BusinessMagazin

Tag: banci

  • S&P retrogradeaza patru banci elene prezente in Romania in categoria “extrem de speculativ”

    Ratingurile pentru credite pe termen lung au fost coborate de la
    “B” (categoria “speculativ ridicat”) la “CCC”, cu perspectiva
    negativa, potrivit unui comunicat al S&P. Aceasta perspectiva
    reflecta posibilitatea ca bancile sa fie retrogradate din nou, daca
    agentia considera ca este probabila intrarea institutiilor
    financiare respective, conform criteriilor S&P, in incapacitate
    de plata (default).

    Calificativul “CCC” este chiar deasupra categoriei de default cu
    perspective reduse de recuperare (“CCC-” pana la “C”) si cu patru
    trepte deasupra ratingului “D”, ultimul de pe scara de evaluare a
    S&P, atribuit in situatii de incapacitate de plata.
    Totodata, ratingurile pentru credite pe termen scurt au fost
    confirmate la “C”, iar calificativele pentru instrumente financiare
    hibride la “CCC-“.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criza din Grecia va avea consecinte semnificative in Romania si Bulgaria

    In primul rand, banca japoneza si jurnalistii FT subliniaza cum
    clauzele Initiativei de la Viena, acordul incheiat in 2009 care
    obliga bancile-mama ale institutiilor de credit din Romania sa-si
    sustina subsidiarele si sa nu retraga capital, s-au inversat in
    cazul grupurilor financiare elene.
    “In prezent, subsidiarele romanesti finanteaza deja de ceva timp
    bancile-mama din Grecia”, potrivit analizei Nomura.
    Tendinta este favorizata de lichiditatea relativ buna din Romania
    si se manifesta in mai mica masura si in Bulgaria.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cristian Hostiuc, ZF: Cum au ajuns clientii sa urasca bancile?

    In schimb, el, clientul, a avut doar cateva intrebari legate de
    contractul de imprumut. Adica intrebarile uzuale ale clientilor:
    “De unde a aparut acest comision, pentru ca inainte nu era?”. “Asa
    e, aveti dreptate, inainte nu era, dar e acum. Stiti, banca a
    adoptat un nou plan de tarife si comisioane si aveti 5 lei pe luna
    sau 2 euro la contul in euro, comision de administrare!”

    Pentru ca in contractul de credit isi rezerva dreptul sa faca
    aceste modificari. Paragraful 100 nu stiu cat. Dar e mult 5 lei pe
    luna, te intreba din priviri ofiterul de credit? 60 lei pe an, 600
    de lei in zece ani, 1.200 lei in 20 de ani, asta daca nu se mai
    modifica odata? Nici nu stii ce sa spui. Daca nu-i platesti, poti
    sa fii sigur ca la un moment dat esti trimis in baza restantierilor
    si iti trebuie multe luni, multe drumuri si multi nervi sa iesi de
    acolo!

    “De ce nu mi-ati scazut dobanda/rata? Ca la alte banci s-a
    scazut, ca euribor/robor/robid/ sau ce alt indicator de referinta a
    scazut, stiu eu de la alti clienti.”
    “Nu stim ce sa va spunem, poate au alte conditii, alte marje, alti
    indicatori!”
    Dar a luat cineva un credit tot de aici si are o dobanda mai mica!
    Si plateste mai putin!
    “Stiti, dumneavoastra ati luat creditul cu conditiile de atunci, de
    acum 2-5 ani, iar acum e altceva”, vine raspunsul ofiterului.
    “Dar cand am luat atunci creditul, nu aveam acel comision. De ce
    l-ati pus acum?”
    “Nu stiu ce sa va spun. Nu stabilim noi. Din centrala. Daca vreti,
    puteti intreba acolo.”

    Sunt intrebarile si discutiile care macina atat nervii
    clientilor, cat si pe cei ai ofiterilor de credite, care azi sunt
    la o banca, maine la alta, iar la anul in alta parte, dar care
    trebuie sa aiba sau sa gaseasca raspunsuri.

    Si clientii, ce sa zica? Iau raspunsurile asa cum sunt, unele le
    inteleg, altele nu. In final tot suma aia trebuie sa o platesti
    lunar.

