Tag: plati

  • Angajatii de la Interne: si dati afara, si fara bani

    Ei vor primi exact aceleasi ajutoare sociale ca orice angajat
    care isi pierde locul de munca. 10.000 de angajati din MAI vor fi
    disponibilizati in urmatoarele doua luni, inclusiv o mare parte din
    aparatul central, potrivit declaratiilor lui Igas in fata
    parlamentarilor din comisia de aparare.

    Angajatii MAI au fost anuntati la inceputul lunii ca norma de
    hrana pe iunie va fi redusa, din cauza bugetului insuficient al
    institutiei. Sindicalistii din politie ameninta cu proteste, dupa
    ce au fost anuntati printr-un document intocmit de Directia
    Financiara din cadrul MAI si semnat de ministrul Traian Igas le
    este redusa norma de hrana cu aproximativ 550 de lei, masura fiind
    motivata de lipsa fondurilor.

  • TransFonD si Raiffeisen Bank lanseaza serviciul de facturare electronica pentru companii

    Serviciul functioneaza ca o aplicatie securizata la care se pot
    conecta atat emitentii, cat si destinatarii facturilor. Nu este
    necesara tiparirea documentelor arhivate electronic, ceea ce
    inseamna economie de hartie, de timp si de spatiu. Aplicatia este
    administrata in totalitate de TransFonD, care asigura securitatea
    deplina a datelor si buna functionare a serviciului.

    “Beneficiile se extind atat la emitentul de facturi, in sensul
    reducerii de costuri si al accelerarii fluxurilor de numerar, cat
    si catre destinatar, accesul la informatii fiind asigurat printr-o
    platforma online securizata. Ultimul pas, care inchide ciclul de
    emitere si transmitere, este plata facturii, ce poate fi facuta
    prin internet banking (Raiffeisen Online), phone banking
    (Raiffeisen Direct), mobile banking (myBanking) sau plata automata
    prin Direct Debit”, a explicat Florentina Stilu, directorul
    directiei Cash Management din Raiffeisen Bank.

    “e-Factur@ pune bazele dezvoltarii facilitatii de reconciliere a
    facturilor emise cu platile incasate in cadrul fiecarei
    organizatii, facand parte din serviciile cu valoare adaugata legate
    de plati din cadrul sistemului unic european de plati EPA – Single
    Euro Payments Area”, a declarat Razvan Faer, seful departamentului
    de strategie si marketing din TransFonD.

    TransFonD este operator al sistemului electronic de plati:
    administrator si operator al sistemului SENT (casa de compensare
    automata), administrator tehnic si operator al sistemului de
    decontare ReGIS conform mandatului acordat de catre BNR, operator
    tehnic al sistemului SaFIR (sistemul de depozitare si decontare a
    operatiunilor cu titluri de stat).

    Incepand din 2009, TransFonD este furnizor autorizat de servicii de
    arhivare electronica (e-Arhiv@). Tot atunci a lansat linia de
    urgenta pentru carduri (LUC), serviciu destinat emitentilor de
    carduri din Romania, ce pune la dispozitia clientilor institutiilor
    participante un numar unic de contact pentru blocarea cardurilor
    pierdute sau furate.

  • Cum primesc medicii bani cash si vacante ca sa prescrie “cele mai eficiente” medicamente

    De-a lungul timpului, articolele legate de eventuale acuzatii
    potrivit carora sistemul de promovare a medicamentelor nu ar fi
    transparent au fost contestate de companiile farmaceutice. In ciuda
    datelor de vanzari, care avantajau, in majoritatea cazurilor,
    doctoriile mai scumpe, lipsa dovezilor clare facea ca partile
    implicate sa vorbeasca despre coduri etice, responsabilitate
    sociala, acces largit la tratament si deontologie. Vidul
    reglementarilor legale a permis prescrierea medicamentelor mai
    costisitoare in dauna celor cu efect similar, dar chiar de cateva
    ori mai ieftine, cat timp statul le deconta, indiferent de
    valoare.

