BusinessMagazin

Tag: publicitate

  • Ce au in comun Nadia, CRBL si Andreea Marin. Reclamele cu vedete

    Marilyn Monroe a facut reclama la ulei de motor. Actorul Don
    Johnson a aparut intr-un spot pentru Pepsi, iar controversatul O.J.
    Simpson a fost pentru o perioada imaginea brandului auto Chevrolet.
    Nu cu foarte mult timp in urma, Julia Roberts a aparut intr-o
    reclama pentru Lavazza. Nu a spus nimic, n-a facut nicio
    cascadorie, doar a zambit pret de 30 de secunde. Producatorul de
    cafea a rasplatit-o pentru acest efort cu 1,5 milioane de dolari,
    astfel incat actrita a devenit una dintre cele mai bine platite
    vedete care au aparut vreodata intr-o reclama.


    Fenomenul este la fel de amplu si in Romania, chiar daca
    originile sale nu sunt la fel de indepartate in timp. Desigur, nici
    industria publicitatii nu este la fel de veche, asa ca se explica
    usor de ce la noi reclamele cu oameni pe care ii stim de la
    televizor nu au o traditie atat de bine inradacinata. In plus, nici
    nu ne putem gandi sa vorbim despre onorarii macar apropiate de cel
    pe care l-a primit actrita din “Pretty Woman”.

    Publicitarii din Romania spun ca nu au auzit de contracte mai
    mari de 100.000 de euro, deci, in mod evident, avem piete extrem de
    diferite ca dimensiune, insa care urmaresc acelasi scop – cresterea
    notorietatii unor produse, crearea unei imagini pozitive si, mai
    apoi, cresterea vanzarilor. “Se pariaza pe un transfer rapid de
    simpatie, respect si notorietate de la vedeta catre companie, spre
    deosebire de varianta in care aceste perceptii s-ar face doar prin
    puterea ideilor de comunicare. Publicul este atasat emotional de o
    vedeta si o crediteaza cu credibilitate”, spune Raluca Sultan,
    planner la grupul Publicis Communications Bucuresti.


    Nu orice vedeta trece “testul credibilitatii”, asa ca alegerea
    persoanei potrivite se face in functie de un set de criterii bine
    determinate. Popularitatea crescuta nu este suficienta, ci trebuie
    sa fie dublata de o imagine pozitiva, fara implicari in
    scandalurile mondene si, in general, fara asocieri de imagine cu
    alte produse, astfel incat identitatea nou-creata sa fie foarte
    clara. Publicitarii spun ca actorii, cantaretii si sportivii sunt
    vedetele cele mai cautate si mai potrivite pentru astfel de
    aparitii, in timp ce vedetele de televiziune sau politicienii apar
    destul de rar sau chiar deloc in reclame. “Celebritatea vinde si
    omul de rand este receptiv la alegerile VIP-urilor, pentru ca in
    subconstient isi doreste sa semene cu acestea, sa aiba cat mai
    multe in comun cu ele. Daca o vedeta foloseste un anume sampon,
    aceasta poate constitui o garantie ca produsul e bun si poate avea
    acelasi efect pe parul meu ca si pe al vedetei”, spune Oana
    Cociasu, managing director la Lowe & Partners.

    Capitalul de imagine pozitiva pe care o vedeta il transfera
    produsului pe care il promoveaza nu este suficient pentru ca o
    campanie de comunicare sa aiba succes, spun publicitarii. Este insa
    un bun inceput. “O vedeta bine aleasa poate aduce brandul in
    atentia consumatorului, il diferentiaza in raport cu competitia,
    ajuta la memorabilitatea mesajului de brand si chiar poate
    influenta loialitatea in randul consumatorilor”, afirma Andreea
    Florea, brand consultant la BrandTailors.

    Totusi, ea subliniaza ca un aspect foarte important care trebuie
    luat in calcul atunci cand se decide aplicarea strategiei denumite
    formal “celebrity endorsement” (sustinere, confirmare din partea
    vedetelor) este stadiul de dezvoltare a brandului. Florea recomanda
    evitarea unei astfel de strategii de comunicare in campaniile de
    fixare a fundatiei brandului, cand acesta are o notorietate scazuta
    si valori slab percepute de consumatori. Intr-un astfel de caz,
    asocierile cu vedete ar duce la punerea in umbra a marcii de catre
    vedeta sau, cel putin, la limitarea manifestarii in comunicare a
    respectivului brand pentru campaniile ulterioare din cauza
    etichetarii lui in functie de asocierea cu vedeta respectiva.