    Din pacate, in tot acest dialog, monolog al absurdului de multe
    ori, marea majoritate a clientilor, persoane fizice, au capatat o
    ura puternica fata de banci. Si nu cred ca exista cineva care sa nu
    vrea sa dea banii inapoi mai repede, sa scape de credit, ca sa nu
    mai aiba de-a face cu bancile. Nu cu creditul in sine! Sau altii
    care prefera sa stea cu chirie decat sa ia credit de la banca
    pentru a-si cumpara un apartament, cu toate ca ar iesi mai ieftin.
    In lipsa creditelor, nicio economie nu poate urca sustinut si sa-si
    imbunatateasca nivelul de trai.

    Cine poate pune ceva deoparte lunar, fie 50 de euro, fie 100
    euro, fie 200, fie oricat, nu se gandeste decat sa mai ramburseze
    din credit. Ca sa scape. Iar bancherii s-au trezit ca nu e bine. Ca
    ramburseaza anticipat clientii bun platnici si ca astfel nu mai au
    de unde lua dobanda de la ei. Adica nu mai au venituri. Plus ca nu
    mai au nici unde sa plaseze din nou banii primiti anticipat.
    Clienti buni nu mai sunt, au deja credite, la titluri de stat
    dobanda este numai 4% – 5,25% la euro, iar ei luau inainte 8%- 12%
    la euro de la clienti, la creditele pentru companii dobanzile
    cerute sunt mult, mult, mai mici. Iar patronii si directorii
    negociaza la sange. Si daca se enerveaza, baga societatea in
    insolventa. Deci adio si dobanzi, si o buna parte din credit. Alte
    provizoane, alte intrebari, alti bani ceruti de la actionari, adio
    bonus.

    Iar orice rambursare anticipata inseamna un minus de bani in
    consum, in economie. In loc sa cumpere un nou televizor, ceva
    haine, pantofi, adidasi, poate un nou corp de mobila, poate inca o
    sticla de vin, banii se duc in seiful bancii, iar de acolo nu au
    unde sa iasa din nou la fel de profitabil. Iar statul nu ia din
    acest circuit nici TVA, nici accize, nici impozit pe profit, nimic.
    Cum nu sunt venituri, toata lumea trebuie sa taie din cheltuieli.
    Iar cresterea economica se lasa asteptata, salariile nu cresc,
    lumea e nervoasa ca “treaba” nu merge.

    Iar bancherii isi intreaba clientii: “De ce vreti sa rambursati
    anticipat? Haideti ca avem o promotie mai buna acum, rata e mai
    mica, poate va mai ganditi!”. Au venit si vremurile astea!

    Cristian Hostiuc este directorul editorial al Ziarului
    Financiar.

    Cititi mai
    multe opinii ale jurnalistilor ZF pe www.zf.ro/opinii

  • Economiile in valuta: La un depozit de 400 euro pe trei luni nu mai iei nici banii depusi

    Astfel s-a ajuns in situatia in care un client care constituie
    un depozit in valuta pe trei luni – una dintre scaden¬tele
    preferate – sa retraga mai putini bani decat au depus daca merg la
    ghiseul bancii in oricare alta zi decat cea de scadenta. Multe
    banci nu percep comision de retragere in ziua in care depozitul
    ajunge la maturitate. “Exista o practica foarte variata in ceea ce
    priveste comisioanele de retragere. Acum cinci-sase ani existau
    foarte putine comisioane, dar paleta s-a diversificat foarte mult
    in ultima perioada. Bancile incearca astfel sa-si mareasca baza de
    venituri deoarece castigurile din marja de dobanda s-au ingustat si
    si-au dat seama ca nu se pot baza pe o singura sursa de venit”,
    comenteaza analistul financiar Aurelian Dochia.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Situatia din Romania si Ucraina a dus pe pierdere afacerile Volksbank din Europa de Est

    Volksbanken International (VBI) a raportat o pierdere de 22,4
    milioane de euro in 2010, comparativ cu un profit net de 33,3
    milioane de euro cu un an in urma, conform bilantului preluat de
    Bloomberg. Provizioanele de risc au crescut de la 174,6 la 238 de
    milioane de euro, iar in Romania au fost mai mult decat duble fata
    de 2010, respectiv 153,5 milioane.