    De ce recomanda doctorii varianta mai scumpa banuieste toata
    lumea, insa pana acum nu a fost oficial. Dar tocmai s-a creat un
    precedent. Compania farmaceutica Johnson & Johnson va plati o
    amenda de 70 de milioane de dolari dupa intelegerea cu autoritatea
    de reglementare a pietei de capital din SUA pentru platile
    “improprii” facute doctorilor din Grecia, Polonia si Romania.
    Potrivit unui raport al The Securities and Exchange Commission,
    angajati ai unei subsidiare romanesti au mituit medicii salariati
    in sistemul de stat si farmacisti pentru a prescrie produsele
    farmaceutice promovate activ de catre companie. Profitul obtinut de
    J&J a fost de 3,5 milioane de dolari in perioada 2000-2007, mai
    arata raportul. Vanzarile din Romania ale J&J din 2010 au fost
    de 46 milioane de euro, cu o cota de piata de 2%, clasandu-se pe
    locul 15 intre cele mai mari companii din industria de medicamente
    locala, potrivit unui clasament al firmei de cercetare si analiza
    de piata Cegedim Romania. Compania vinde medicamente pentru
    sistemul nervos central, imunologie, virologie si oncologie, iar
    cel mai vandut produs este destinat tratamentului
    schizofreniei.

    “Investigatia a fost solicitata de conducerea responsabila a
    companiei in momentul in care anumite informatii au fost aduse la
    cunostinta acesteia si a luat toate masurile necesare pentru
    consolidarea implementarii politicilor interne de conformitate
    imediat dupa aparitia semnelor de intrebare si inainte de
    raportarea rezultatului investigatiei interne”, au raspuns
    oficialii Johnson & Johnson la solicitarea BUSINESS Magazin, cu
    mentiunea ca practicile au incetat imediat dupa initierea
    investigatiei interne.


    Practicile din Romania sunt asadar amendate in Statele Unite,
    dar nu au fost niciodata pedepsite oficial la Bucuresti. Consiliul
    Concurentei a prezentat de curand un raport care analizeaza,
    printre altele, modul de promovare a medicamentelor din piata
    farmaceutica. Sanctiunile insa intarzie sa apara. “Nu dorim sa
    comentam cu privire la nicio potentiala investigatie suplimentara
    pe care vreo autoritate, alta decat Departamentul de Justitie si
    SEC, ar putea sa o intreprinda”, spune Makis Papataxiarchis,
    directorul executiv al J&J Romania, care precizeaza ca
    niciodata conducerea companiei nu a stiut ce se intampla pe teren.
    Oficialii J&J spun ca investigatiile, daca exista, sunt
    confidentiale, iar efectuarea lor va ramane in intregime la
    discretia autoritatilor locale.

    Dincolo de demersurile Consiliului Concurentei, legea le permite
    si medicilor sa primeasca atentii si, in consecinta, sa prescrie
    ceea ce sunt rugati de catre reprezentantii medicali. Dupa actuala
    legislatie, medicii romani pot primi bani sau cadouri, cu valoare
    simbolica sau necostisitoare. Conform actului normativ care
    reglementeaza stimularea prescrierii medicamentelor, “cand
    publicitatea pentru medicamente se adreseaza persoanelor calificate
    sa prescrie sau sa elibereze astfel de produse, nu trebuie sa li se
    ofere, sa li se acorde sau sa li se promita cadouri, avantaje in
    bani sau natura, cu exceptia acelora care nu sunt costisitoare si
    care sunt relevante pentru practica medicala sau farmaceutica”
    (art. 805 alin. (1) din Legea nr. 95/2006).

    Potrivit oficialilor Consiliului Concurentei, atat timp cat
    publicitatea adresata medicului prescriptor se realizeaza prin
    oferirea de avantaje in bani, nedefinirea sintagmelor “simbolic” si
    “costisitoare” conduce la situatia in care sumele de bani
    influenteaza medicul prescriptor. Nu se mentioneaza asadar in lege
    daca 1.000 de euro si o vacanta in Elvetia au sau nu valoare
    simbolica sau daca sunt costisitoare. Asadar, ramane la latitudinea
    reprezentantilor medicali. In Franta si Spania, de exemplu, un
    doctor nu ar trebui sa accepte cadouri in numerar sau in alt mod,
    cu exceptia micilor cadouri a caror valoare nu depaseste 30 de
    euro. Marea Britanie foloseste constructia “materiale cu valoare
    neglijabila”, insa o defineste ca avand o valoare mai mica de sase
    lire sterline, fara TVA. Medicii olandezi pot primi anual daruri de
    cel mult 150 de euro, iar, peste ocean, sunt permise cadourile a
    caror valoare este mai mica de o suta de dolari si “sunt in
    beneficiul pacientilor”.