    Cele mai eficiente campanii sunt cele cu un grad de complexitate
    si acoperire cat mai mare. Este situatia ideala, insa de cand
    bugetele de publicitate au scazut foarte mult, companiile trebuie
    sa se multumeasca si cu solutii de compromis. Asa ca, atunci cand
    nu au bani de un format ideal, marseaza pe solutia cu cel mai mare
    impact. Iar aici vedetele au o contributie importanta.

    “Este posibil ca, din cauza restrictionarii bugetelor de media,
    abordarea ‘celebrity endorsement’ sa fie potrivita datorita
    expunerii media a vedetei respective, dincolo de campania de
    comunicare. Mai concret spus, o campanie bine gandita si
    fundamentata poate face ca, in mod potential si indirect, vedeta
    respectiva sa duca mai departe mesajul de brand in toate aparitiile
    sale in spatiul public”, precizeaza Andreea Florea de la
    BrandTailors.

  • Etnobotanicele investitiilor

    De 1 Decembrie am vazut la televizor povesti emotionante despre
    romani exceptionali. Exceptionalitatea lor era nepretuita si cat se
    poate de diversa: erau preoti care ingrijeau copii, moldoveni care
    vopseau Turnul Eiffel, medici, artisti, intreprinzatori, oameni
    talentati pur si simplu. Asa si trebuie, sa fim constienti ca in
    jur exista si altceva, oameni frumosi care fac lucruri cel putin
    bune, daca nu exceptionale.

    Dar mi-a lipsit ceva; as fi vrut ca vreun oficial al statului
    roman sa vina si sa multumeasca celor cateva milioane de romani al
    caror singur talent este rabdarea. Este vorba de orice truditor,
    fie la privat fie la stat – oamenii care muncesc, care platesc
    taxe, cu o afacere mai mica sau mai mare, calatori cu masini nu
    prea scumpe sau cu tramvaiul sau cu metroul, care nu se exhiba,
    care tin copii la scoala si care rabda. Rabda excese, explicatii,
    abuzuri, incoerente, inconsecvente, sefi, pietoni, soferi,
    cersetori.

    Maria sa omul normal. Este in general ignorat, nu-l apara
    ONG-uri sau asociatii internationale si tine in spate, el si nu
    slabul din poveste, societatea romaneasca cu bunele si relele ei.
    Cred ca merita multumirea si recunoasterea aceasta daca, repet,
    autoritatile nu s-ar fi facut ca lucreaza de ziua nationala, la
    reuniuni internationale, chermeze cu fasole sau taieri gratuite de
    panglici.

    Ma intorc acum la investitiile pomenite mai sus. Cea mai mare
    parte a ofertelor de acest tip iti deschid o pagina care explica ce
    si cum – e un amalgam de texte, de regula prost traduse din
    engleza, un mix de pdf-uri, argumente, marturii ale unor insi care
    nu au existat niciodata, siruri ale lui Fibonacci si grafice (ba
    unele chiar cu “lumanari japoneze”). Sentimentul este ca daca
    citesti toate pdf-urile acelea si te uiti bine-bine la grafice, la
    un moment dat se va auzi un declic, vei incepe sa tranzactionezi si
    pe urma banii or sa curga si o sa fii bogat si admirat.

    Sa nu fiu gresit inteles, nu am nimic cu firmele serioase care
    au clienti ce isi pot permite sa intre pe piata valutara si sa
    speculeze. Este o piata puternica, care insemna la inceputul crizei
    2.000 de miliarde de dolari tranzactionate zilnic, de 20 de ori
    valoarea cumulata a actiunilor de la toate bursele lumii. Si exista
    si conturi demo, care te pot ajuta sa te obisnuiesti cu modul de
    tranzactionare si cu ritmul si regulile pietei valutare. Iar sumele
    minime pentru un cont, 30 – 100 de euro, nu sunt un capat de tara
    pentru cea mai mare parte a romanilor cu calculator si
    internet.

    Daca nu vrei FOREX, poate vrei aur si, daca esti grabit, poate
    nu vei baga de seama ca firma care iti ofera lingori din aur fin si
    monede are adresa de yahoo.com. Sau, de ce nu, fonduri europene. De
    fapt un ghid, luat probabil cu copy-paste de pe site-urile
    specializate si vandut drept solutia minune a finantarilor.

    Stiu ca astfel de initiative – cativa banuti ciupiti de la
    multi-multi aburiti – sunt comune oriunde in lume. Ca exista peste
    tot insi care isi inchipuie ca sunt isteti si incearca sa
    pacaleasca naivii. Cred insa ca la noi terenul este mult mai fertil
    pentru asemenea tip de afaceri, ca multi romani nu au deprinderile,
    cunostintele, prudenta si abilitatea de a separa oferta cinstita de
    inselatorie. Si cred ca astfel de initiative ar trebui discutate si
    analizate si, de ce nu, temperate. La fel ca in cazul magazinelor
    de vise.

