BusinessMagazin

Tag: absolventi

  • Vânătorii de meserii

    “De cizia Ministerului Educaţiei de a renunţa la şcolile de arte şi meserii a avut un efect dezastruos în rândul multor angajatori, care s-au văzut nevoiţi să găsească soluţii din resurse proprii pentru că nu-şi pot desfăşura activitatea fără oameni calificaţi într-o anumită meserie”, spune Maria Grapini, directorul general al Pasmatex. Afacerea pe care o conduce în industria textilă resimte puternic lipsa absolvenţilor de şcoli de arte şi meserii. Grapini ar avea nevoie de ţesători, croitori, confecţioneri, manipulatori, însă nu mai găseşte în piaţă oameni cu aceste calificări, iar forţa de muncă pe care a avut-o la deschiderea companiei a îmbătrânit şi trebuie înlocuită.

    Pe de altă parte, la poarta fabricii vin numai candidaţi cu diplomă de facultate care sub nicio formă nu şi-ar dori să lucreze pe linia de producţie şi cu atât mai puţin să fie plătiţi cu salariul aferent acelor poziţii. “Nu am ce să fac cu atâţia absolvenţi de facultate. Într-o companie nu poţi să lucrezi numai cu oameni cu studii superioare. Avem nevoie şi de operatori, iar cei care au terminat Facultatea de Textile vor, la rândul lor, mai mult de atât”, comentează Grapini.

    În aceste condiţii, nu rămâne decât o singură variantă la care pot apela industriaşii, primii afectaţi de dispariţia “meseriaşilor”. Aceştia trebuie să-şi asume preluarea unor muncitori necalificaţi din piaţă pe care să-i specializeze din resurse proprii. “Nu este deloc simplu să iei un om care nu ştie nimic despre această meserie şi să-l înveţi totul de la zero. Trebuie să aibă un instructor cel puţin trei luni de zile, timp în care el nu produce nimic, deşi eu sunt obligată să-l plătesc cu 1.000 de lei pe lună”, explică directorul general al Pasmatex şi preşedintele Federaţiei Patronale a Textilelor, Confecţiilor şi Pielăriei. Maria Grapini spune că Pasmatex a obţinut deja certificarea de a instrui oameni în domeniu, adică şi-a creat propria şcoală de meserii.

    De multe ori, aceste măsuri sunt în zadar pentru că mulţi nici măcar nu aleg să rămână în companie după ce termină specializarea fie pentru că nu se descurcă cu aparatura, fie pentru că, pur şi simplu, nu sunt atraşi de meserie. Grapini vorbeşte despre o rată de fluctuaţie de 65%-70% în cadrul firmei pe care o conduce, ceea ce face efortul de a pregăti oameni cu atât mai costisitor. Nu este vorba doar de salariile plătite degeaba în lunile de pregătire, ci şi de taxele plătite la stat pentru acei oameni şi mai ales pentru că imediat procesul trebuie reluat. Asta înseamnă alte câteva luni în care oameni nou angajaţi nu sunt realmente productivi pentru că trebuie să fie mai întâi instruiţi.

    Tot acest traseu putea fi evitat până la desfiinţarea şcolilor de arte şi meserii, în cadrul cărora se făceau nu numai o pregătire teoretică, ci şi stagii de practică în cadrul companiilor. Sub presiunea oamenilor de afaceri şi a conştiinţei faptului că un sistem de învăţământ solid trebuie să poată pregăti nu numai specialişti, ci şi muncitori calificaţi, Ministerul Educaţiei pare să-şi reconsidere poziţia cu privire la nevoia existenţei şcolilor de meserii. “Există un proiect la nivel ministerial pentru revitalizarea învăţământului profesional.

    Nu ştim însă când anume vor fi reintroduse în sistem aceste şcoli”, au declarat pentru BUSINESS Magazin reprezentanţii Ministerului Educaţiei. Deşi pe site-ul instituţiei încă mai există categoria “Învăţământ profesional – şcoala de arte şi meserii”, cele mai recente informaţii postate sunt din 2007 şi 2008. De atunci, nimic nou. Promisiunile ministerului nu valorează însă foarte mult în ochii oamenilor de afaceri. “Ne cheamă la întâlniri, dar totul este formal. Cel care trebuie să ne asculte vorbeşte la telefon, nu notează nimeni nimic, nu bagă la cap şi nici nu transmite mai departe. Stăm până crăpăm şi apoi luăm măsuri făcute pe picior”, spune omul de afaceri Ioan Popa, proprietarul Transavia.

    Din punctul său de vedere, lipsa şcolilor profesionale nu este altceva decât un dezastru care se poate transforma în cea mai mare catastrofă a ţării în următorii ani. “Iei omul de pe stradă şi îl pui să amestece coca să facă pâine, dar nu are o minimă pregătire teoretică. Învaţă doar să facă mecanic. Şi asta pentru că toată lumea face facultate”, adaugă Ioan Popa.

  • Aproape două treimi dintre absolvenţii de studii superioare se angajează în România

    Studiul a fost realizat în cadrul proiectului european DOCIS – Dezvoltarea unui sistem operaţional al Calificărilor din învăţământul superior din România şi vizează integrarea absolvenţilor recenţi de învăţământ superior pe piaţa muncii. Potrivit studiului, dintre absolvenţii incluşi în eşantionul studiului, 67% sunt angajaţi şi 26% nu au un loc de muncă, această categorie incluzându-i atât pe şomeri, cât şi pe cei aflaţi în afara pieţei muncii din diferite motive. Venitul lunar mediu net al unui absolvent de studii superioare din ultimii cinci ani este de 1.087 lei, mai arată autorii studiului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dezastrul de la bacalaureat creşte numărul şomerilor. Câţi absolvenţi sunt înregistraţi ca şomeri

    Din datele centralizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) până în 25 septembrie au fost înregistraţi ca şomeri aproximativ 54.000 de tineri absolvenţi. Dintre aceştia, 41.851 beneficiază doar de măsuri active de ocupare (consiliere, formare profesională, mediere în muncă) fără să primească indemnizaţie de şomaj. “Nu s-au înscris la timp. Mulţi tineri nu au ştiut că trebuie să se înregistreze în 60 de zile de la absolvire pentru a putea beneficia de indemnizaţia de şomaj”, a declarat preşedintele ANOFM. Silviu Bian a declarat că, de anul viitor, ANOFM se gândeşte să organizeze mai multe acţiuni cu elevi din clasele a XI-a şi a XII-a şi cu studenţii din ultimii ani pentru a-i informa despre facilităţile de care pot beneficia şi de paşii pe care trebuie să-i urmeze.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi: În ce domenii îţi poţi găsi job

    Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi are loc vineri, în toate agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, respectiv 86 agenţii locale şi puncte de lucru.

    Cei 2.078 de agenţi economici care şi-au anunţat participarea, din cei 24.059 contactaţi, oferă 21.827 locuri de muncă , a anunţat, joi, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, organizatorul evenimentului.

    Cele mai multe oferte sunt în Bucureşti, unde angajatorii au 4.335 de locuri de muncă, şi judeţele Iaşi – 1.344, Braşov – 1.156, Cluj – 1.099, Prahova – 844, Arad – 841 şi Bacău – 793.