    Seful bancii rusesti Sberbank, Gherman Gref, a confirmat marti ca
    se afla in negocieri pentru o achizitie care sa implice Volksbanken
    International. Agentia Reuters a relatat marti ca Sberbank ar fi
    facut o oferta de 700-750 de milioane de euro pentru VBI, mult sub
    asteptarile OVAG, care spera sa obtina cel putin 1,5 miliarde.
    Presa austriaca si ruseasca au scris ca Sberbank Rossii, cea mai
    mare banca ruseasca, detinuta de stat, nu ar dori sa preia si
    Volksbank Romania, motivul prezentat fiind insa ori lichiditatea
    mai slaba a pietei romanesti, ori relatiile mai reci ale Romaniei
    cu Rusia.

    Grupul-mama, Oesterreichische Volksbanken AG, a scos la vanzare in
    decembrie Volksbanken International, spre a rambursa statului
    austriac ajutorul de 1 miliard de euro primit in 2009 si pentru a
    scapa de activele cu risc mai mare. Divizia sa Kommunalkredit AG a
    fost nationalizata inca din 2008 din cauza problemelor financiare,
    iar grupul nu a platit dobanzi pentru ajutorul primit de la stat,
    din cauza pierderilor.

    Grupul Oesterreichische Volksbanken (OVAG) detine 51% din VBI,
    restul fiind impartit intre DZ Bank din Germania si Groupe BPCE din
    Franta. Pe primul trimestru, profitul net grupului a fost de patro
    ori mai mare decat in aceeasi perioada a lui 2010, la 31,6 milioane
    de euro, iar tinta de profit pentru 2011 este de pese 100 de
    milioane de euro.

    Volksbank Romania este cea mai mare unitate a VBI, care are afaceri
    in inca opt tari – Ungaria, Croatia, Cehia, Slovacia, Slovenia,
    Ucraina, Serbia si Bosnia. In primul trimestru, activele Volksbank
    Romania au scazut cu 2% fata de aceeasi perioada a anului trecut,
    la 4,7 miliarde de euro. Activele VBI erau de 13,7 miliarde de
    euro.

  • Ce au invatat bancherii din principiul “ban la ban trage”

    “Ca sa nu umblam la plasamentele actuale si nici sa nu ratati o
    oportunitate de a investi, va putem acorda un credit la o dobanda
    avantajoasa, pe masura bonitatii pe care v-o asigura activele
    financiare pe care le detineti la banca noastra” – poate fi formula
    fericita in care si clientul de private banking si bancherul sunt
    multumiti. Iar apetitul acestei categorii de clientela de top
    pentru investitii realizate din credite tinde sa dea semne de
    revenire.

    “Vedem in ultimele saptamani o renastere a interesului la
    accesarea de credite, de pilda pentru investitii in real estate,
    dar si pentru investitii de portofoliu, ceea ce cred ca reprezinta
    un semn bun”, spune Rasvan Radu, presedintele executiv al UniCredit
    Tiriac Bank – unul dintre jucatorii cu ambitii pe segmentul
    clientilor de lux.

    La sfarsitul lunii martie filiala locala a grupului italian
    UniCredit ajunsese la un portofoliu de active de 270 mil. euro
    lasate in grija de clientii cu active lichide de peste 200.000 de
    euro, in crestere cu 30% fata de nivelul din 2009. Adica si aceasta
    categorie de clienti a fost impinsa de criza sa “tina de bani”.
    Acum, Radu remarca inclusiv o categorie de clienti de acest tip
    interesati sa investeasca in sectorul energetic. “Unii sunt foarte
    proactivi pe aceasta zona.” Desi proiectele din domeniu se
    aglomereaza de la o zi la alta, iar Dobrogea nu mai are mult pana
    sa fie impanzita de morile de vant albe, Radu crede ca inca nu se
    poate vorbi despre o “bula” – “potentialul nu a fost inca atins”.
    In anii de dinaintea crizei mirajul castigurilor fabuloase cu efort
    minim de pe piata imobiliara ii contaminase si pe clientii de
    private banking ai bancilor, care ajunsesera sa dea acestui sector
    o pondere consistenta in portofoliile de investitii personale.
    Caderea acestei piete a antrenat un flux invers, banii fiind mutati
    din plasamente imobiliare in active cu grad cat mai mare de
    lichiditate, dupa un model comportamental specific perioadelor de
    criza.