  • Pariul Visa Europe pe platile mobile: investitii anuale de 100 de milioane de euro

    “Vom accelera procesul de inlocuire a numerarului, prin
    introducerea unor modalitati noi de plata care sa permita o
    convergenta reala intre platile electronice, telefonia mobila si
    comertul electronic”, a adaugat Ayliffe, care pariaza pe o evolutie
    accelerata in urmatorii ani a platilor contactless prin telefonul
    mobil si a comertului electronic.

    De la infiintarea companiei, in 2004, si pana la sfarsitul anului
    trecut, Visa Europe a facut investitii pentru tehnologii de plata
    in valoare de 1 miliard de euro.
    Europenii au facut in primul trimestru cu 22,6% mai multe
    tranzactii cu carduri Visa decat in aceeasi perioada a anului
    trecut, mai mult de doua treimi fiind tranzactii cu carduri de
    debit.

    “In zece ani am crescut de la 1 euro din fiecare 18 euro cheltuiti
    in Europa de pe un card Visa la 1 euro din fiecare 8 euro”, afirma
    Peter Ayliffe. “Se observa o crestere puternica a gradului de
    utilizare a cardurilor in Europa, in special a celor de debit, iar
    aceasta tendinta va continua in urmatorii cativa ani, pe masura ce
    platile prin card inlocuiesc numerarul.”

    Declaratiile au fost facute la conferinta bancilor europene membre
    Visa, care a avut loc la Barcelona, la sfarsitul saptamanii
    trecute.

    In Europa sunt in circulatie 427 milioane carduri Visa de debit,
    credit si business. La sfarsitul anului trecut, cardurile Visa au
    fost utilizate pentru plati si retrageri de numerar evaluate la 1,6
    mii de miliarde de euro. 12,5% din cheltuielile din Europa au fost
    facute cu un card Visa, iar peste 70% din aceste tranzactii au fost
    realizate pe carduri Visa de debit.

    Visa Europe este detinuta si condusa de cele 4.000 banci membre din
    Europa. In octombrie 2007, Visa Europe a devenit independenta de
    corporatia Visa Inc., cu o licenta exclusiva si perpetua in
    Europa.

    Visa/Plus este una dintre cele mai mari retele de ATM-uri din lume,
    care furnizeaza numerar in monedele nationale a peste 200 de
    tari.

  • Raiffeisen lanseaza un serviciu de monitorizare a instrumentelor de debit pentru firme

    Raportul este livrat electronic si contine detalii despre ciclul
    de decontare al instrumentelor de debit ce afecteaza contul
    clientului in ziua respectiva. Informatiile includ, pentru fiecare
    instrument de plata: seria si numarul, stadiul (in custodie, in
    procesare, platit, incasat, refuzat), datele aferente decontarii,
    informatii despre platitor si beneficiar, suma si motivul
    refuzului, daca este cazul.

    Clientii bancii beneficiaza de notificare gratuita prin SMS sau
    telefon atunci cand nu dispun de fonduri suficiente pentru plata
    instrumentelor de debit. Banca asigura si reprocesarea gratuita in
    aceeasi zi a instrumentelor de debit care nu au fost decontate din
    lipsa fondurilor, reducand riscul de raportare la Centrala
    Incidentelor de Plati (CIP).

    Clientii beneficiaza si de custodie a biletelor la ordin cu
    scadenta in maxim 90 zile de la data prezentarii in agentie si, de
    asemenea, de posibilitatea de a retrage de la plata anumite
    instrumente de debit remise in agentii.

    Raiffeisen Bank are o retea de 540 de agentii care deservesc
    aproximativ 2 milioane clienti persoane fizice, 100.000 de IMM-uri
    si peste 6.800 corporatii mari si medii. Anul trecut, banca a
    realizat un profit net de 64 mil. euro, dupa standardele contabile
    romanesti, si a revenit pe locul al treilea in clasamentul
    activelor bancare, cu o cota de piata de 6,36%, in crestere cu
    circa 0,3% fata de 2009.

  • Probleme in paradis: statisticile Poloniei privind PIB si deficitele ar putea fi gresite

    Ca urmare, tot peisajul se schimba: deficitul bugetar si de cont
    curent in PIB ar avea ponderi de circa 7-8% in PIB, iar datoria
    s-ar situa probabil peste nivelul de 55% din PIB. Efectul,
    apreciaza Gronicki, este punerea in discutie a tuturor datelor
    privind PIB din 2004 incoace, de la intrarea in UE, si deteriorarea
    inevitabila a increderii investitorilor, siliti sa vada ca Polonia
    nu e deloc economia-model pe care au crezut-o.

    “In balanta de plati, in categoria de erori si omisiuni, exista
    sume mari care duc la un deficit de 4% din PIB. Daca ele sunt
    cauzate de importuri subestimate, atunci deficitul comercial si al
    serviciilor e mai mare si in consecinta si deficitul de cont curent
    e mai mare. O astfel de situatie i-ar face pe investitorii
    financiari sa-si schimbe felul cum vad Polonia si ar avea impact
    asupra estimarilor privind PIB, cu toate implicatiile –
    supraestimarea PIB, subestimarea datoriei si a deficitului”, a
    declarat Gronicki pentru Reuters.

    Lars Christensen, analist al Danske Bank, noteaza ca numai
    Polonia si Romania, dintre toate statele UE, nu raporteaza datele
    macroeconomice conform cu standardele contabile ale Eurostat
    (ESA95), aratand ca problema Poloniei cu “erorile si omisiunile”
    din statistici dateaza din 2004, de la aderarea la UE. “Am putea
    avea brusc situatia in care Polonia sa aiba de fapt ambele deficite
    in 2010, cel bugetar si cel de cont curent, aproape de 10%, in
    contrast flagrant cu perceptia generala a pietelor despre aceasta
    tara ca destinatie de investitii de calitate”, afirma
    Christensen.

  • Deficitul de cont curent a scazut cu 86% in ianuarie

    Sectorul bunurilor comerciale, reprezentand diferenta dintre
    export si import, a avut o contributie neta de 91 milioane de euro.
    Evolutia pozitiva a balantei comerciale a fost contrabalansata de
    sectorul serviciilor, care a scazut cu 105 milioane de euro fata de
    perioada similara din 2009.

    Totodata, cresterea transferurilor curente cu 208 milioane de
    euro a fost compensata in totalitate de scaderea raportata la
    venituri, de 209 milioane de euro.Deficitul contului curent a fost
    finantat integral prin investitiile directe ale nerezidentilor in
    Romania de 240 milioane euro (comparativ cu 31 milioane euro in
    ianuarie 2010), din care creditele intra-grup au insumat 272
    milioane euro, iar participatiile la capital consolidate au avut o
    pierdere neta estimata de 32 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ING Bank Romania lanseaza doua noi servicii pentru companiile mici

    “Dupa ce anul trecut am lansat liniile de credit ipotecar si
    imobiliar pentru IMM-uri, anul acesta oferim doua servicii de plati
    utile in activitatea curenta a clientilor nostri”, afirma Bernd
    Vinke, manager de vanzari pentru intreprinderi mici in cadrul ING
    Bank Romania.

    POS-ul oferit de ING Bank functioneaza prin conexiune GPRS si
    permite efectiarea platilor atat in lei, cat si in euro. Aparatul
    se instaleaza gratuit si nu are costuri de utilizare. Singura taxa
    platita de comerciant este de 1,7% din valoarea tranzactiei.

    Intrucat plata cumparaturilor cu cardul este in continua crestere,
    folosirea POS-ului le poate aduce comerciantilor dezvoltarea
    oportunitatilor de vanzare, explica oficialii bancii. Comerciantii
    care aleg sa-si instaleze POS beneficiaza si de un serviciu de
    call-center dedicat, disponibil 24 de ore din 24, in fiecare zi a
    saptamanii.

    Cel de-a doilea serviciu nou oferit de ING Bank intreprinderior
    mici este plata prin biletele la ordin si cecuri, ce pot fi
    folosite atunci cand se doreste amanarea sau garantarea unei plati,
    cresterea lichiditatii sau o siguranta mai mare la incasarea
    banilor.

