BusinessMagazin

Tag: yen

  • Pentru cine e rentabil cutremurul din Japonia

    Achizitiile, explicate de unii prin pariul pe o viitoare
    crestere a yenului bazata pe conversia in yeni a activelor
    institutiilor nipone implicate in reconstructie, iar de altii prin
    inchiderea pozitiilor de catre investitorii straini care pariasera
    contra yenului, au impins Banca Japoniei sa ceara ajutorul bancilor
    centrale din G7. Ministrii de finante si guvernatorii bancilor
    centrale au dat un comunicat in care spun ca volatilitatea excesiva
    a monedelor trebuie combatuta, fiindca ameninta redresarea
    economica a Japoniei, iar bancile au initiat prima lor interventie
    comuna pe piata din 2000 incoace, de cand sarisera in apararea
    monedei europene.

    Vanzarile de yeni si cumpararile de alte monede, facute in mod
    concertat de tarile G7, i-au luat prin surprindere pe speculatori,
    astfel incat, dupa recordul istoric de joi, yenul a revenit vineri
    la 81,79 fata de dolar. Situatia imprevizibila din Japonia lasa
    insa deschis riscul altor episoade speculative similare.

  • Exportatorii germani profita de intarirea yenului. Punct ochit: China

    Cel mai recent raport de activitate al Kuka – o companie cu
    sediul in orasul bavarez Augsburg, ai carei roboti industriali
    portocalii sunt o prezenta obisnuita pe liniile de asamblare ale
    uzinelor auto – avea o urma de autosuficienta. Kuka a anuntat in
    august ca vanzarile sale au egalat si au depasit nivelurile
    dinaintea crizei financiare. Prin contrast, vanzarile rivalilor sai
    japonezi erau inca cu o treime sub nivelurile de la inceputul lui
    2008 inainte ca recesiunea globala sa dea peste cap industria
    auto.

    O crestere a comenzilor de la producatorii europeni de
    automobile a sustinut redresarea Kuka. Dar a fost bine si ca euro a
    scazut in fata yenului japonez, ceea ce a dat Kuka un avantaj de
    pret fata de competitorii japonezi, avantaj pe care nu-l avea in
    urma cu un an.”Pretul nu este singurul criteriu, dar este unul
    important”, a declarat intr-un interviu directorul executiv al
    Kuka, Till Reuter. “Un euro mai slab este in avantajul
    nostru.”
    La inceputul lunii septembrie, euro slabise cu 19% fata de yen in
    ultimul an, aproape dublul scaderii fata de dolar. Pe ansamblu,
    calculand din august 2008, euro a scazut cu 36% fata de yen.

    Un yen mai puternic este o veste buna pentru industria auto
    germana, ai carei principali competitori sunt din Japonia. Si este,
    evident, o veste proasta pentru Japonia, unde moneda puternica a
    devenit deja o problema politica. Rivalitatea dintre cele doua tari
    se manifesta in special in China. Aceasta este piata cu cea mai
    rapida crestere pentru multe companii germane, dar proximitatea
    geografica ofera un avantaj exportatorilor japonezi. China a fost
    anul trecut destinatia a 5% din exporturile auto germane, in
    crestere de la 0,6% in 2000. Iar 9,1% din exporturile de
    echipamente germane au mers in China, in crestere de la 2,7% in
    urma cu un deceniu, potrivit Ifo Institut din München.

    “Producatorii japonezi sunt peste tot si ei sunt de obicei
    competitorii cei mai duri”, spune Oliver Wack, un specialist in
    piata chineza de la Federatia Inginerilor Germani, o organizatie a
    breslei.
    De fapt, companiile germane au castigat teren in China anul trecut,
    crescandu-si cota de importuri la 22,9%, fata de 20,6%, in vreme ce
    felia de importuri japoneze in China a scazut la 24,1%, de la 27%,
    potrivit federatiei inginerilor.

    Pentru ca moneda chineza se misca in tandem cu dolarul, yenul
    creste fata de yuan, pana si euro a ajuns mai ieftin. Dar
    economistii si managerii avertizeaza ca sunt multe alte motive
    pentru castigurile Germaniei. Spre exemplu, Germania a beneficiat
    de masivele investitii ale Chinei in infrastructura, ca de pilda in
    termocentrale, unde au fost favorizate companii ca Siemens. Iar
    costul initial, in euro sau in yeni, este adeseori un element
    secundar pe pietele unde se vand echipamente industriale
    specializate sau utilaj greu si unde atat companiile japoneze, cat
    si cele germane sunt puternice. Clientii se uita dupa considerente
    ca eficienta energetica, care ar putea fi un factor de cost mai
    important pe termen lung.

    Putine companii germane se plang ca yenul e puternic. “Daca
    Japonia are o moneda puternica, evident ca asta ajuta companiile
    germane”, explica Steffen Elstner, specialist in exporturi la Ifo
    Institut. Avantajul este mic, dar semnificativ, adauga Rolf
    Schneider, seful diviziei de studii macroeconomice la asiguratorul
    german Allianz. El calculeaza ca aprecierea dolarului fata de euro
    a adus 3-4% la exporturile germane, in vreme ce cresterea yenului
    nu a adus mai mult de 1%.

    Dar “1% e inca relativ mult”, spune Schneider. “Pentru
    companiile care concureaza direct cu cele germane, el joaca un rol
    decisiv.”

  • 55 mld. dolari – solutia Japoniei ca sa nu devina “urmatoarea Grecie”

    Decizia subliniaza ingrijorarea Japoniei fata de stagnarea
    economiei si declinul exporturilor cauzat de intarirea monedei
    nationale.


    Cititi mai multe     despre decizia guvernului japonez pe
    www.zf.ro.

  • Tara Rasaritului de Deflatie

    In august, deflatia perpetuata de-a lungul ultimului deceniu a
    potolit in cele din urma orice avant in economia Japoniei si a
    facut ca aceasta sa coboare si de pe locul al doilea in topul
    economiilor lumii, loc pe care il ocupa de multa vreme. China a
    ajuns pe locul al doilea, in urma Statelor Unite, dar unii
    economisti avertizeaza ca si economia americana ar putea fi
    afectata de deflatie. Intre timp, recentele semne ale unei
    redresari in economia japoneza par sa paleasca: din aprilie pana in
    iunie, cresterea n-a depasit un anemic 0,1%.

    Iar un yen care se intareste si care afecteaza Japonia,
    facandu-i exporturile mai putin competitive, i-a determinat pe
    multi sa ceara bancii centrale sa relaxeze si mai mult politica
    monetara pentru a impulsiona afacerile si chiar sa solicite o
    interventie a guvernului pe piata valutara (interventie care a avut
    loc, in cele din urma, pentru prima data din 2004 incoace; Banca
    Japoniei a vandut saptamana trecuta yeni si a cumparat dolari in
    limita unei sume estimate la 20 de miliarde de dolari).

    Economistul Milton Friedman a avut la un moment dat propunerea,
    ajunsa celebra, sa fie aruncati bani dintr-un elicopter pentru a-i
    determina pe consumatori sa-si croiasca drum prin deflatie, acea
    scadere concomitenta a preturilor si salariilor care poate antrena,
    in cerc vicios, ani intregi de stagnare si de apatie a economiei.
    La 23 august, sperantele referitoare la o actiune hotarata au fost
    spulberate insa, cand premierul Naoto Kan si guvernatorul Bancii
    Japoniei, Masaaki Shirakawa, au decis sa inlocuiasca o
    mult-anticipata intalnire cu o convorbire la telefon pret de 15
    minute, timp in care s-au pus de acord “sa comunice indeaproape” in
    continuare.

    “Nici nu s-a pus problema” de o interventie pe curs in timpul
    conversatiei lor, le-a spus reporterilor Yoshito Sengoku,
    purtatorul de cuvant al guvernului. Indicele Nikkei a cazut la 23
    august cu 0,68%, pana la 9.116,69 puncte, cel mai mic nivel din
    acest an, ca urmare a comentariilor lui Sengoku. Yenul a continuat
    sa oscileze aprope de maximul ultimilor 15 ani, la 85,35 yeni
    pentru un dolar american.

    “Guvernul a adoptat din nou o atitudine de expectativa”, e de
    parere Norio Miyagawa, senior economist la Mizuho Securities
    Research and Consulting. “Adevarul e ca nu exista o solutie minune,
    dar pietele sunt dezamagite ca nu se face nici macar un singur
    pas.” Intr-adevar, desi oficialii japonezi au fost indelung
    criticati ca se misca prea greu si timid, acum se pare ca le-au mai
    ramas putine optiuni viabile, indiferent de cat de bune le-ar fi
    intentiile de a le incerca.

    In Statele Unite se poarta o dezbatere sustinuta daca economia
    americana se confrunta sau nu si ea cu riscuri deflationiste, si
    daca Rezerva Federala ar trebui sa faca mai multe pentru a se
    asigura ca economia nu cade intr-o capcana similara. Unele dintre
    aceste temeri ar putea fi exagerate. Dar un studiu indelung citat
    al lui James Bullard, presedintele Rezervei Federale din St. Louis,
    a avertizat ca economia americana risca sa se trezeasca
    “incorsetata intr-un scenariu deflationist de tip japonez in
    urmatorii cativa ani”.

    Experienta Japoniei arata ca deflatia poate parazita o economie
    si poate fi extrem de greu de inlaturat. In Japonia, companiile
    raman nesigure cu privire la volumul investitiilor, pentru ca
    deflatia nu le permite sa aproximeze corect cat de mult vor putea
    sa vanda si la ce preturi. Gospodariile au putine motive sa
    cheltuiasca, stiind ca bunurile si serviciile se vor face tot mai
    ieftine pur si simplu pe masura ce asteapta.

    Reducerea cheltuielilor de consum, pe de alta parte, adanceste
    deflatia, intrucat companiile sunt fortate sa coboare preturile
    intr-un efort de a atrage cumparatorii. O populatie imbatranita si
    tot mai putin numeroasa face ca nivelul cererii sa ramana in mod
    natural scazut. Acelasi efect il au temerile legate de locurile de
    munca, salarii si pensii, care ii indeamna pe consumatori sa stea
    in expectativa si sa economiseasca in loc sa cheltuiasca.


  • Euro cade sub 1,19 dolari, Trichet si analistii isi pastreaza calmul

    Euro a ajuns deja vineri la un nou minim al ultimilor patru ani,
    1,2090 dolari, si la minimul absolut fata de francul elvetian,
    1,3865, in lipsa interventiilor de pana atunci ale bancii centrale
    a Elvetiei. Bursele din Londra, Paris, Frankfurt si Madrid au cazut
    si ele, ca si cele americane, influentate de un cumul de factori cu
    efect psihologic negativ. Au fost comentariile post-electorale ale
    oficialilor ungari ca tara se apropie de incapacitate de plata dupa
    modelul Greciei, stirea ca economia americana a creat doar 431.000
    de locuri de munca in luna mai, fata de estimarea de cel putin
    500.000, dar si faptul ca diferentialul de dobanda cerut pentru

    obligatiunile spaniole     pe zece ani in raport cu cele germane a
    crescut saptamana trecuta la 1,78%, cel mai mare de la infiintarea
    monedei europene.

    La acestea s-au adaugat
    zvonul     ca Societe Generale ar fi suferit pierderi mari din
    operatiunile cu derivative (zvon neconfirmat de banca) si o
    confuzie – declaratia premierului francez
    Francois Fillon     ca vede doar “vesti bune” in “paritatea”
    euro-dolar, pentru ca ulterior sa-si clarifice declaratia ca
    insemnand nu raportul de 1/1 intre monede, ci “paritatea” in sensul
    de evolutie curenta a raportului intre euro si dolar.

    Luni, valul de panica s-a repercutat si pe pietele asiatice,
    care au scazut in corpore, iar euro a scazut si
    fata de yen    , ajungand la minimul ultimilor opt ani – 108,06
    yeni.

    TRICHET LAUDA REZISTENTA EURO

    Intr-un interviu publicat luni de ziarul coreean JoongAng
    Daily    , presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude
    Trichet, a comentat insa ca euro dovedeste o “remarcabila
    rezistenta” si ca posibilitatea unei intoarceri a recesiunii (criza
    in forma de W) ca efect al crizei datoriilor din Europa “nu este
    credibila”. “Euro este o moneda care si-a mentinut valoarea timp de
    11 ani si jumatate intr-un mod remarcabil. Daca luati inflatia
    medie din acesti ani, veti avea exact 1,98%, ceea ce reprezinta
    tocmai definitia stabilitatii preturilor in viziunea noastra”
    (respectiv o inflatie sub 2% in zona euro).

    Trichet, aflat in Coreea pentru reuniunea G-20, a declarat ca
    “ritmul redresarii economice globale este chiar superior
    previziunilor” si ca de-acum eforturile trebuie indreptate spre
    consolidarea redresarii in mod coordonat. El a combatut
    speculatiile despre o criza fiscala in Ungaria ca fiind “cumplit de
    exagerate si generatoare de efecte adverse nenecesare pe piete”,
    reamintind ca Ungaria beneficiaza de sustinerea FMI si a UE.

    Economia zonei euro
    a crescut cu 0,2%     in primul trimestru al anului comparativ cu
    trimestrul precedent, cu 0,2% in Germania si 0,1% in Franta. In
    octombrie-decembrie 2009, economia zonei euro a crescut cu 0,1%,
    peste previziunile care indicau o crestere zero. In primul
    trimestru, Japonia si SUA au avut rate de crestere superioare,
    conform Eurostat – 1,2% respectiv 0,8%.

    PARIURI PENTRU 2010

    De data aceasta, spre deosebire de aprilie-mai, multi analisti
    financiari au renuntat sa vada eurozona destramandu-se ori moneda
    euro ajungand la paritate cu dolarul sau chiar mai jos, iar aceasta
    se intampla inclusiv in zona unor societati de brokeraj americane,
    in mod obisnuit dispuse la previziuni rele privind activele tarilor
    din eurozona. Urmatorul punct de rezistenta pentru euro se anunta
    pragul de 1,1850 dolari, cu posibila tinta ulterioara 1,1825,
    sustin traderii chestionati de
    Reuters    . Pentru lunile urmatoare, din 7 experti intrebati de

    FXStreet    , cinci prevad un viitor bun pentru euro, desi nu pe
    termen scurt.

    “Cred ca grosul declinului euro a avut deja loc, in faza
    initiala a socului. Daca euro continua sa cada, il vad la
    1,19-1,20, pentru ca apoi sa se intoarca spre sfarsitul anului spre
    1,23-1,25, pe masura ce solutiile economice si politice pe termen
    lung la problema datoriilor din zona euro se cristalizeaza”, afirma
    expertul forex Rob Booker, fondatorul Piptopia.com, o comunitate
    online pentru traderii de valute. “Traderul din mine spune ca e
    bine sa consideram o directie contrara atunci cand euro se apropie
    de asemenea minime istorice. Tendinta pe termen scurt e in jos,
    insa cred ca euro va reincepe sa creasca, iar noi ne aflam probabil
    aproape de punctul de inflexiune”, adauga Adam Rosen de la firma de
    servicii forex 4xlounge, care crede in posibilitatea ca euro sa se
    aprecieze in urmatoarele 6-9 luni, avand in vedere concentrarea
    FMI, a UE si a guvernelor europene asupra masurilor de disciplina
    fiscala.


    Marco Annunziata    , economist-sef al UniCredit, considera ca
    slabiciunile in structura zonei euro pe care le-a evidentiat Grecia
    sunt “nesustenabile, dar nu ireparabile. Eurozona asa cum este ea
    acum poate sa nu fie capabila sa supravietuiasca, dar batalia nu e
    pierduta. Liderii zonei euro trebuie sa accelereze reformele pentru
    a face aceste tari mai competitive si mai productive si sa
    inlocuiasca actualul Pact de Stabilitate si Crestere cu reguli
    credibile, noi, aplicabile, ca sa redea increderea in moneda
    unica”.

    In privinta posibilitatii ca recesiunea sa se intoarca, Alan
    Brown, chief investment officer al companiei britanice de
    administrare a activelor Schroders, crede ca riscurile vin nu de la
    o contagiune pan-europeana dinspre Grecia, ci de la insasi
    perpetuarea volatilitatii pe pietele financiare. Nici Spania, nici
    Irlanda sau alte tari din zona euro nu pornesc din acelasi punct ca
    nivel al datoriei publice si ca amploare a masurilor de austeritate
    necesare si, deci, comparatiile cu Grecia nu se sustin, declara
    Brown pentru
    Financial Times    . “Ceea ce se intampla pe piete risca sa ajunga
    o profetie care se autoimplineste. Daca vom continua sa avem
    acelasi nivel de volatilitate a pietelor, increderea va avea de
    suferit in continuare si ceea ce este acum o redresare economica
    slaba sa se transforme intr-o intoarcere a recesiunii”, afirma
    Brown.

  • Kan vrea un yen mai slab

    La prima sa conferinta de presa, Kan a declarat ca va colabora
    indeaproape cu Banca Nationala a Japoniei pentru a se ajunge la un
    nivel “potrivit”, scrie euronews.net

    Remarca explicita este neobisnuita pentru ministrul de Finante a
    facut ca yen-ul japonez sa alunece brusc pe langa dolarul american.
    Kan a mai precizat ca va lucra alaturi de cabinetul sau la
    redresarea pe termen lung a economiei.

    Cititi mai
    multe stiri     pe euronews.net

  • Toamna batranului Yen

    O datorie publica dubla fata de valoarea PIB inseamna de departe
    cel mai mare raport cunoscut pe plan mondial intre datoria interna
    si PIB si cea mai mare datorie, in termeni reali, pe care a
    cunoscut-o vreo tara. Numai dobanda pentru datoria acumulata a
    consumat o cincime din bugetul Japoniei pentru anul 2008. Cu toate
    acestea, ministrul de finante Hirohisa Fujii a sugerat recent ca
    guvernul va lansa o noua emisiune de obligatiuni de cel putin 50 de
    mii de miliarde de yeni, cam 550 de miliarde de dolari.

    “Nu e gresit sa consideram ca deficitul bugetar este un rezultat al
    recesiunii globale. Acum e momentul sa fim curajosi si sa emitem
    obligatiuni”, le-a spus Fujii reporterilor adunati la o conferinta
    de presa in Tokio. “Iar cei care spun ca astfel cheltuim banii din
    pusculita va mint.”

    Pentru investitorii nelinistiti, nivelul in crestere al datoriei
    Japoniei e prilej de cosmaruri din cauza posibilitatii unei crize a
    datoriei publice, atunci cand tara ar deveni incapabila sa achite o
    parte dintre obligatiunile emise, sau a unei prabusiri
    destabilizatoare a yenului. Noul guvern de la Tokio, care a
    repurtat o victorie la limita promovand o agenda sociala ambitioasa
    si costisitoare, se pregateste sa emita titluri datorie in volum
    record, depasind totalul sumelor estimate sa fie incasate din taxe
    si impozite – o premiera dupa anii care au urmat celui de-al Doilea
    Razboi Mondial.

    “Cheltuielile din sectorul public scapa de sub control si asta se
    intampla cu rapiditate”, spune Carl Weinberg, economist-sef la
    compania de analiza High Frequency Economics, intr-un raport recent
    catre clienti. “Consideram ca o criza fiscala este iminenta.” Una
    dintre lectiile pe care ni le ofera experienta Japoniei este ca un
    guvern inglodat in datorii poate ramane rapid fara spatiu de
    manevra. “Japonia va continua sa vanda si mai multe obligatiuni
    anul acesta si in urmatorul, dar mecanismul nu va mai functiona in
    urmatorii trei-cinci ani”, spune Akito Fukunaga, analist la
    sucursala din Tokio a Credit Suisse. “Daca ma intrebati ce-i mai
    ramane Japoniei de facut dupa asta, raspunsul meu este: nu prea
    multe.”

    Cum a ajuns Japonia in asa o fundatura si cum inca se mai afunda
    este de fapt o lectie despre cheltuieli nesabuite. }ara a turnat
    sute de miliarde de dolari in proiecte de inginerie civila dupa
    incheierea razboiului, impanzind Japonia cu autostrazi, baraje si
    porturi. Cheltuielile au alimentat initial rapida dezvoltare
    postbelica a tarii si au mentinut la putere Partidul Liberal
    Democrat timp de cea mai mare parte a ultimei jumatati de secol.
    Dar dupa implozia rasunatoare a unei bule a activelor si a
    cotatiilor bursiere in 1990, tara s-a prabusit intr-o letargie
    economica prelungita.

    Partidul Democrat, care a cucerit victoria la alegerile din august,
    a promis sa puna capat cheltuielilor publice excesive. Dar
    generoasa agenda sociala a guvernului – de la sprijinul financiar
    acordat familiilor cu copii si pana la accesul gratuit la educatia
    liceala – ameninta sa mareasca deficitul bugetar.

  • Stiglitz: Capitalismul de tip american, un esec

    "Este necesar un nou sistem global de rezerva monetara", a sustinut Stiglitz intr-o conferinta.

    China – care detine cele mai ample rezerve de valuta din lume – si Rusia au cerut anterior inlocuirea dolarului cu o alta moneda, una globala, ca valuta internationala de constituire a rezervelor monetare.

    "Sistemul existent de rezerva se afla intr-un proces de destramare. Dolarul nu este o moneda buna de rezerva. In prezent, dolarul nu intoarce aproape niciun randament, insa oricine analizeaza situatia trebuie sa ajunga la concluzia ca exista un grad ridicat de risc", a aratat Stiglitz, citat de Bloomberg.

    Conform economistului, criza financiara globala semnaleaza esecul capitalismului de tip american, sistemul financiar global functionand doar ca urmare a interventiilor repetate ale guvernelor si a salvarii pietelor de la dezastru.

     

  • BVB merge la brat cu yenul

    Toata lumea este de acord ca este vorba de o legenda urbana. Procentual insa, rezultatul finalei, cunoscuta ca Super Bowl, s-a potrivit cu tendinta bursei americane in proportie de 80%, iar nepotriviri au aparut de numai sapte ori in 36 de ani. Din aceasta cauza, legenda legata de unul dintre sporturile preferate ale americanilor continua sa-i influenteze pe superstitiosii bursei.

    Pentru ei, victoria unei echipe din asociatia National Football Conference (NFC) inseamna tendinta crescatoare la bursa, iar castigarea campionatului de catre o formatie provenita din American Football Conference (AFC) anunta un an de scadere a cotatiilor.

    Exista si pentru bursa romaneasca asemenea repere?

    Despre corelarea Bursei de Valori Bucuresti si pietele internationale s-a discutat foarte mult in ultimul timp, evident din cauza crizei prin care trec pietele de capital. Indicii de corelare au si fost calculati de catre brokeri si a rezultat o legatura relativ stransa intre evolutia BVB si trendul bursei din New York (NYSE – New York Stock Exchange).

    Analistilor de la Intercapital Invest le-a rezultat un grad de corelare de 0,52 intre indicele BET, care urmareste evolutia principalelor companii listate la BVB, si DJIA (Dow Jones Industrial Average), principalul indice american.

    Aceasta nu inseamna ca indicii au mers in tandem, dar tendinta a fost in cea mai mare parte aceeasi. Corelarea este pusa pe seama activitatii institutiilor de investitii. Daca fondurile mari, prezente peste tot in lume, vand in acelasi timp actiuni de pe NYSE si de la BVB, cele doua piete vor scadea la fel.

    Evident ca diferentele sunt date de marimea fiecarei burse in parte, amploarea scaderilor si a cresterilor fiind diferita. Mai curioasa pare insa corelarea dintre bursa de la Bucuresti si piata de capital din Japonia. Atentie, nu este vorba de bursa din Tokio, ci de piata valutara, mai exact de raportul dolar/yen. Posibilitatile de corelare ale acestor doua variabile par a fi la fel de intamplatoare ca acelea dintre Super Bowl si NYSE.
    Totusi, dupa cum o arata graficul alaturat, evolutia BET si a USD/JPY este izbitor de asemanatoare in ultimii trei ani.

    Corelarea BVB cu raportul dolar/yen

    Cum s-a ajuns la o astfel de apropiere? In primul rand trebuie sa ne intrebam cine s-a gandit sa faca legatura dintre o pereche valutara, tranzactionabila pe piata forex (piata internationala de schimb valutar) si evolutia celor mai importante societati listate la BVB, grupate in indicele BET.

    Graficul a fost prezentat ca o curiozitate de catre Emil Pop, freelancer in IT, pe forumul bursanoastra.ro, forum dedicat investitorilor de la BVB.

    “Acum zece ani am avut o slujba in cercetare la o universitate australiana, in domeniul retelelor neurale si al inteligentei artificiale. Pe vremea aceea cautam sa descoperim corelari intre diverse seturi de date aparent fara nici o legatura”, spune Emil Pop, investitor la BVB din 2004 si din 1998 la Nasdaq, echivalentul american al pietei Rasdaq.

    Ca sa putem intelege modalitatea de corelare sunt necesare cateva explicatii despre instrumentele financiare utilizate. Perechea USD/JPY este utilizata in carry trade – denumirea data operatiunii de imprumut intr-o valuta cu dobanzi mici si utilizarea banilor pentru a obtine randamente mai mari decat dobanda initiala.

    Yenul japonez este moneda clasica pentru carry trade, deoarece dobanda de referinta a Bancii Japoniei este apropiata de 0,75%, iar dobanzile percepute de bancile comerciale la creditare sunt mai mici de un procent.

    Speculatorii internationali se pot imprumuta in yeni, convertesc banii intr-o moneda in care dobanzile sunt mai mari (spre exemplu, lire sterline, unde dobanda de referinta este acum de 5,25%) si dupa o anumita perioada obtin profit din diferenta de randament.

    Principalul risc asociat este cel valutar, in cazul intaririi yenului fata de cealalta valuta, cu posibilitatea aparitiei de pierderi. In cazul carry trade este utilizat si efectul de levier, adica speculatorul multiplica de mai multe ori banii imprumutati pentru a maximiza profitul.

    Tranzactionarea in marja inseamna ca pot accesa o suma de bani depunand in cont doar 10% (sau cat permite societatea la care este deschis contul). Cel mai simplu exemplu este urmatorul: un trader imprumuta 1.000 de yeni de la o banca japoneza cu o dobanda mai mica de un procent, schimba banii in dolari si ii depune la o societate de brokeraj americana, prin care cumpara certificate de trezorerie purtatoare ale unei dobanzi de 4,5%.

    Traderul a achizitionat astfel certificate in valoare de 10.000 de yeni, deoarece are o marja de 10 la 1 de la societatea cu care lucreaza. Dupa un an, speculatorul inchide contul si returneaza banii, ramanand cu un profit de peste 40% dupa achitarea comisioanelor si dobanzilor.

    Bineinteles, profitul se pastreaza doar daca raportul dolar/yen ramane neschimbat. Daca yenul se intareste fata de dolar, traderul pierde, iar daca yenul se depreciaza fata de moneda americana, poate castiga chiar mai mult.

    Pericolul insa ramane, iar traderii, prin strategia de investitie, inchid imediat pozitiile si returneaza banii atunci cand observa ca directia pietei devine nefavorabila. Cu alte cuvinte, atunci cand dolarul merge mai putin bine, iar yenul se apreciaza, traderii vand dolarii ca sa poata returna creditele in moneda nipona.

    Yenul este astfel un activ speculativ, ca si leul romanesc. In perioade de incertitudine pe piata, aceste active sunt primele vandute, iar banii sunt redirectionati catre obligatiuni sau certificate de trezorerie, considerate plasamente sigure.

    Miscarea poate fi observata usor pe graficul USD/JPY. Cat timp economia SUA a mers bine, dolarul s-a intarit fata de yen, dar in momentul aparitiei problemelor, moneda americana a pierdut mult, in ciuda eforturilor Bancii Japoniei de a stabiliza cursul (un yen puternic este defavorabil exporturilor nipone, cu efecte negative in economie).

    Aprecierea yenului inseamna inchiderea pozitiilor cu active speculative si este relevanta pentru tendinta investitorilor, deoarece Japonia este una dintre superputerile economice ale lumii. Romania in schimb este o economie emergenta, cu o piata de capital pe masura. Investitorii mari au aproximativ aceleasi strategii, iar o situatie nefavorabila inseamna lichidarea sau reducerea expunerilor in instrumente cu risc crescut.

    “Corelarea dolar/yen si BET poate fi relevanta pentru investitorii de la BVB, deoarece poate functiona ca indicator in avans al momentului in care vor incepe scaderile sau vor fi reluate cresterile”, spune Emil Pop.

    Practic, miscarea inceputa in Japonia se va propaga mai mult ca sigur in pietele emergente, inclusiv in tara noastra. Urmarirea graficului zilnic USD/JPY ar putea ajuta la gasirea celor mai favorabile momente de marcare a profitului sau de deschidere a noilor pozitii.

    Legatura dintre cele doua evolutii nu este insa batuta in cuie. In primul rand trebuie precizat ca nu exista niciodata o certitudine privind mersul burselor, iar influentele macroeconomice pot distorsiona paralelismul celor doua active. De aceea este necesar ca un investitor sa urmareasca si informatiile din afara pietei de capital inainte de a lua o decizie pe baza raportului dolar/yen.

    “Graficul se potriveste la nivel de tendinte, insa corelarea ca timp este inexacta; pe un grafic realizat pe evolutia dintr-o ora, evolutia celor doi indicatori este diferita. Pe langa aceasta, trebuie luat in calcul si volumul de tranzactionare, care indica forta scaderilor sau a cresterilor”, explica Marius Ghisea, trader cu experienta pe piata forex.

    Ramane insa paralelismul in tendinta. “O strategie simplista ar putea fi deschiderea unor pozitii pe termen mediu sau lung la BVB, pe actiuni bune fundamental, atunci cand USD/JPY depaseste o anumita valoare, spre exemplu 105 yeni/dolari, si lichidarea pozitiilor daca raportul scade sub 100 yeni/dolar. Dar ar fi o strategie mult prea simplista si nu poate garanta randamente”, comenteaza Emil Pop.

    In plus, posibila recesiune a economiei SUA poate arunca dolarul chiar mai jos fata de cotatia din prezent, influentand decorelarea dintre evolutiile dolarului si ale celorlalte active. Un curs de 1,65 dolari/ euro, cat este estimat sa ajunga anul acesta, poate transforma moneda americana intr-o valuta in cadere libera.

    Ideea corelarii intre activele speculative ramane insa valabila, la nivel de tendinte. Dolarul poate fi inlocuit cu euro sau cu alta valuta stabila si lichida. Iar in aceeasi idee de estimare a trendului poate fi verificata si piata certificatelor de trezorerie.

    Cu cat sunt mai mult vandute, miscare vizibila prin volume si prin majorarea randamentului (yield – perioada in ani in care poate fi recuperata investitia), cu atat banii investitorilor institutionali intra in pietele cu risc crescut. Iar paralela intre bursa noastra mica si activele care au forta sa modifice tendinta la nivel global ramane intemeiata, pariul investitorului fiind de a le descoperi pe cele cu un grad mare de corelare.