    Lipsa multumirilor de care vorbeam, naivitatea semenilor, dar si
    afacerile-tun in care bagi un euro si obtii 5.000 sunt componente
    ale unei culturi a saraciei, puternic prezenta in Romania si acesta
    este subiectul adevarat al acestui text. Nu folosesc termenul in
    sensul sau sociologic, pentru ca nu ma intereseaza aici musai
    stiinta de carte sau nu stiu ce gen de muzica sau de manifestari
    artistice. Cultura saraciei inseamna pentru mine ideea de a imparti
    oamenii in dusi de nas si ducatori de nas, in fraieri si smecheri.
    Mai inseamna eliminarea egalitatii sanselor, idolatrizarile
    gratuite si folosirea de manipulari grosolane. Credinta in insul
    mesianic. Inertie si imobilism si folosirea in exces a ierarhiei
    natange. Multumirea de a supravietui, si nu vorbesc aici de satul
    romanesc, ci chiar de companii. Concret, un studiu al A.T. Kearney
    evidentia ca 97% din managerii romani considerau ca statul are un
    rol important in solutionarea crizei; cum solutiile de a opri criza
    sunt in exteriorul companiei, politica era una “de supravietuire”,
    fara niciun pas nou. Cat se poate de gresit, nu credeti?

    Am citit, intr-un text chiar despre cultura saraciei, o
    istorioara grozava: doi insi pe malul apei. Adus de curent, apare
    unul care se ineaca. Primul ins sare si il salveaza. Mai apare unul
    in pericol si primul sare din nou in apa. A treia oara la fel si in
    zare se vede al patrulea. Al doilea ins de pe mal da sa se ridice
    si sa plece. “Unde pleci? Avem oameni de salvat!”, exclama primul.
    Si al doilea il lamureste: “Pai m-as duce sa-l opresc pe ticalosul
    care tot arunca oameni in apa”.

  • Publicitatea stradala ar putea fi interzisa in parcuri, pe cladirile publice si pe copaci

    Restrictiile ar urma sa intre in vigoare odata cu aprobarea unui
    proiect de lege in acest sens initiat de Ministerul Dezvoltarii si
    Turismului.

    Conform proiectului, amplasarea mijloacelor de publicitate este
    interzisa pe monumentele naturii, in parcurile si rezervatiile
    naturale, in parcuri, pe cladirile reprezentand sedii ale
    autoritatilor administratiei publice locale si centrale, precum si
    ale institutiilor publice, “cu exceptia afisajelor care anunta
    activitatea ce se desfasoara in interiorul sediilor”, pe arbori, pe
    zona carosabila a strazilor si a drumurilor, “indiferent de
    categoria acestora”, dar si pe obiectele de arta monumentala si
    monumentele de for public, pe cladirile reprezentand monumente
    istorice sau componente ale unor ansambluri monument istoric, “in
    incinta si pe elementele de imprejmuire a cimitirelor, lacasurilor
    de cult si gradinilor publice”, in intersectii, in sensurile
    giratorii, “pe peretii pasajelor rutiere subterane si supraterane
    ori sub poduri si pe stalpii de sustinere a elementelor de
    semnalizare rutiera sau de circulatie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce-i enerveaza pe romani in timpul meciului

    Nu mai putin de 3,3 milioane de romani au urmarit in aceasta
    vara finala Cupei Mondiale de Fotbal, jucata intre Olanda si
    Spania. Difuzarea competitiei a adus postului public de televiziune
    o crestere sensibila a numarului de telespectatori in intervalul de
    maxima audienta – aproape 100.000.

    A fost un “aspirator” de investitii in publicitate, asa cum
    sunt, de altfel, majoritatea competitiilor internationale de gen.
    Observatia este valabila insa doar in cazul evenimentelor care au
    in centru “sportul rege”, pentru ca, in rest, interesul fata de
    alte sporturi ramane relativ scazut, chiar daca este vorba
    competitii internationale. Licentele de difuzare sunt destul de
    scumpe, iar romanii incep sa devina din ce in ce mai selectivi cu
    programele pe care le urmaresc, asa ca fiecare investitie trebuie
    atent calculata inainte de a fi facuta.