    Pentru a beneficia de cele doua servicii nou lansate, companiile
    mici trebuie sa fie clientii pachetului ING Profesional. Acest
    pachet contine contul curent ING Cont’Rol, cardul Manager dedicat
    administratorilor firmei si serviciul de internet banking ING
    Home’Bank.

  • Pe final de an, Guvernul plateste arierate de aproape 600 de milioane de lei

    “Este o masura cu impact asupra mediului privat.
    Guvernul isi respecta promisiunile fata de actorii privati si fata
    de FMI, CE si Banca Mondiala privind reducerea arieratelor in
    economie”, a afirmat Ioana Muntean, purtatorul de cuvant al
    Guvernului.

    Au fost alocate 550 de milioane de lei
    Ministerului Transporturilor pentru plata unor datorii mai vechi de
    90 de zile, in unele cazuri chiar datorii de un an, operatorilor de
    transport rutier. Ioana Muntean a mentionat ca pentru constructorii
    care au lucrat pentru CNADNR se vor plati circa 160 de milioane de
    lei, pentru constructorii care au reabilitat linii de cale ferata
    se va plati suma de 241,8 milioane de lei, iar suma de 42,5
    milioane de lei va fi platita pentru reparatii la metrou.

    Tot pentru plata unor datorii acumulate, in
    cea mai mare parte catre operatorii privati, au fost alocate 68 de
    milioane de lei Ministerului Mediului. “Ministerul Mediului
    beneficiaza de 68 milioane de lei suplimentar – 66 de milioane
    pentru programe multianuale pe reabilitare a sistemelor de
    alimentare cu apa si 2 milioane pentru lucrari de investitii la
    Romsilva. Vrem sa ne achitam toate datoriile pe care le avem fata
    de constructor”, a declarat Laszlo Borbely, ministrul Mediului si
    Padurilor.

    Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului
    primeste 71 de milioane de lei, din care 47 milioane de lei pentru
    achitarea primei de la stat acordate tinerilor care economisesc
    pentru construirea si reabilitarea locuintelor. A fost suplimentat
    si programul ANL cu 24 de milioane de lei.

    Bugetul Ministerului Administratiei si
    Internelor se va suplimenta cu 187 milioane de lei pentru plata
    unor obligatii ale ministerului. Vor fi onorate, de asemenea,
    obligatii de plata din 2010 ale Ministerului Apararii Nationale in
    valoare de 16,2 milioane de lei.

    Ministerul Finantelor a primit suplimentar 200
    de milioane de lei, suma care va fi distribuita Ministerului
    Transporturilor si Ministerului Mediului pentru finantarea unor
    proiecte incluse in Programele PHARE si ISPA.

    Guvernul a aprobat si suplimentarea sumelor
    defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale cu suma de
    86 de milioane de lei, bani care vor fi destinati sustinerii
    primariilor pentru plata arieratelor.

  • Cei care platesc

    Prima la mana: remarcabil corul suparatilor de prevederile
    proiectului de Cod al muncii propus de Consiliul Investitorilor
    Straini. Patronatele si sindicatele, doua entitati care ar trebui
    sa fie ca apa si uleiul, l-au contestat la unison, deranjati, daca
    e sa credem declaratiile oficiale, fie de prevederi, fie de modul
    in care proiectul a fost promovat. Guvernul, in buna traditie a
    politicianului roman, s-a dezis prompt: nu este proiectul nostru,
    vom analiza, vom studia, vom infiinta, formularile obisnuite cu
    care in Romania sunt bagate sub pres problemele reale.

    Doi la mana: am inceput sa citesc memoriile lui Jérôme Kerviel,
    traderul condamnat la inceputul lunii octombrie la cinci ani de
    inchisoare pentru ca a prejudiciat grupul Societe Generale cu 4,9
    miliarde de euro. Un interviu al aceluiasi Kerviel din publicatia
    germana Der Spiegel mi-a oferit ceva amanunte suplimentare despre
    istoria omului care trebuie sa inapoieze bancii 4,9 miliarde de
    euro (cum are salariul de 2.300 de euro, ar avea nevoie de 177.000
    de ani pentru a-si plati datoria).

    Sa punem toate cele de mai sus in shaker si sa amestecam: X face
    ceva. Y beneficiaza de ceva-ul acela; mai tarziu Y vrea mai mult si
    gaseste caile necesare pentru a-l determina pe X sa-i ofere mai
    mult. X incearca, de multe ori reuseste. X greseste, Y devine rapid
    frustrat, actioneaza. X la puterea 33 plateste. Ecuatia se aplica
    si in primul si in al doilea caz.

    Sa explic: pot accepta ideea ca investitorii straini, bine
    organizati, actioneaza prin proiectul de Cod al muncii pentru
    transformarea Romaniei intr-un lagar de munca. Ei vor sa nu aiba
    mare bataie de cap cu angajatii, sa castige bine si sa plateasca
    taxe reduse – si vor face, firesc, tot ce le sta in putinta pentru
    a obtine toate acestea, pentru ca au banii fara de care Romania nu
    ar mai insemna chiar nimic in lume. Asa ca pot solicita modificari
    legislative. Nemultumirea patronatelor si a sindicatelor insa nu ma
    convinge, desi aparent este condusa de intentii cat se poate de
    onorabile, de grija pentru poporeanul uvrier.

    Cred ca mai degraba in strafundurile demersurilor lor nu-i vorba
    de uvrier, ci de pastrarea unor privilegii. De 20 de ani orice
    analist economic vorbeste de productivitatea scazuta din Romania,
    de piata neagra a fortei de munca, de atragerea investitiilor. De
    20 de ani Romania are nevoie de bani, de locuri de munca, de
    competente, de un sistem de invatamant care sa ofere specialistii
    de care economia si companiile au nevoie. De 20 de ani baltim intre
    intentii si promisiuni, iar cand cineva incearca sa ne forteze
    cumva mana, ne suparam, ne burzuluim, ba ne lepadam si spunem ca o
    sa facem si o sa dregem. Nu cred ca un investitor ar renunta la
    angajatii corecti si productivi, cel putin asa spune teoria, ci ar
    cauta mijloace prin care sa-l motiveze. Unde s-ar putea ajunge?

    Pai sa-l luam pe Kerviel. Judecatorul a ajuns la concluzia ca a
    manipulat date si tranzactii, iar seful bancii l-a caracterizat
    drept un terorist. Pe de alta parte, tanarul de 33 de ani spune ca
    a folosit metodele pe care le-a invatat ca angajat al bancii. Ca
    supraveghetorul sau a deconectat sistemul de alerta care reactiona
    la depasirea unui prag de expunere de 125 de milioane de euro. Ca
    pentru a investi 150 de milioane de euro este de ajuns numai o
    secunda si alte patru secunde pentru a juca un miliard de euro. Nu
    intru in zona cu cine si ce a stiut si cine si ce a sustinut la
    tribunal. Kerviel a fost o parte a unui angrenaj economic si
    financiar care s-a invartit din ce in ce mai repede si care s-a
    defectat in 2008; cine plateste?

    Undeva la mijloc intre relaxarea din actualul Cod romanesc al
    muncii si patimile lui Kerviel, dar si intre supararea patronatelor
    si a sindicatelor din Romania si dorintele investitorilor straini
    este o relatie corecta intre angajati si angajatori. Propunerile
    investitorilor trebuie ascultate si modificarea Codului muncii
    poate fi facuta, dupa discutii si negocieri intre toti cei
    implicati, nu numai intre patronate care cred ca pot rezolva
    problemele Romaniei impozitand jucatorii de poker online, sindicate
    lipsite de reprezentativitate si guvernanti indecisi (e un
    eufemism).

    Romania are nevoie de masuri mult mai dure decat chiar
    solicitarile investitorilor straini, masuri care sa elimine
    imobilismul, superficialitatea si hotia. Nu exista aici buni si
    rai, curati si murdari sau cinstiti si hoti la modul absolut. Daca
    nu ne plac pretentiile investitorilor straini, sa facem locuri de
    munca cu banii si inteligenta poporului roman. Credem ca unii ne
    muncesc prea rau, sa-i concuram folosind elanurile noastre
    lucrative si obtinand rezultate mai bune.

    Dar sa nu ne burzuluim aiurea si gratuit, pentru ca cineva, X la
    puterea 33, va plati mereu.