    Dupa o perioada in care piata de real estate a inghetat si
    cumparatorii au tot asteptat scaderi de preturi mai mari si mai
    mari, bancherii sesizeaza o anumita dezmortire, iar clientii de
    private banking se arata prezenti pe acest front intr-o miscare
    datatoare de ceva optimism pe o piata bancara altminteri inca
    deprimata per ansamblu.

    SEF NOU LA DIVIZIA PRIVATE BANKING A UNICREDIT
    Anca Eremia, 30 de ani, care in ultimul an a fost responsabila cu
    vanzarile de private banking ale UniCredit, asteapta aprobarea BNR
    pentru a prelua pozitia de director de private banking. Ea a fost
    desemnata pentru acest post din aprilie, cand Octavia Cutus a
    plecat la rivalii de la ING dupa numai un an de activitate in banca
    italienilor. Reteta noului sef merge pe filosofia standard a
    acestei game de servicii bancare: “relatii pe termen lung,
    consolidate cu incredere, discretie si profesionalism”. Echipa de
    private banking a UniCredit include in prezent 15 oameni. Pe langa
    Bucuresti, unde banca are o sucursala dedicata intr-o zona
    centrala, sunt acoperite cu consilieri de investitii alte cinci
    orase mari: Brasov, Constanta, Cluj- Napoca, Timisoara si Iasi.
    Pana la jumatatea anului urmeaza sa intre integral in functiune
    aplicatia online care le permite clientilor sa-si vizualizeze
    portofoliul la zi, pe langa simularile de randamente potentiale si
    analize pe baza raportului risc/randament.

    BCR TENTEAZA CLIENTII DE PRIVATE BANKING CU BLAZONUL
    AUSTRIECILOR DE LA ERSTE
    BCR, cea mai mare banca de pe piata, se pregateste sa-si relanseze
    oficial noua oferta pentru clientii cu averi mari, sub brandul
    Erste Private Banking. Dupa aproape un an de pregatiri, asimilare a
    standardelor austriece, intarire a echipei cu oameni din piata de
    capital sau cu experienta in trezorerie si un sediu nou dedicat in
    zona Aviatorilor-Primaverii, BCR iese la vanatoare de clienti cu
    active lichide de peste 200.000 de euro. Un carlig “important”
    folosit pentru clientela de acest tip il reprezinta plasamentele in
    aur, inclusiv fizic, sub forma de lingouri sau monede aduse din
    Austria. Evaluarile Erste sustin ca inca nu se poate vorbi despre
    un “bubble” pe pretul aurului, recomandandu-l la investitii ca pe o
    alta valuta.

  • BNR: Nicio banca nu pleaca. Pot fi doar schimbari de actionari

    “Vestile aparute in presa ca unele banci straine vor sa plece
    din tara noastra sunt inexacte. Sunt intr-adevar banci unde ar
    putea sa existe schimb de actionari. Dar asa ceva se intampla in
    toata lumea. Inca dinainte de criza s-au vandut si s-au cumparat
    banci, fie au fuzionat”, mentioneaza Adrian Vasilescu, consilier al
    guvernatorului BNR, scrie Ziarul Financiar. Pe piata romaneasca
    exista mai multe banci care sunt de vanzare de mai mult timp.
    Actionarii existenti cauta cumpa ratori intrucat au alte prioritati
    sau si-au schimbat strategiile. “Banca nu este un automobil pe care
    sa-l vinzi in Romania, iar cumparatorul sa plece cu el in Germania,
    Austria sau oriunde. Banca este o institutie financiara romaneasca,
    ea ramane in Romania cu toate activele ei si cu raspunderea de a
    administra in continuare fiecare leu, euro sau dolar din conturile
    clientilor. Depozitele de aici raman in siguranta si garantate de
    stat, iar operatiunile bancii, cu un alt investitor, continua in
    mod firesc”, mentioneaza consilierul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia va primi 12 mld. euro de la UE si FMI la inceputul lui iulie. Bancile elene, retrogradate de Moody’s