    Spre exemplu, nicio televiziune nu a fost interesata sa cumpere
    licenta de difuzare a meciului de box in care Lucian Bute isi apara
    pentru a sasea oara titlul mondial la categoria sa de greutate. Si
    luna trecuta a mai avut loc un eveniment important, care nu a
    reusit nici el sa starneasca interesul statiilor TV din Romania –
    Campionatul Mondial de Gimnastica, desfasurat in Olanda. Mai mult
    decat atat, Televiziunea Romana a inceput sublicentierea unor
    competitii deja aflate in portofoliu, dintre care cele mai
    importante sunt Jocurile Olimpice din 2012, Mondialele de Fotbal si
    competitiile de patinaj. Formula 1 mai atrage ceva interes, insa si
    acesta este moderat.

    “Si bugetele de investitii ale statiilor TV au scazut, asa ca
    ele trebuie sa aleaga unul sau doua evenimente pe care sa le
    cumpere si care au cel mai mare potential de a amortiza
    investitiile prin achizitie de publicitate”, spune Carmen Lixandru,
    managing director al agentiei de media buying Mediacom. Tocmai de
    aceea, subliniaza ea, exista o problema reala la competitiile
    sportive, altele decat cele din fotbal si in special fotbal
    international, pentru ca nu reusesc sa stranga suficienta audienta
    incat sa compenseze investitiile.

    Au fost si cazuri cand televiziunile au iesit in pierdere dupa
    ce au cumparat licentele pe bani grei, inainte de venirea crizei si
    prabusirea pietei de publicitate, fiind apoi nevoiti sa vanda
    reclama la preturi sub cele estimate initial. Totusi, evenimentele
    internationale nu raman nevandute, pentru ca atrag clientii mari,
    care nu vor renunta la investitiile in publicitate niciodata,
    indiferent de fluctuatiile de pret sau de evolutia domeniului.

    Maria Apostol, PR and Corporate Affairs Director la PRO TV,
    nuanteaza putin explicatia privitoare la diferentele atat de mari
    dintre tipurile de competitii sportive si gradul de interes
    suscitat: “Pe primele 10 locuri din punctul de vedere al
    interesului se afla un singur sport, fotbalul. In cazul galei lui
    Lucian Bute, va asigur ca ea ar fi fost de foarte mare interes daca
    ora de start ar fi fost in prime time-ul european. Boxul are marele
    avantaj al pauzelor dese si scurte, excelente momente de
    advertising la audienta mare. Fotbalul, cel bine ales si din pacate
    scump, este coplesitor ca audienta de program, dar nu la fel de
    atractiv ca performanta de rating in pauza publicitara”.

    Tarifele la care companiile cumpara reclama in astfel de pauze
    publicitare intra intr-o categorie speciala si “suporta o taxa
    premium, in functie de importanta evenimentului”, explica Apostol.
    Carmen Lixandru adauga ca, in genere, preturile sunt cu 40-50% mai
    mari decat cele normale atunci cand este vorba despre evenimente
    internationale, in timp ce in cazul evenimentelor interne,
    diferentele sunt destul de mici. De asemenea, competitiile
    internationale au loc la un interval mai mare de timp, ceea ce
    reprezinta un alt factor ce le face mai atractive.

  • Orange cheltuie 10-15% din bugetele de publicitate pe online

    Anul trecut, ponderea dedicata mediului online din bugetul total
    de aproape 150 de milioane de euro alocat promovarii a fost insa
    ceva mai mica. La o medie de 10% din buget, Orange Romania, a treia
    cea mai mare companie din piata din punctul de vedere al
    cheltuielilor cu publicitatea, dupa Procter & Gamble si
    Cosmote. Practic, a cheltuit anul trecut pentru marketing si
    promovare pe internet 15 milioane de euro.

    “Ne dorim o prezenta sustinuta in mediul online, nu doar prin
    metode clasice de expunere, ci si prin proiecte speciale. Bugetul
    va fi cu siguranta in crestere”, mai spune Stancov.

    O directie catre care se vor orienta bugete din ce in ce mai
    mari de promovare este insa chiar ecranul telefonului mobil. Tinand
    cont de cresterea accelerata a numarului de utilizatori de
    aplicatii, precum si a celor care acceseaza internetul pe mobil,
    Orange estimeaza extinderea segmentului de publicitate pe mobil,
    atat prin marketingul pe motoare de cautare sau bannere, cat si
    prin diverse proiecte speciale.

    “Publicitatea pe mobil presupune insa existenta unui public
    consistent la care sa ajunga, o masa critica, pentru ca
    publicitarii nu vin pentru o mana de oameni”, spunea recent Patrice
    Slupowski, vice presedinte al diviziei Digital Innovation &
    Comunities in cadrul Orange, cu ocazia evenimentului pe teme de
    online RoNewMedia. La nivel european, se poate spune ca aceasta
    masa critica incepe sa se contureze, crede Slupowski, in conditiile
    in care deja un sfert dintre utilizatorii de telefonie mobila
    acceseaza internetul pe telefon, in crestere fata de nivelul de 15%
    din anul precedent.

    “In Romania, interesul companiilor este deja vizibil, insa
    metodele de promovare trebuie sa se extinda si sa se rafineze”, mai
    spune managerul Orange, cu argumentul ca in momentul in care apare
    un format nou de promovare, este nevoie de o perioada cuprinsa
    intre trei si cinci ani ca sa fie inteleasa si adoptata de
    companii. Slupowski privea prin anul 2000 cu scepticism bannerele
    care incepusera sa-si faca loc pe unele modele Nokia la nivel
    european, dar acum internetul mobil este plin de asemenea forme de
    promovare. “Planul Orange ar fi sa formeze o retea de publicitate
    care sa nu includa doar portalurile proprii din fiecare tara, care
    sunt accesate in total de 51 de milioane de europeni, ci tot ce
    inseamna internet pe mobil”, mai spune vice presedintele diviziei
    Digital Innovation & Comunities din Orange.

    Pentru Romania, unul dintre factorii care limiteaza extinderea
    promovarii pe mobil este absenta unui numar mare de site-uri
    adaptate ecranelor de mici dimensiuni ale telefoanelor mobile.
    Dintre site-urile romanesti, exista in prezent mai putin de 100
    care au versiuni adaptate pentru mobil. “Desi exista inca probleme,
    piata online din Romania este dinamica si are un potential de
    crestere foarte mare”, apreciaza Patrice Slupowski.

  • Publicitatea pe Google Adwords, estimata la 12-15 milioane de euro in 2010

    Mai mult de 95% din campaniile de promovare prin Google AdWords
    in Romania sunt derulate de firme mici ori antreprenori care isi
    configureaza independent reclamele, avand bugete care nu depasesc
    500 de euro pe luna. Restul sunt campanii coordonate de specialisti
    din agentii, avand potentialul sa fie cu pana la 35% mai
    eficiente.

    Cheltuielile pot ajunge insa in acest caz chiar si la cateva
    sute de euro pe zi, in functie de relevanta si interesul
    consumatorilor pentru cuvintele cheie folosite pentru promovare.
    “Reclamele pentru cuvinte cheie care fac referire la oferte
    turistice sunt, spre exemplu, printre cele mai costisitoare, dar
    totodata si printre cele mai eficiente”, spune Lazarescu, cu
    observatia ca in ultimele cateva luni au aparut aproximativ 200 de
    companii noi care se pormoveaza prin Google AdWords, conform
    serviciului de monitorizare AdWords Competitor Monitor &
    Research al Today’s.

    Monitorizarea se face pe baza unui dictionar propriu care
    include 815.000 de cuvinte si expresii romanesti care ar putea
    sustine o reclama prin Google AdWords, iar in prezent exista
    campanii pentru 75.000 dintre acestea, realizate de 6.400 de
    site-uri.

    Companiile care folosesc serviciul Google au cel mai adesea
    drept domeniu de activitate amenajarea casei, cadouri si produse
    pentru femei, credite, servicii si produse pentru afaceri si
    sanatate. Industria produselor pentru femei este insa printre cele
    mai prezente in Google AdWords, alaturi de cea a produselor pentru
    adulti, una dintre cele mai banoase si producatoare de cash din
    .com.

    Este insa dificil de contorizat care sunt exact rezultatele
    campaniilor, in conditiile in care intre 40 si 60% din vanzarile
    unui magazin online in urma reclamelor de pe Google AdWords se
    finalizeaza in mediul offline. Rata de click pentru o campanie
    derulata pe serviciul Google in Romania este mai mare decat in alte
    tari din regiune, pornind de la 1-2 procente si urcand chiar si
    pana la 18-20%, in functie de cuvintele cheie folosite. Iar rata de
    conversie a acestor click-uri este de 2-3%, spune Lazarescu, in
    ultimii ani compania sa ajungand sa desfasoare mai mult de trei
    sferturi din activitate in zona de marketing online, iar restul din
    dezvoltare web, cu incasari de un sfert de milion de euro anul
    acesta.

  • Ca sa stiti cine sunt: ce inseamna un rebranding reusit

    “Alevia 50%, Labormed 45%”. Socotelile ii apartin lui Stefan
    Liute, directorul de strategie al agentiei de branding Grapefruit,
    iar enumerarea contine exemple de proiecte de rebranding derulate
    de agentia pe care o conduce si rezultatele de dupa lansare.
    Masurarea acestor rezultate, in cazul de fata cu cat au crescut
    vanzarile firmelor in urmatorul an dupa rebranding, este foarte
    importanta, atat pentru companii, cat si pentru strategii de
    branding, pentru ca ele spun cel mai clar daca un proiect de acest
    gen a avut sau nu succes si daca banii investiti au fost aruncati
    sau nu pe fereastra.

    Despre derularea campaniilor de rebranding cu o frecventa atat
    de mare incat fenomenul s-a transformat in tendinta, BUSINESS
    Magazin a inceput sa vorbeasca inca de anul trecut si continuam si
    in 2010. Acum, nuantele repozitionarii de marca sunt chiar mai
    variate si se refera nu numai la modificarea imaginii in urma
    schimbarii actionarilor sau pentru a crea consumatorilor perceptia
    unei companii adaptate la conditii noi de piata, ci si la ce se
    intampla la nivel intern. Brandingul de angajator, asadar,
    reprezinta o preocupare la fel de actuala pentru unele companii din
    piata. “Explicatia este destul de simpla: companiile acestea vor
    sa-si pastreze talentele si sa se pregateasca pentru perioada
    iesirii din criza, cand vor reincepe proiectele de dezvoltare si
    pentru asta vor avea nevoie sa atraga oamenii cei mai buni din
    piata. Nu poti face acest lucru decat daca ai un brand de angajator
    puternic, pe care sa il construiesti si sa il mentii chiar si pe
    timp de criza”, spune Stefan Liute.

    Directorii de resurse umane confirma acest lucru si adauga chiar
    ca un brand puternic de angajator ajuta la mai mult decat atat.
    “Este foarte important in perioade precum cea de acum sa poti sa
    iti mentii angajatii motivati, sa vina la serviciu si sa fie
    intr-adevar implicati, nu sa astepte ora plecarii acasa sau sa
    caute sa se angajeze in alta parte”, spune Simona Popovici, noul
    director of rewards al grupului Coca-Cola Hellenic si fostul
    director de resurse umane al Coca-Cola HBC pentru Romania si
    Moldova.


    Cele mai vizibile sunt insa proiectele de branding sau
    rebranding adresate consumatorilor si interesant este si modul cum
    ele au ajutat in mod real marcile respective. Anul acesta au avut
    loc destul de multe campanii, in special in zona bunurilor de larg
    consum. Cel mai cunoscut este, poate, rebrandingul Zuzu, realizat
    de agentia Brand Tailors, care anul acesta a avut o activitate
    intensa pe segmentul de rebranding “alimentar” – alaturi de Zuzu, a
    redesenat ambalajele portofoliului de ciocolata Kandia, a finalizat
    al doilea rebranding pentru prajitura Magura, programul de
    rebranding pentru marca de snacks Star, precum si campaniile
    HapiHap si Raraul.

    De cele mai multe ori, companiile nu pleaca la drum cu asteptari
    iesite din comun, ci vor mai degraba sa-si consolideze pozitia in
    piata, sa fidelizeze cat mai multi consumatori si se declara
    multumite daca obtin chiar si cresteri mai mici de 5% in cota de
    piata sau vanzari. Asa a facut Raul Ciurtin, spre exemplu,
    presedintele Albalact, compania care produce Zuzu, atunci cand a
    decis sa schimbe celebrele pene de pe ambalajele Zuzu cu frunze si
    petale care sa duca gandul la originea naturala a produselor.
    Pentru asta a pus la bataie o jumatate de milion de euro anul
    acesta, iar tinta sa a vizat cresterea cotei de piata cu nu mai
    mult de 3% pana la sfarsitul anului. Pare putin si o miza mica
    pentru un buget atat de mare, insa intr-un climat competitiv precum
    cel de acum, chiar si astfel de cresteri marginale sunt binevenite.
    “Multe companii au vrut sa faca rebranding nu doar pentru a creste
    acum, ci si pentru a se asigura ca au un brand puternic atunci cand
    vor iesi din criza”, spune Beatrice Danis, managing partner al
    Brand Tailors.

    Exemplele prezentate insa la inceput de Stefan Liute arata ca in
    unele cazuri rebrandingul a avut un impact crucial asupra evolutiei
    companiilor. Un exemplu este producatorul de medicamente generice
    Labormed, care a trecut printr-un proces de rebranding dupa ce a
    fost preluat de fondul de investitii Advent. La acel moment,
    strategia Labormed a fost sa inceapa o crestere agresiva, realizata
    in special prin achizitii. Grapefruit au fost cei care i-au ajutat
    sa-si construiasca o noua identitate vizuala corporatista si de
    portofoliu, o arhitectura de brand, un nou website si o strategie
    de brand corporatist si de angajator. “Rezultatele au fost foarte
    clare: o crestere a cifrei de afaceri de 45% de la un an la altul
    si intarirea prezentei regionale prin cresterea exporturilor de la
    zero la 6% din productia totala”, precizeaza Liute.

  • Revista presei economice din Romania

    “Profit frumos dintr-o afacere revolutionara: plasma termica in
    infrarosu”, scrie Gandul, relatand povestea a doi soti care, desi
    vand de mai putin de un an plasme termice, aduse din Germania,
    estimeaza ca vor avea
    profit de zeci de mii de euro     pana la sfarsitul lui 2010.
    Militarii, politistii si angajatii platiti pe drepturi de autor vor
    cotiza la fondul de pensii, iar eliminarea pensiilor de lux va face
    ca numai pensiile sub 3.000 de lei sa nu scada, conform votului de
    ieri din Camera Deputatilor.

    Ministerul Dezvoltarii a pus gand rau reclamelor gigantice de pe
    blocurile din marile orase, sustinand ca majoritatea acestor
    reclame sunt montate ilegal, iar ca reactie pregateste
    un proiect de lege     de limitare a amplasarii lor in spatiul
    urban, scrie Evenimentul Zilei. In ciuda reducerilor si a ofertelor
    speciale promovate de dezvoltatorii imobiliari, apartamentele noi
    pot fi mai ieftine cu 15-20% daca sunt cumparate de la terti.

    Pentru ca Ordonanta 50 ii favorizeaza pe clienti, bancile
    apeleaza la diverse tertipuri pentru a-i convinge sa semneze

    clauze in avantajul lor    , noteaza Adevarul, amintind ca maine
    este ultima zi in care romanii cu credite pot ajunge la banca sa
    semneze modificarea contractelor. Investitorii straini au realocat,
    in primul semestru din 2010, mai putin de 100 de milioane de euro,
    desi au obtinut castiguri de ordinul miliardelor de euro in
    Romania.

    Romania Libera ia la bani marunti
    ofertele de cladiri scoase la licitatie     de banci, oferind
    cateva sfaturi celor ce vor sa profite de ocazie si sa cumpere
    astfel active imobiliare la un pret pe care il presupun automat mai
    mic decat cel al pietei. Romania ar putea renunta in viitor la
    importurile de gaz din Rusia, acestea urmand sa ne vina din
    Azerbaidjan peste aproximativ trei ani, cand prima etapa a
    proiectului AGRI (Azerbaidjan-Georgia-Romania Interconnection) va
    fi incheiata.

    Pentru reluarea sustinuta a cresterii economice este nevoie de
    repornirea creditarii, recastigarea credibilitatii si de un alt
    model de crestere bazat pe “consum productiv”, sustin oamenii de
    afaceri prezenti la
    dezbaterea ZF Expert    , organizata de Ziarul Financiar. Dacia a
    facut pasul de la productia low-cost la statutul de “sursa de
    creativitate” in grupul Renault, odata cu deschiderea la Titu a
    primului centru tehnologic din Europa Centrala si de Est al
    companiei.

  • Portretul romanului care sta pe internet

    Cristina are aproape 24 de ani, locuieste in Bucuresti, este
    necasatorita si este absolventa de facultate. Lucreaza deja de doi
    ani, avand un venit lunar mai mic de 1.500 de lei, iar cel mai mult
    o intereseaza ce mananca, cum se imbraca si ce produse cosmetice
    foloseste, in timp ce masinile si sportul sunt pe ultimele locuri
    intre interesele ei.

    Laptele este alimentul pe care il consuma cel mai des, urmat de
    iaurturi, cafea si ciocolata; nu prea consuma bauturi alcoolice si
    are de gand sa-si cumpere o masina si poate chiar si un apartament
    la anul.


    Mihai, un tanar de aceeasi varsta cu Cristina si cu aproximativ
    aceeasi situatie financiara, tot la o masina viseaza, este foarte
    pasionat de tot ce tine de computere, tehnologie si internet, iar
    cel mai frecvent consuma bauturi racoritoare acidulate, mananca
    mezeluri si bea si el mult lapte. Ambii intra pe internet cel putin
    o data pe zi.

    Cei doi nu sunt personaje reale, ci portrete-robot ale
    utilizatorului de internet de la noi, cu datele cel mai des
    intalnite statistic. Datele privind veniturile, varsta si
    obiceiurile de consum sunt esentiale pentru orice companie care
    cauta sa vanda sau sa se promoveze online si care isi poate forma
    astfel o idee despre publicul sau potential.

    “Toata lumea vrea sa fie acum pe internet, pentru ca este mediul
    cu cea mai importanta evolutie. In afara, promovarea pe internet a
    ajuns sa fie mai importanta decat cea pe televizor si acelasi lucru
    s-ar putea intampla in cativa ani si in Romania”, crede Radu
    Florescu, directorul executiv al Saatchi & Saatchi.

    In exemplul de fata, pentru un producator de lapte, situatia
    este cat se poate de simpla, in conditiile in care una din doua
    femei si cam tot atatia barbati care folosesc internetul consuma cu
    regularitate lapte sau lactate. Promovarea pe internet ar atinge un
    numar considerabil de consumatori, fara sa fie neaparat nevoie de
    eforturi prea mari.

    Pentru o companie care vinde bauturi racoritoare in schimb,
    faptul ca aproape jumatate dintre barbatii care intra pe internet
    sunt consumatori de asa ceva, in timp ce doar in jur de o treime
    dintre femei se dau in vant dupa racoritoare, poate determina
    intreaga strategie de comunicare online. “Toate aceste informatii
    pot face diferenta intr-o campanie”, crede Bogdan Prajisteanu,
    directorul agentiei Mediaedge:cia, incepand cu mesajul transmis si
    pana la elementele vizuale folosite.

    Dupa unele calcule recente ale International Telecommunications
    Union si Euromonitor International, aproximativ 53% dintre cei 7,35
    milioane de utilizatori de internet din Romania sunt femei. Daca e
    asa, inseamna ca ponderea e mai mare decat in prima parte a anului
    trecut, daca ne raportam la un studiu demografic derulat in
    perioada mai-iunie de Trafic.ro pe un esantion reprezentativ de
    42.000 de respondenti, utilizatori ai unui numar de peste 2.050 de
    site-uri din Romania.

    Balanta n-a facut altceva decat sa se echilibreze si sa reflecte
    structura populatiei romanesti in ansamblu, in conditiile in care,
    in prezent, 52,6% dintre locuitorii tarii sunt femei, potrivit
    Institutului National de Statistica. Aceasta situatie ar putea sa
    se mentina si in urmatorii ani, cand numarul utilizatorilor de
    internet ar trebui sa depaseasca 9 milioane, cifra estimata pentru
    2018.

    Din punctul de vedere al varstei, cea mai mare pondere o au cei
    cu varsta intre 20 si 24 de ani, eventual studenti sau proaspat
    angajati cu studii superioare (23% dintre femei si 21% dintre
    barbati), urmati de cei sub 30 de ani. Generatia 40-49 de ani
    reprezinta mai mult de 14% din numarul total al utilizatorilor de
    internet, conform studiului, in timp ce cam 8% au mai putin de 18
    ani.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei
    BUSINESS Magazin.

  • Leo Burnett, crestere de 14% in 2009

    “Anul trecut am fost in pozitia pe care unii ar numi-o norocoasa
    de a creste. Am crescut in cifra de afaceri si in profitabilitate
    cu fiecare companie din grup si asta prin consolidarea mai multor
    branduri de la clientii traditionali, precum si altor servicii pe
    care le oferim tuturor clientilor nostri”, spune Stefan Iordache
    (foto), COO al Leo Burnett Group.

    Cea mai mare crestere ca procent in cifra de afaceri a
    inregistrat-o, pentru al doilea an consecutiv, iLeo, cu o crestere
    de 43%. Din punct de vedere valoric, cea mai importanta crestere
    apartine agentiei de media buying Starcom MediaVest Group, care a
    finalizat anul 2009 cu o cifra de afaceri de 170,3 milioane de lei
    fata.

    In ceea ce priveste conturile castigate, in 2009 agentiile din
    grupul Leo Burnett au ajuns la 64 de clienti si 151 de branduri in
    portofoliu. Printre clientii castigati anul trecut se numara:
    Adevarul Holding (media), Groupama (creatie), GE Money (media),
    Gusto (PR), Fiat (creatie), Bergenbier SA (full service), Hochland
    (PR), Rosia Montana (full service), Zapp (interactive).

    Din grupul Leo Burnett fac parte agentia de publicitate Leo
    Burnett & Target, compania de media Starcom MediaVest, agentia
    de consultanta in relatii publice The Practice, agentia de
    marketing interactiv iLeo, shopul de idei 23 Communication Ideas si
    Tru Media Research – prima companie specializata in masurarea
    audientei in-store si indoor din Romania.