BusinessMagazin

Tag: criza

  • Cat costa iesirea lumii din criza: 103 trilioane de dolari

    Suma va fi insa greu de adunat, intrucat protectionismul
    previzibil in urma crizei va limita finantarile intre tari, ceea ce
    va intretine dezechilibre intre regiuni, sustine studiul. De pilda,
    Asia ar avea nevoie de 40 de trilioane de dolari, iar bancile din
    UE ar trebui sa mobilizeze 13 trilioane de dolari. Autorii
    studiului cred ca de-a lungul deceniului se vor mentine o serie de
    puncte pe harta lumii unde creditarea va fi excesiva, peste un
    nivel sustenabil, si vor aparea si altele noi, stimulate in special
    de bancile din Asia si Europa Occidentala.

    Pereche cu acest studiu cu cifre mari, care exprima de fapt
    costul global al iesirii din criza in urmatorii zece ani, face
    declaratia lui Klaus Schwab, directorul Forumului Economic Mondial,
    care se teme ca lumea e amenintata de un “sindrom global de
    epuizare”, pentru ca n-a digerat inca pe deplin efectele crizei si
    cu atat mai putin n-a intrat in faza post-criza. “Trebuie sa avem
    grija ca aceasta criza sa nu se transforme intr-o criza sociala,
    ceea ce s-a si intamplat deja in unele tari”, a spus Schwab.

    “Avem in lumea de azi o situatie in care sistemul si
    institutiile politice sunt pur si simplu covarsite de complexitatea
    problemelor cu care au de-a face”, a adaugat profesorul german,
    facand aluzie la tensiunile sociale determinate de masurile de
    restructurare adoptate de statele tot mai indatorate, care suporta
    costul crizei si sunt penalizate de pietele financiare cu dobanzi
    tot mai mari, in timp ce companiile si bancile salvate cu banii
    statelor respective prospera din nou si isi rasplatesc sefii cu
    bonusuri uriase.

    Una peste alta, Forumul anual de la Davos nu incepe sub auspicii
    bune, ba nici macar noi: un comentator a comparat situatia cu Ziua
    Cartitei, amintindu-si ca anul trecut erau la zi cam aceleasi
    probleme, doar cu alte nume – pericolul falimentului Greciei, rolul
    bancilor in perpetuarea crizei, diversele ingrijorari legate de
    ascensiunea Chinei. Exista totusi o tema noua: inflatia, hranita de
    preturile in crestere la materii prime si alimente, numai ca, dupa
    toate probabilitatile, ea ramane sa fie discutata tot in contextul
    “chestiunii chinezesti” – cat anume va lasa Beijingul ca yuanul sa
    se aprecieze, avand in vedere ca inflatia tinde sa devina
    principala problema a economiei chinezesti amenintate de
    supraincalzire, dar si un motiv serios de ingrijorare pentru multe
    economii in curs de dezvoltare.

  • Cu criza in buletin! Cati romani poarta numele “Criza”

    Datele Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea
    Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administratiei si
    Internelor indica faptul ca noua persoane poarta numele de familie
    Criza, din care patru sunt barbati, iar cinci sunt femei. In ce
    priveste prenumele, niciun cetatean roman nu se numeste Criza.
    Intrucat datele solicitate intra sub protectia informatiilor cu
    caracter personal, cei in cauza nu pot fi identificati. E usor de
    dedus insa ca cei noua sunt rude, cat timp numele de familie este
    similar.

  • De ce pretul petrolului poate prelungi criza economica

    In ultimul an, costurile cu importurile de petrol au crescut
    pentru cele mai bogate 34 de tari care fac parte din OECD de la 200
    de miliarde de dolari pana la 790 de miliarde la sfarsitul lui
    2010, dupa cum arata datele Agentiei Internationale pentru Energie.
    “Pretul petrolului intra intr-o zona periculoasa pentru economia
    globala”, a spus Fatih Birol, economistul sef al IEA. “Facturile
    aferente importului de petrol devin o amenintare pentru revenirea
    economica. Acesta este un wake up call catre tarile mari
    consumatoare de petrol, dar si catre producatori”, a mai declarat
    Birol pentru FT.

    Preturile petrolului au crescut pana la 100 de dolari pe baril
    in ultimele saptamani, iar titeiul Brent a atins luni 95 de dolari
    pe baril pentru prima oara in ultimele 27 de luni. Desi preturile
    si-au incetinit cresterea la inceputul acestei saptamani, IEA va
    pune presiune pe OPEC pentru cresterea productiei.

  • In ce sa investesti in criza pentru a castiga cat mai mult

    “Daca ar avea loc o recesiune in W, care ar creste aversiunea
    fata de risc, unele active vor fi preferate, iar aurul va fi
    printre acestea. Dar plasamentele ca dolarul, yenul sau francul
    elvetian prezinta fundamente de crestere mai solide intr-o situatie
    de aversiune fata de risc, deoarece sunt mai lichide ca aurul”,
    explica Nouriel Roubini, profesor de economie la Universitatea din
    New York si cel care a prezis criza.

    Declaratiile economistului vin in contextul in care francul
    elvetian tot urca si urca.Pretul aurului a avansat cu aproape 30%
    in acest an.

    “Cred ca aurul se va mentine la nivelul actual. Exista doua
    situatii extreme care pot conduce la o crestere a pretului aurului.
    Una este inflatia, care nu exista in economiile dezvoltate, iar a
    doua este riscul unei prabusiri a sistemului financiar mondial.
    Riscurile pentru sistemul financiar au fost reduse in ultima
    perioada”, puncteaza Nouriel Roubini.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Retrospectiva 2010 – Cine si-a revenit din criza

    Din cele 14 marci care au crescut in acest an, patru reprezinta
    marci premium, precum Infiniti, BMW, MINI si Porsche, alte patru
    reprezinta branduri care comercializeaza exclusiv vehicule
    comerciale, in timp ce restul reprezinta marci “de volum” precum
    Mazda, Opel sau Chevrolet.

    Pe de alta parte, marci precum Toyota, Peugeot, Fiat sau
    Hyundai, care se regasesc printre cel mai bine vandute zece
    branduri auto de import, au inregistrat in acest an scaderi peste
    cele ale pietei, cuprinse intre 31% in cazul marcii nipone si 60%
    in cel al constructorului coreean.

  • Personalitatea anului 2010: Exportatorul

    Cand fabrica de la Jucu s-a deschis in 2008, majoritatea
    angajatilor lucrau 12 ore pe zi si castigau mai putin de 300 de
    euro pe luna. Parea evident de ce fi nlandezii de la Nokia
    inchideau fabrica din Bochum ca sa-sI transfere aici productia.
    Acum, seful local al Cartel Alfa sustine ca salariul a crescut la
    Jucu la 400 de euro pe luna, mai mult decat castiga un doctor sau
    un profesor din zona, programul de munca are sanse sa scada la 8
    ore “in viitorul apropiat”, iar personalul fabricii a ajuns la
    1.200 de angajati cu contractpermanent si 1.800 cu contract
    temporar. In plus, fabrica Nokia si-a schimbat conceptul, de la
    productia de telefoane mobile ieftine pentru pietele din Europa de
    Est, Asia si Africa spre productia de telefoane inteligente.


    Clujul ar putea deveni una dintre cele mai atractive destinatii
    de investitii din Europa, in special in IT, conform KPMG, iar alte
    companii, atrase de “efectul Nokia”, si-au extins deja afacerile in
    zona, de la ING pana la Samsung, Daewoo si Emerson. Cele de mai sus
    sunt ceea ce a remarcat reporterul Deutsche Welle, afl at in vizita
    in tara unde s-au dus locurile de munca ale nemtilor de la Bochum
    in urma cu doi ani.


    Observatiile neamtului suna exact ca in articolele admirative de
    acum 3-4-5 ani despre Romania cea ieftina, muncitoare si atractiva
    pentru investitorii straini, desi acum tara e in recesiune, iar
    investitiile straine vor scadea de la 9 miliarde de euro in 2008 la
    mai putin de 4 miliarde anul acesta, conform estimarii UniCredit.
    Dar materialul Deutsche Welle este adevarat. Pentru ca el se refera
    la singura parte din economie care a mers bine de la inceputul
    crizei si pana acum – exporturile. La jumatatea anului, Mihai
    Ionescu, seful Asociatiei Exportatorilor si Importatorilor din
    Romania (ANEIR), organiza o conferinta de presa unde anunta mandru
    “iesirea exporturilor din recesiune”.

    Dupa primele patru luni, exporturile crescusera la 10,82
    miliarde de euro, de la 8,76 miliarde in aceeasi perioada a lui
    2009, iar in martie siaprilie, exporturile fusesera chiar mai mari
    decat in lunile corespunzatoare dinaintea crizei. Masinile,
    echipamentele electrice, automobilele si alte vehicule au avut
    partea leului din livrarile peste granite – la fel ca in ultimii
    ani de boom economic.


    Este, evident, “mana strainilor” si a companiilor mari si foarte
    mari: cei mai importanti exportatori erau Automobile Dacia, Nokia
    Romania, Rompetrol Rafinare, ArcelorMittal Galati si OMV Petrom,
    adica firme cu actionari straini, iar in topul primilor 100 de
    exportatori nu erau decat patru companii cu capital majoritar
    autohton – Oltchim, Hidroelectrica, Interagro si Compa Sibiu. “Fara
    discutie, a fost sansa producatorilor romani de a fi integrati in
    multinationale. Daca ne uitam la producatori cum sunt Antibiotice,
    detinut in majoritate de stat, si Labormed, al carui proprietar e
    un fond de investitii, toate aceste companii incearca sa se extinda
    pe piete externe”, comenteaza Dragos Damian, CEO al
    Terapia-Ranbaxy, cel mai mare producator de medicamente generice
    din tara, exemplificand cu situatia de pe piata farmaceutica.

    “In ziua de azi, ideea de a vinde doar in piata ta nu mai
    exista. Automat te plafonezi si risti sa te stingi la un moment
    dat. Cand esti ancorat in supply-chain-ul unui grup multinational,
    ai cea mai buna sansa de a continua sa te dezvolti: atat pe piata
    interna, vorbind de operatiuni comerciale, cat si de a transfera
    productia din alte tari catre Romania si de aici produsul finit sau
    intermediar sa ajunga catre alte tari”, spune managerul.

  • Doi ani de criza in imobiliare: Cu cat s-au ieftinit casele si vilele noi din Romania

    Cel mai mare declin a fost inregistrat in Bucuresti, unde pretul
    mediu al caselor si vilelor a scazut in decembrie cu 19,2% fata de
    aceeasi luna a anului trecut, la 1.412 euro pe metru patrat.
    Comparativ cu ultimii doi ani, tariful este cu 42,4% mai mic.In
    Ilfov, pretul vilelor a scazut cu 39% in ultimii doi ani si cu 12%
    in acest an, valoarea unui metru patrat util solicitata la
    inceputul lui decembrie fiind de 811 euro. Cele mai mari reduceri
    de pret sunt raportate in localitatile Corbeanca, Pantelimon si
    Otopeni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • S-a dus sezonul pantalonilor scurti

    Teoria specialistului in economie George Taylor lansata in 1929
    si cunoscuta sub denumirea de Indicele Tivului (Hemline Index)
    sustinea ca femeile poarta fuste mai scurte atunci cand economia
    prospera si fuste mai lungi atunci cand aceasta se afla in scadere
    sau se prabuseste de-a dreptul, chestiune verificata in anii ’20 si
    ’30, scrie Financial Times.

    O lucrare ulterioara, “The Wall Street Waltz” (1987) a lui
    Kenneth Fisher, pornea de la aceeasi teorie, studiind corelatiile
    intre evolutia indicelui Dow Jones Industrial Average din 1897 pana
    la finele anilor ’80 si cea a lungimii fustelor femeilor, si
    descoperea ca fustele se scurtasera in anii ’50 si ’60, o perioada
    de boom economic, dupa care tivul coborase pana la glezne in
    deceniul urmator si urcase iar in anii optzeci. O lungire a
    fustelor s-a observat ulterior la inceputul deceniului trecut si o
    scurtare a lor pe masura ce ne apropiam de anul 2000.

    Acum, creatori de moda ca Roberto Cavalli, Michael Kors, Erdem,
    Marc Jacobs sau Dolce & Gabbana se dovedesc adeptii fustelor
    lungi cu materiale fluide. Motivul optiunii lor insa nu-l
    reprezinta starea economiei mondiale, sustin ei, ci faptul ca
    dezvelirea a cat mai mult din corpul purtatoarei nu mai e asa de
    atractiva, dupa ce minimalismul si accentuarea sexualitatii brute
    au batut deja destule recorduri in materie. Si, ca ratiune estetica
    invocata de creatori, fusta lunga subliniaza altfel o silueta lunga
    si subtire.

    Motivul nedezvaluit de ei al acestei tendinte este insa faptul
    ca femeile care isi permit in continuare sa poarte creatiile unor
    designeri importanti sunt in general trecute de treizeci si cinci
    de ani, varsta la care majoritatea nu mai considera ca se pun in
    valoare purtand ceva care sa lase sa se vada cat mai mult.

  • Emil Boc: “Uitati-va in ce greutati majore intra tari precum Irlanda, pentru ca nu au facut ceea ce trebuie”

    “Romania in 2008 se afla pe marginea prapastiei, atunci cand am
    preluat guvernarea. Insa am reusit in acesti doi ani, 2009 si 2010,
    sa stabilizam tara si, incepand cu 2011, mergem pe crestere
    economica, datorita masurilor dure, dar corecte cu viitorul acestei
    tari”, afirma prim-ministrul.

    In 2008, sustine el, tara a avut sansa de a avea o crestere de 8%
    datorita intrarii in Uniunea Europeana, dar a fost lasata cu un
    deficit de 5,2%, iar daca s-ar fi continuat politicile guvernarii
    Tariceanu, atunci am fi ajuns la deficite de 12-14% in 2009 si
    2010. “Acel guvern a vandut iluzii in foarte multe domenii, vanzand
    oamenilor iluzia ca se pot finanta asistenta sociala, pensii,
    salarii, fara acoperire in activitatea economica. Noi am fost
    nevoiti sa ajustam aceasta tara in raport cu ceea ce ea poate
    produce si sa nu imprumutam astfel incat sa o ducem in faliment
    total.”

    In Romania, afirma Boc, criza a ajuns cam la 6-8 luni dupa ce a
    fost in plina desfasurare in Vestul Europei sau in America, asa
    incat si iesirea din criza “este putin intarziata fata de celelalte
    tari care incep sa o depaseasca. Insa noi iesim acum cu stabilitate
    economica. Romania a facut ceea ce trebuie, chiar daca dureros,
    pentru a avea un viitor consistent pe termen mediu si lung din
    perspectiva cresterii economice”.

    Prin masurile pe care le-a luat Guvernul, s-au evitat derapaje de
    genul celor din “tari cu staif in UE, care astazi au mari probleme.
    Uitati-va in ce greutati majore intra tari precum Irlanda, pentru
    ca nu au facut ceea ce trebuie si astazi sunt practic in pragul
    colapsului. Daca noi nu luam aceste masuri, eram o tara cu greutati
    mult mai mari decat Letonia, Lituania, Portugalia, Spania, Irlanda,
    Grecia”, a mai sustinut premierul.

    Economistii straini care au analizat criza in care a intrat
    Irlanda au subliniat insa ca problema tarii a fost complet diferita
    de cea a Greciei, unde vina a avut-o sectorul public
    supradimensionat si ineficient. In anii dinainte de criza, Irlanda
    a facut eforturi mari pentru a aduce deficitul bugetar sub control
    si a redus cheltuielile guvernamentale, iar datoria publica a
    scazut de la 90% din PIB in 1994 la circa 25% in 2007, adica la
    unul din cele mai mici niveluri din UE. In cazul Irlandei, bula
    imobiliara, hranita abundent de bancile care aveau ulterior sa fie
    salvate cu bani publici, a fost cea care a adus finantele publice
    in situatia de azi, cu un deficit fiscal asteptat sa ajunga in 2010
    la aproape 32% din PIB si o datorie publica estimata sa depaseasca
    98% din PIB.

  • Solutia de criza in industria auto: toate drumurile duc la service

    Cu vanzarile de masini in scadere cu 25% fata de anul trecut,
    atunci cand piata s-a prabusit cu aproape 60%, dealerii de
    automobile premium doresc acum sa atraga clientii deja existenti in
    service-urile oficiale, daca nu mai pot convinge la fel de multi
    clienti sa cumpere masini noi.


    Anul trecut, Philipp Hagenburger, seful diviziei de servicii
    post-vanzare din cadrul Mercedes-Benz Romania, era circumspect in
    ceea ce priveste rezultatele din 2010 si 2011, pentru ca service-ul
    este, prin definitie, cu aproape doi ani in urma vanzarilor, iar
    masinile vandute in perioada de boom din 2006-2008 continua sa vina
    in service.


    “Acum numarul de masini noi vandute este in scadere, iar acest
    lucru are un impact asupra unitatilor de service. Din acest motiv
    ne concentram pe operatiuni de fidelizare a clientilor”, a spus
    Hagenburger.
    Pentru a atrage clientii, Philipp Hagenburger a “inventat” anul
    trecut testul de lumini. Acesta este efectuat gratis, dar
    reparatiile erau contracost, ca oricare operatiune. Din astfel de
    teste toata lumea castiga – clientul conduce o masina mai sigura,
    iar service-ul obtine venituri suplimentare.


    “Anul trecut, peste 2.000 de clienti Mercedes-Benz au venit in
    service pentru a efectua testul de lumini. Anul acesta dorim sa
    atragem peste 4.000 de masini, dublu fata de anul trecut, deoarece
    reactiile primite sunt foarte bune. Ideea cu testul de lumini a
    venit in contextul in care dorim sa ne fidelizam clientii, dar
    reprezinta si o responsabilitate sociala, pe drumurile din
    Romania”, a spus seful diviziei de aftersales.
    Seful serviciilor post-vanzare al Mercedes spune ca are o imagine
    mai aproape de realitate in ceea ce priveste criza. “In 2009
    realizam doar niste estimari. Acum stim exact unde suntem, ne-am
    stabilizat la acest nivel si din acest punct de vedere suntem mai
    increzatori. Anul trecut estimam impactul crizei, dar nu aveam date
    concrete”, a subliniat Philipp Hagenburger.

    O scadere a veniturilor in service-uri a existat, potrivit
    directorului Mercedes-Benz, dar a fost de aproximativ 5%, mult mai
    mica, spre deosebire de inmatricularile de masini, care anul acesta
    s-au redus cu un sfert.
    Alte programe de fidelizare a clientilor lansate de Mercedes sunt
    pachetele economice pentru masinile iesite din garantie, dar si
    extinderea garantiei in cazul masinilor noi vandute.

    In mod obisnuit, service-ul reprezinta aproximativ 20% din cifra
    de afaceri a unui dealer, dar procentul urca la 80% in ceea ce
    priveste profitul sau chiar si peste aceasta valoare, in conditiile
    in care se acorda in continuare discounturi la achizitia de masini
    noi. Optimizarea sistemului de livrare a pieselor de schimb, chiar
    si pe fondul crizei, a sporit profitabilitatea service-urilor atat
    in 2009, cat si in 2010. “Deschiderea centrului de la Oradea este
    numai o parte a lantului logistic care a fost optimizat. Acum 85%
    din piese se regasesc in acest depozit si se pot livra a doua zi.
    In 2010 Mercedes-Benz a inaugurat doua noi service-uri si alte
    doua-trei cereri sunt in curs de derulare pentru vehicule
    comerciale”, a spus Philipp Hagenburger. El crede ca in anii
    urmatori activitatea in service-uri va creste in continuare, chiar
    daca sub ritmul de 30% din anii anteriori.

    Pe langa testele pentru lumini, anvelopele de iarna, controlul
    gratuit al instalatiei de aer conditionat vara, pachete precum BMW
    Service Inclusive sau Ultimate sunt cateva din noile “armele” la
    care apeleaza importatorii si dealerii auto pentru a-si atrage
    clientii in service. “Testul pentru lumini vine in contextul in
    care statisticile indica faptul ca cele mai multe accidente au loc
    iarna din cauza vizibilitatii. In anii viitori vom dori sa invitam
    si alti parteneri din industria auto. Nu este vorba ca o anumita
    marca ar avea probleme cu sistemele de iluminare, ci vorbim aici de
    o responsabilitate sociala”, explica Philipp Hagenburger.