    Aproape un sfert din locurile de muncă sunt oferite de angajatorii care caută personal pentru fabricarea articolelor de îmbrăcăminte şi a produselor textile, aceştia având posturi pentru 5.204 absolvenţi. Angajatorii caută să angajeze personal şi pentru comerţul cu amănuntul, unde sunt 1.361 de locuri disponibile, dar şi în construcţii de clădiri, domeniu pentru care se caută 1.270 de persoane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pe ce salarii se pot angaja absolventii de facultate

    Pentru un candidat tanar si fara prea multa experienta, gasirea
    unui loc de munca a fost intotdeauna un demers care a intampinat
    probleme. Era un cerc vicios, fara nicio solutie de iesire:
    companiile cautau oameni cu experienta, pe care candidatii nu o
    puteau insa acumula daca nu li se oferea sansa unui prim loc de
    munca. Aceste probleme s-au acutizat in momentul in care companiile
    au sistat angajarile si au blocat toate pozitiile de entry level
    din organigrama. In aceste conditii, multi absolventi de facultate
    s-au vazut in fata a doua optiuni deopotriva dezavantajoase: fie
    acceptau un loc de munca sub calificarea lor si prost platit, fie,
    in asteptarea job-ului dorit, stateau acasa, rupti de orice contact
    cu piata muncii.


    De anul acesta, recrutorii vin cu vesti bune si pentru aceasta
    categorie de candidati. “La nivelul lunilor februarie-martie,
    numarul locurilor de munca disponibile era cu 25% mai mare decat in
    aceeasi perioada a anului trecut. Este o schimbare foarte
    importanta”, spune Gabriela Diaconu, account manager al site-ului
    de recrutare Best Jobs. Cu alte cuvinte, celor care pana acum s-au
    plans de blocajul existent pe piata muncii le-au crescut sansele
    sa-si gaseasca un loc de munca, atata vreme cat accepta noile
    conditii de angajare, care, in principiu, vizeaza salarii de
    intrare mult mai mici decat in 2007 si 2008. La acea vreme, erau
    situatii in care un junior ajungea sa castige inca din primele luni
    500 de euro, salariu care in momentul de fata se castiga dupa
    trei-patru ani de experienta.


    In prezent, un candidat care aplica pentru o pozitie de intrare
    trebuie sa stie inca de la inceput ca este putin probabil sa
    castige mai mult de 300-350 de euro, in cele mai bune cazuri. De
    cele mai multe ori, un salariu de inceput este stabilit la un
    plafon de aproximativ 250 de euro. Dupa aproximativ un an, salariul
    incepe sa creasca, insa majorarile nu sunt exponentiale, ci se
    incadreaza in jurul unei marje de 10%.

    Salarii mai mari primesc, in general, cei care se angajeaza in
    IT si banci, acolo unde sunt cei mai bine platiti angajati, dar si
    atunci cand candidatii au un avantaj competitiv clar, cum ar fi
    cunoasterea unei limbi straine rare. De multe ori, nici macar o
    diploma de studii in strainatate nu asigura un castig cu mult mai
    mare. “Sunt salarii pe care oamenii au ajuns sa le accepte pentru
    ca inteleg ca nu este o perioada usoara si ca angajatorii au de
    unde alege. Este absurd sa ceri multi bani, atunci cand nu stii sa
    faci mare lucru”, subliniaza Iuliana Badea, director executiv in
    cadrul companiei de recrutare Lugera & Makler.


    Pentru acesti bani, candidatii trebuie sa puncteze cateva
    aspecte importante in CV-ul lor – sa aiba studii superioare, sa
    vorbeasca macar o limba straina si sa mai fi lucrat in domeniu
    intre unu si trei ani, adica sa fie la primul sau la al doilea loc
    de munca. In linii mari, asa arata profilul unui candidat eligibil
    pentru o pozitie de entry level intr-o companie multinationala.

    Cu aceste date, un tanar s-ar putea angaja ca operator de date
    intr-un companie de servicii externalizate, ca assistant manager,
    ofiter de front office intr-o banca, administrator de retea intr-o
    companie de IT sau junior copywriter intr-o agentie de publicitate,
    acestea fiind cateva dintre pozitiile deschise in momentul de fata
    de companii.
    De asemenea, in ultimii ani conteaza tot mai putin daca exista sau
    nu vreo legatura intre facultatea terminata si domeniul de
    activitate in care exista locuri de munca libere. O data pentru ca
    angajatorii acuza faptul ca materiile studiate in facultati au
    foarte rar legatura cu practica din realitate si apoi pentru ca
    fiecare companie specializeaza de la zero orice nou angajat.
    Conteaza mai degraba capacitatea de a invata si de a se adapta a
    candidatilor.

  • Cat costa o cariera?

    Intrebare de 100 de puncte: ce ati face daca ati primi
    un loc de munca platit cu 4.000 de euro pe luna? Aveti 23 de ani si
    abia ati terminat studiile. Locul vacant este intr-o companie
    multinationala, la Oslo, iar sansele de promovare sunt
    promitatoare. Ati accepta? Irina Scarlat a spus pas. “Am simtit ca
    in Romania pot sa-mi construiesc o cariera mult mai solida”,
    explica scurt tanara. S-a intors recent in tara dupa aproape doi
    ani petrecuti la studii in strainatate. A terminat Facultatea de
    Relatii Economice Internationale din cadrul Academiei de Studii
    Economice de la Bucuresti, dupa care a plecat la Oslo, unde a urmat
    un program masteral, cu specializare in economie politica, iar apoi
    a ajuns la Paris pentru un alt master – marketing si comunicare.
    Doua repere importante in CV-ul ei si un inceput ideal de
    cariera.

    Daca nu ar fi obtinut burse de studiu pentru ambele, stagiile
    din Norvegia si din Franta ar fi costat-o 29.000 de euro. “Din
    fericire, bursele pe care le-am primit din Romania, plus bursele pe
    care le-am primit apoi si de la facultatile din strainatate, dar si
    faptul ca la Oslo am lucrat in cadrul facultatii pe un post similar
    celui de asistent universitar m-au ajutat sa adun suficienti bani
    cat sa acopar 140% din costurile pe care le-am avut”, spune
    Irina.


    Faptul ca a plecat cu ajutorul unei fundatii care sprijina
    studiile in strainatate a obligat-o sa se intoarca in tara, aceasta
    fiind una dintre conditiile sponsorizarii, dar, chiar daca nu ar fi
    avut aceasta “inradacinare contractuala”, tot nu ar fi vrut sa
    ramana in alta tara. Asa ca atunci cand a primit o oferta din
    partea unei companii multinationale din Oslo de a lucra acolo, pe
    un salariu de 4.000 de euro pe luna, i-a fost simplu sa spuna nu.
    “In strainatate intri pe o pozitie de entry level usor si esti bine
    platit, dar apoi, ca expat, este greu sa avansezi. In plus, nu am
    putut niciodata sa concep ca viata mea ar putea continua altundeva
    decat acasa. Faptul ca stiam ca ma voi intoarce in Romania era
    foarte important pentru psihicul meu”, explica aceasta.

    Irina face parte dintre cei doar 24% din studentii romani care
    studiaza in strainatate si care vor sa se intoarca dupa terminarea
    studiilor, potrivit unei cercetari recente realizate de Liga
    Studentilor Romani din Strainatate. Atunci cand a venit acasa,
    primul impuls a fost sa se angajeze intr-o companie. A trimis CV-ul
    sau si scrisoarea de intentie mai multor grupuri de comunicare si a
    primit raspuns destul de repede, insa, dupa ce s-a gandit mai bine,
    si-a dat seama ca isi doreste, de fapt, altceva – sa aiba propria
    afacere. Si-a deschis, astfel, alaturi de trei prieteni, o mica
    agentie de organizare de evenimente si relatii publice. Au deja
    cativa clienti si, pe langa asta, Irina Scarlat este
    vicepresedintele pe comunicare al Ligii Studentilor Romani din
    Strainatate. Tine, deci, in permanenta legatura cu romanii care au
    plecat afara sa studieze si stie mai bine decat oricine cum isi vad
    acestia viitorul profesional, ce inseamna Romania pentru ei si, mai
    ales, de ce au ales sa plece.

    Datele pe care organizatia din care face parte le-a adunat arata
    astfel – sunt 50.000 de romani care studiaza in strainatate, fie ca
    este vorba de programe de licenta, studii masterale, programe
    doctorale, post-doctorale ori programe de tip MBA (Master of
    Business Administration) sau EMBA (Executive Master of Business
    Administration). Toti spun ca, odata admisi la universitatile de
    peste hotare, asteptarile lor se schimba radical si incep sa ceara
    mult mai mult de la ei insisi, de la societate si de la eventualii
    angajatori. Cei mai multi (36%) declara categoric ca nu vor sa se
    mai intoarca in Romania, 38% sunt nehotarati si asteapta aparitia
    unui element declansator care sa le contureze decizia, in timp ce
    24% stiu sigur ca vor veni inapoi acasa. Interesant este si cum isi
    motiveaza raspunsurile – 46% dintre tineri spun ca se intorc acasa
    pentru ca aici sunt prietenii lor, iar 31% vor sa fie alaturi de
    familie. In ceea ce-i priveste pe cei care nu mai vor sa auda de
    Romania, motivele sunt evidente – 64% vor sa se desprinda de
    societatea romaneasca in ansamblu si de toate practicile ei, in
    timp ce 55% sunt descurajati de ofertele de angajare existente in
    tara.


  • Somaj record in randul absolventilor de facultate: 53.000 de tineri nu-si gasesc loc de munca

    Numarul de someri cu facultate s-a
    triplat in ultimii trei ani, mai ales ca in 2008 au existat doua
    generatii de absolventi (cu studii de trei si de patru ani pentru
    licenta), ca urmare a incheierii Conventiei de la Bologna, care
    prevede durata studiilor de licenta pe o perioada de 3 ani si
    masteratul de 2 ani.


    Rata de angajabilitate a absolventilor a scazut si
    ca urmare a faptului ca universitatile private si-au pierdut din
    credibilitate, din cauza problemelor legate de legalitatea
    diplomelor.


    Mai mult pe
    www.zf.ro    .

  • 255 de lei pentru absolventii care nu-si gasesc serviciu

    Indemnizatia de somaj se acorda dupa 60 de zile de la data
    absolvirii, perioada in care absolventul beneficiaza de servicii
    gratuite de informare, consiliere si orientare profesionala în
    vederea angajarii. Indemnizatia de somaj poate fi solicitata in cel
    mult 12 luni de la data absolvirii si se acorda o singura data,
    pentru fiecare forma de invatamant absolvita. In aceste cazuri,
    ajutorul de somaj este de 255 de lei pe luna, potrivit Agentiei
    nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM).

    Nu beneficiaza de indemnizatie de somaj absolventii care, la
    data solicitarii dreptului, urmeaza o forma de invatamant.

    In situaţia in care absolventul se angajeaza in cursul celor 60
    de zile, pe o perioadă mai mare de 12 luni, cu program normal de
    lucru, beneficiaza de o prima de angajare in valoare de 425
    lei.

  • ASE ofera burse de 3.400 de lei pe luna pentru 80 de absolventi de doctorat

  • Ce salarii mai obtin absolventii de facultate: de la 250 la 1.200 de euro pe luna

    “Ofertele salariale au scazut, in medie, cu 20% de la inceputul
    crizei, insa scaderile difera foarte mult in functie de domeniu de
    activitate si departamente. Cele mai mari scaderi au fost in randul
    angajatilor din management, marketing sau PR, insa pentru functiile
    din IT, de exemplu, salariile nu au scazut”, spune Mirela
    Marinescu, recruitment director la APT, unul dintre jucatorii din
    top cinci din recrutare.

    Chiar daca au inghetat salariile sau au facut cresteri
    simbolice, companiile au inceput sa acorde bonusuri de performanta
    angajatilor care au avut rezultate peste media din firma.


    Cititi mai multe     despre salariile absolventilor de facultate pe

    www.zf.ro