    “Pe ansamblu, Grecia a realizat progrese semnificative, in
    special in zona consolidarii fiscale, in primul an al programului
    de ajustare”, se arata in comunicatul misiunii comune a “troicii”
    UE-FMI-BCE, citat de Wall Street Journal. In acelasi timp, misiunea
    cere Greciei sa accelereze masurile de reducere a deficitului
    bugetar si de reluare a cresterii economice.

    Premierul grec Giorgios Papandreou a promis ca guvernul va infiinta
    o agentie “administrata independent” care sa coordoneze vanzarea
    accelerata si transparenta a activelor statului, in cadrul
    programului de privatizare de 50 de miliarde de euro pe cinci ani,
    convenit cu UE-FMI-BCE. Agentia va functiona dupa principiul
    Treuhand, agentia de privatizare care a vandut activele fostei
    Germanii de Est, scrie Reuters.

    De asemenea, planul suplimentar de austeritate convenit cu cele
    trei institutii va fi prezentat parlamentului elen in urmatoarele
    zile. Atena a anuntat deja taieri noi de cheltuieli si cresteri de
    impozite in valoare de 6,4 miliarde de euro si urmeaza sa anunte
    inca un set de masuri destinate sa reduca deficitul bugetar de la
    10,5% din PIB in acest an la mai putin de 1% in 2015. Masurile cele
    noi, in valoare de 22 de miliarde de euro, se refera la reforma
    sistemului de asistenta sociala, combaterea evaziunii fiscale, alte
    taieri de salarii si concedieri in sectorul public si limitarea
    posibilitatii de optimizari fiscale si scurgere a profiturilor in
    paradisuri fiscale.

    Jean-Claude Juncker, seful Eurogrupului (compus din ministrii de
    finante ai eurozonei), a declarat ca guvernele din zona euro “vor
    incerca sa-i convinga pe creditorii privati ai Greciei sa
    contribuie la mentinerea finantarii tarii”. Conform unor diplomati
    germani citati de publicatia elena Capital, Grecia ar urma sa
    primeasca un credit suplimentar de 30-35 miliarde de euro de la UE
    si FM, iar investitorii privati vor “rostogoli” obligatiuni
    grecesti care vor ajunge la scadenta in 2012-2014.

    “Grecia nu va iesi din zona euro. Nu va fi nicio intrare in
    incapacitate de plata si tara va fi in masura sa-si onoreze
    obligatiile de plata”, a insistat Juncker. Transa de credit care
    soseste in iulie inseamna 12 miliarde de euro, din care FMI
    furnizeaza 3,3 miliarde.

    CARE E SITUATIA BANCILOR ELENE

    Vestea ca finantarea externa continua ofera o gura de aer
    binevenita pentru bancile elene, confruntate cu cresterea
    necesarului de lichiditati, in urma retrogradarilor succesive de
    rating suveran al Greciei de catre Fitch si Moody’s si a
    comentariilor tot mai frecvente ca datoria statului elen va fi mai
    devreme sau mai tarziu restructurata, avand in vedere cuantumul
    urias al acesteia, de 340 de miliarde de euro, si estimarea
    Comisiei Europene ca in 2011 datoria va ajunge aproape de 160% din
    PIB.

    Agentia de rating Moody’s a anuntat vineri inrautatirea
    calificativelor pentru opt banci elene, dintre care sapte au
    afaceri si in Romania. Miercuri, Moody’s inrautatise ratingul
    pentru datoria suverana, de la B1 la Caa1, la acelasi nivel cu al
    Cubei, apreciind ca probabilitatea ca Grecia sa declare
    incapacitate de plata a crescut la 50%.

    Decizia de vineri a fost explicata de Moody’s prin scenariul ca o
    restructurare a datoriei Greciei ar afecta direct bancile, prin
    reducerea valorii portofoliilor lor de obligatiuni guvernamentale
    elene, ceea ce “le-ar afecta sever capitalizarea”, avand in vedere
    ca ponderea acestor obligatiuni este intre 50% si 330% din
    capitalul de rang 1 al bancilor. Moody’s afirma ca bancile elene,
    in aceeasi situatie a restructurarii datoriei suverane, ar fi
    expuse unei “eroziuni potentiale a surselor lor de finantare”, din
    cauza “potentialei accelerari a retragerilor de depozite” si a
    “incertitudinilor privind accesul in continuare la lichiditatea
    furnizata de Banca Centrala Europeana”.

    In acelasi timp, agentia ia in calcul, ca factori pozitivi,
    potentialul de sprijin din partea CE, a FMI si a Bancii Centrale
    Europene, care ar acorda sustinere bancilor elene in situatia unei
    restructurari a datoriei. “Autoritatile europene au interesul sa
    incerce sa evite impactul extrem de destabilizator al unei intrari
    in incapacitate de plata a bancilor asupra economiei elene si
    asupra pietelor europene de capital”, afirma Moody’s. La aceasta
    s-ar adauga impactul asupra Bancii Centrale Europene, care este cel
    mai mare creditor al sistemului bancar elen, cu 20% din pasivele
    acestuia. Pe de alta parte, autoritatile europene vor sa evite
    efectul de precedent pe care sustinerea sistemului bancar dintr-o
    tara l-ar avea in raport cu “alte state slabe ale zonei euro”,
    noteaza agentia.

    Ratingurile bancilor elene pentru pentru depozite si datorii cu
    prioritate la plata (toate sunt prezente in Romania, cu exceptia
    Attica Bank) au fost modificate astfel:

    National Bank of Greece (NBG): de la Ba3 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 117,8 mld. euro

    EFG Eurobank Ergasias: de la Ba3 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 80,5 mld. euro

    Alpha Bank: de la Ba3 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 64 mld. euro

    Piraeus Bank: de la Ba3 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 56,6 mld. euro

    Agricultural Bank of Greece (ATE Bank): de la B1 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 28,9 mld. euro

    Attica Bank: de la B1 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 28,9 mld. euro

    Emporiki Bank of Greece: de la Baa3 la B1
    Active la finele lui martie 2011: 27,8 mld. euro

    General Bank of Greece (Geniki): de la Baa3 la B1
    Active la finele lui martie 2011: 4 mld. euro

    Toate calificativele au perspectiva negativa. Calificativele pentru
    soliditate financiara au fost si ele schimbate de la D sau E+ la E,
    reflectand ratingul acordat Greciei.

    Intr-un interviu pentru Bloomberg, seful misiunii FMI, Jeffrey
    Franks, a declarat insa ca el nu vede niciun semn ca actuala criza
    a datoriilor din zona euro s-ar putea repercuta asupra Romaniei
    prin intermediul bancilor din aceste tari.

    “Subsidiarele locale ale bancilor grecesti sunt lichide si bine
    capitalizate”, a spus Franks.

  • Sectorul bancar din China ar putea deveni cel mai mare din lume pana in 2023

    Astfel, bancile occidentale trebuie sa depaseasca mai repede
    efectele crizei si sa-si consolideze prezenta in est, pentru a
    beneficia de cresterea din urmatorii ani. Sistemul bancar din India
    il va depasi pe cel japonez pana in 2035 si ar putea sa devina
    chiar mai dezvoltat decat cel din China, odata cu imbatranirea
    populatiei chineze, se mai arata in raport. Economistul sef al PwC
    John Hawksworth a cerut liderilor din sistemul bancar, a caror
    influenta a fost stirbita de criza financiara globala, sa tina
    seama de rearanjarea puterii economice in plan global si sa-si
    revendice o parte din populatia fara acces la servicii bancare din
    tarile emergente. “Cu populatii de mult peste un miliard de
    locuitori in fiecare dintre cele doua tari, accesul la piete precum
    China si India este de importanta critica pentru crestere”, a
    afirmat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro