si de Est.”In opinia lui, estimarea de 1,6% pentru cresterea economica din
2011 este realizabila, avand in vedere felul cum s-au comportat
pana acum sectoarele cele mai eficiente. “Exporturile sunt un model
pentru ce poate face sectorul privat atunci cand e lasat in pace”,
spune economistul, dand ca exemplu faptul ca in 2009-2010 ponderea
masinilor si a echipamentelor nu s-a redus in totalul exporturilor,
ca si faptul ca exportatorii cauta sa descopere sau sa redescopere
alte piete unde isi pot vinde produsele, acolo unde piata UE nu a
mai fost sau nu mai este suficienta.Ceea ce trage insa in jos perspectiva de crestere, in afara de
masurile de austeritate luate de Guvern, este increderea
consumatorilor romani, care mentine redusa cererea interna (“suntem
latini si avem tendinta sa exageram – daca inainte de criza eram
prea optimisti, acum suntem cu mult mai pesimisti decat alte tari
din Est si din UE in privinta redresarii economiei”). Redresarea
economiei Romaniei este limitata si de perspectiva Uniunii
Europene, pentru care Economist Intelligence Unit estimeaza ca pana
in 2017 nu va fi posibila o crestere medie a PIB de peste 1,7%.Consilierul guvernatorului BNR nu situeaza printre posibilele
motoare de crestere reluarea creditarii din partea bancilor. “Este
o cauzalitate gresita aceea ca daca se reia creditarea, economia
creste. Bancile sunt prin natura lor prociclice; este adevarata
butada ca bancile iti dau umbrela atunci cand e soare si ti-o iau
atunci cand ploua”, spune Croitoru, insistand ca reluarea
creditarii nu poate sa apara decat dupa ce economia va fi iesit
deja din recesiune.Avand in vedere toti acesti factori, momentul concret cand Romania
va ajunge din nou la crestere economica este situat de Lucian
Croitoru in a doua jumatate a lui 2011. “Se poate spune ca dupa o
perioada de recesiune, economia are nevoie de circa trei ani ca
sa-si revina”, a afirmat economistul, precizand ca reperele avute
in vedere sunt celelalte doua episoade de recesiune din 1989
incoace – cea din 1992-1993, cand economia a scazut cu 25%, si cea
din 1997-1999, cand PIB a pierdut 14%.In ultimul Raport asupra inflatiei, BNR estimeaza ca rata de
crestere potentiala a PIB va continua sa ramana pana in 2012 sub
nivelul dinaintea crizei, atata vreme cat au scazut deopotriva
fluxurile de investitii, consumul final, gradul de utilizare a
capacitatilor de productie si populatia ocupata. PIB potential,
folosit in calculele BNR pentru determinarea estimarilor de
inflatie, inseamna nivelul PIB real care poate fi generat de o
economie unde resursele (capacitatile de productie si forta de
munca) sunt folosite la maximum fara a genera presiuni
inflationiste. -
Vinurile romanesti, de pana la trei ori mai scumpe la export ca in tara
Unele dintre vinurile romanesti ajung peste hotare la preturi de
pana la trei ori mai mari comparativ cu cele cu care sunt vandute
pe piata hotelurilor si a restaurantelor din Romania, potrivit unor
producatori din domeniu.In primele opt luni, Romania a exportat in afara Uniunii
Europene 1,7 milioane de litri de vin, in valoare de peste 3,2
milioane de euro, conform datelor obtinute de gandul de la
Ministerul Agriculturii. In UE, exporturile facute in primele opt
luni din acest an au valorat circa 4,48 milioane de euro, pentru o
cantitate de 4,2 milioane de litri.Cititi mai multe pe www.gandul.info
-
Romania ar putea fi nevoita sa importe grau in 2011, cu un pret mai mare decat a exportat
El a adaugat ca Romania are contractate pentru export in acest
an 1,7 milioane tone de grau, la un pret care variaza intre 190 si
210 euro pe tona, si ar putea importa 600.000-700.000 tone, pentru
care va plati pana la 250 euro pe tona.”Faptul ca am exportat
foarte mult in acest an ne va face sa si importam. Chiar daca nu
vor fi cantitati mari, vor fi importuri de imbunatatire a
calitatii, astfel incat graul sa fie bun de panificatie. (…) Asta
e, comertul e liber!”, a explicat Radulescu.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro