BusinessMagazin

Tag: Azuga

  • Hallewood deschide al patrulea magazin – The Winery Outlet în Bucureşti

    În magazinele Halewood – The Winery Outlet se găsesc atât vinuri şi spumante româneşti produse de Cramele Halewood cât şi vinuri şi alte băuturi alcoolice importate direct de companie.

    “Reţeaua de magazine Halewood – The Winery Outlet (…) are clienţi fideli. În curând vom deschide magazine şi în alte oraşe mari din ţară,” a declarat Adriana Grecu, director marketing Cramele Halewood.

    Pe lângă cele patru spaţii din Bucureşti, Cramele Halewood a deschis magazine Halewood – The Winery Outlet în alte nouă locaţii din ţară precum: Ploieşti, DN1 Breza-Nistoreşti, Sinaia, Azuga, Braşov, Sibiu, Târgovişte, Urlaţi si Constanţa.
    Cramele Halewood oferă posibilitatea achiziţionării vinurilor dorite şi online.

    Din Grupul Halewood România fac parte Halewood România, Cramele Halewood, Domeniile Halewood şi Halewood International Premium Imports. Halewood are în proprietate crame şi plantaţii de viţă de vie în regiunea Dealu Mare, Podişul Transilvaniei şi Murfatlar.

    La acestea se adaugă Pivniţele Rhein Azuga fondate în 1892, unde se continuă tradiţia producerii vinurilor spumante după metoda tradiţională, de fermentare a vinului în sticlă. În Ploieşti, unde este sediul Cramelor Halewood, se află pivniţe subterane, depozitul de produse finite (cu o capacitate de peste 1 milion de sticle), precum şi liniile de îmbuteliere.

    Grupul Halewood deţine peste 350 hectare de vie plantate în perioada 2002-2009, cu o investiţie de peste 7 milioane euro.
     

  • Sezonul de schi se deschide la Buşteni. Vezi unde se poate schia pe Valea Prahovei

    Administraţia domeniului schiabil de la Buşteni va inaugura în acest sezon şi pârtia Kalinderu 2, care are o lungime de 1.100 de metri şi o lăţime de 70 de metri.

    Turiştii care petrec Crăciunul pe Valea Prahovei pot schia şi la Azuga. Pârtiile din Sinaia sunt, în schimb, impracticabile. Primarul oraşului Sinaia, Vlad Oprea, a declarat că autorităţile locale au pornit tunurile de zăpadă pe pârtia care coboară de la Cota 1.500 din Bucegi până în staţiune, însă această pârtie nu va fi deschisă în acest weekend.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Cum se face vin spumant dupa metoda Dom Perignon: la Azuga, reteta e neschimbata de un secol

    Turismul viticol, care in state precum Franta sau chiar in
    California atrage zeci de milioane de vizitatori anual, in Romania
    este slab dezvoltat, dar producatorii incearca cum pot sa aduca
    turistii in podgorii. Si ar avea ce sa le arate: in Romania sunt
    cultivate aproape 200.000 de hectare cu vita-de-vie, ceea ce ne
    claseaza pe locul cinci la nivelul Europei dupa suprafata
    cultivata.

    Putini sunt locuitorii din Azuga care stiu ca in orasul lor 10
    oameni fabrica anual aproximativ 200.000 de sticle de vin spumant
    care ajung pe mesele din Belgia, Danemarca, Olanda sau Germania si
    nimic din acest proces nu este automatizat, metoda fiind aceeasi de
    la 1892, cand s-a infiintat pivnita.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • Unde sunt profiturile berarilor?

    Dupa ce anul trecut Heineken si Ursus se aflau in top 20 al
    celor mai profitabile firme din economia Romaniei, cu vanzari
    cumulate de 550 milioane euro si profituri de 80 milioane euro,
    primul semestru al anului a adus primele scaderi ale afacerilor
    celor doua companii. Heineken Romania a postat o cifra de afaceri
    de 103 milioane euro in prima jumatate a anului, cu 3% mai mica
    decat cea inregistrata anul trecut si nu a precizat evolutia
    profitului.

    Vanzarile companiei s-au diminuat cu mai mult de 11%, trendul
    pietei, ceea ce a condus la scaderea cotei de piata. Ursus
    Breweries Romania a comunicat intr-un raport bursier o cifra de
    afaceri de 146,5 milioane euro, similara celei de anul trecut. In
    schimb, compania a inregistrat un profit de 11,7 milioane euro, la
    jumatate fata de primele sase luni ale lui 2008. Ursus a
    inregistrat o evolutie negativa mai mica decat cea a pietei, ceea
    ce i-a permis cresterea cotei de piata la 30,6%, potrivit
    companiei, care citeaza un studiu MEMRB. Care sunt factorii care au
    contribuit la declinul afacerilor producatorilor de bere? Dupa doi
    ani de cresteri de doua cifre, berarii s-au vazut pusi in fata unei
    scaderi de 11% a pietei in prima jumatate a anului, determianta de
    reducerea puterii de cumparare a consumatorilor. “In timpul
    recesiunii, oamenii se simt nesiguri cu privire la ceea ce va aduce
    ziua de maine si cheltuiesc mai putin”.

    Jan Derck van Karnebeek, directorul general al Heineken Romania a
    simtit in bilantul companiei pe care o conduce adevarul spuselor
    sale. Un alt motiv invocat la unison de producatorii de bere este
    cresterea pretului la materiile prime, amplificata si de
    deteriorarea raportului de schimb. “Cumparam toate materiile prime
    intr-o moneda care este tot mai scumpa (n.red. – euro)”, a explicat
    directorul Heineken. Potrivit berarilor, pretul hameiului, maltului
    si al ambalajelor s-a majorat cu 20% in prima jumatate a anului,
    iar aceste costuri ale companiei nu au fost transferate integral in
    preturile de vanzare ale berii, ceea ce a dus la reducerea
    profiturilor.

    “Diferentele dintre cifrele de profit (n.red. – primul semestru
    2009 vs primul semestru 2008) se pot explica prin faptul ca aceasta
    crestere a costurilor de productie nu s-a petrecut simultan cu o
    majorare a preturilor, ceea ce a erodat o parte din profit”, a
    detaliat Stephan Maria Weber, directorul general al Ursus Breweries
    pentru Ziarul Financiar. Potrivit reprezentantilor Heineken,
    preturile au fost majorate cu 4-6% in prima jumatate a anului, ceea
    ce nu a acoperit integral cresterea costurilor. Berarii au fost
    mult mai atenti cu investitiile anul acesta. Dupa ce anul trecut
    Heineken anunta un buget de 50 milioane euro pentru modernizarea si
    renovarea unitatilor de productie, dupa primul trimestru a revizuit
    planurile si a pus investitiile in stand-by. Ursus a finalizat anul
    acesta doua investitii majore la fabricile de la Buzau si
    Timisoara, pentru care a alocat un buget cumulat de 92 milioane
    euro.

    Ce i-a indemnat pe berari sa continue investitiile, ignorand
    semnalele de stagnare ale pietei din 2008? “Investitiile sunt ca
    elefantii: se urnesc greu, dar odata puse in miscare nu se mai pot
    opri”, a comentat Karnebeek asupra investitiilor Heineken in
    cresterea capacitatilor de productie, care erau justificate la
    momentul respectiv de cresterea cererii in piata. Ursus si-a marit
    capacitatea de productie in ultimii 2 ani cu 1,6 milioane
    hectolitri, fiind optimisti cu privire la cresterea consumului, dar
    si din dorinta de a acapara cat mai mult din cota de piata a
    competitorilor. “Noi nu urmarim trendul pietei. Scopul nostru este
    sa fim peste piata”, declara Weber la momentul finalizarii
    investitiilor de la fabrica de la Timisoara. De altfel, cand piata
    este in scadere, miza berarilor este aceea de a scadea mai putin
    decat piata, pentru a castiga o felie cat mai mare din vanzarile
    competitorilor.

    “Singura cale de crestere pentru mine cand piata este in declin
    este sa iau de la competitie cateva sticle de bere”, declara
    zambind seful Heineken, care are drept principal scop de la
    preluarea mandatului majorarea cotei de piata a companiei. Daca
    profitul nu mai este un indicator relevant pentru performantele
    companiilor pe timp de criza, producatorii de bere acorda o tot mai
    mare importanta fluxului de numerar. Heienken a achizitionat anul
    trecut Bere Mures pentru 150 milioane euro, in timp ce Ursus este
    in plin proces de dobandire a controlului unic asupra Bere Azuga,
    pentru suma de 10 milioane euro. Companiile au nevoie de cash flow
    pentru a putea plati achizitiile facute pe o piata plina de
    optimism, iar incapacitatea de a genera numerar poate duce la
    intrarea in insolventa a companiilor.

    Acest lucru s-a intamplat cu InBev la nivel mondial, care dupa ce a
    ajuns la o intelegere de 46 miliarde dolari pentru achizitia
    Anheuser-Busch s-a vazut nevoita sa renunte la operatiunile din
    Europa Centrala si de Est pentru a-si putea achita datoriile. Piata
    berii este disputata de patru multinationale: Ursus Breweries,
    Heineken, InBev si URBB. Vanzarile totale pe piata romaneasca au
    insumat 9 milioane de hectolitri de bere in prima jumatate a anului
    si reprezinta o scadere de 10%, comparativ cu perioada similara a
    anului trecut.

  • Pierderi de 2,6 milioane euro in S1 pentru Bere Azuga

    "Cauzele care au dus la aceste rezultate nefavorabile sunt vanzarile mici din primul trimestru, sistarea productiei, acordarea de discounturi in primul trimestru si dobanzile aferente imprumuturilor bancare", se arata intr-un comunicat remis Bursei de Valori Bucuresti.

    Ursus Breweries a anuntat oprirea productiei la fabrica din judetul Prahova incepand cu luna iunie si schimbarea obiectului de activitate din fabricarea berii, in imobiliare.

    In prezent se desfasoara o oferta publica de cumparare si a restului de 3,7% actiuni de catre Ursus, in vedere obtinerii controlului unic asupra companiei. La finalizarea tranzactiei, Ursus va fi platit 10 milioane euro pentru producatorul local de bere si va pregati delistarea companiei.
     

  • Bere Azuga, o afacere de 10 milioane euro

    Achizitia producatorului Bere Azuga s-a desfasurat in trei etape, in urma carora Ursus Breweries a urmarit obtinerea controlulului total asupra societatii. In luna ianuarie, sud-africanii de la Ursus au platit 30,3 milioane lei pentru 70,5% din companie proprietarului Valerii Moraru. A doua oferta de cumparare a venit in iulie, cand Ursus a oferit 9,1 milioane lei pentru un pachet de 21,35% din actiuni. Ultima etapa se va desfasura intre 3-23 septembrie, cand Ursus intentioneaza sa achizitioneze si restul de 3,7% din actiunile Bere Azuga, pentru 1,6 milioane lei.

    Pretul de cumparare oferit este de 8 lei pe actiune, superior valorii de tranzactionare din ultima sedinta de la bursa, de 7,2 lei pe actiune.

    Dupa ce va deveni unic actionar, Ursus Breweries va delista Bere Azuga de la bursa. Conducerea Bere Azuga a anuntat din iunie ca va opri productia la fabrica din judetul Prahova si isi va schimba obiectul de activitate in inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii, urmand ca productia de bere sa fie transferata in fabricile Ursus.

     

  • Berea Azuga merge si spre imobiliare

    Originar din Republica Moldova, Valeri Moraru a decis acum 14 ani sa-si incerce norocul dincoace de Prut. In 1993, dupa ce a obtinut cetatenie romana, a intrat in lumea antreprenorilor din Romania, infiintand compania Rombas Trans International, care avea la vremea respectiva un capital social de 1 milion de dolari.

    Urmatorul pas important l-a facut in 2006, cand a preluat controlul asupra companiei Bere Azuga, ajungand in prezent sa detina 52,36% din capitalul social ca persoana fizica si 20,02% prin compania Rombas Trans International, unde este actionar unic. Bere Azuga nu a fost insa pentru Moraru primul contact cu lumea afacerilor: intreprinza torul are in Republica Moldova o fabrica de sticla, doua unitati de prelucrare a strugurilor si imbuteliere a vinului si un combinat de morarit si nutreturi.

    Anul trecut, afacerile controlate in Moldova de catre Moraru au ajuns la o cifra de afaceri de aproximativ 60 de milioane de euro. Omul de afaceri basarabean are insa de gand sa-si extinda domeniile de activitate in Romania, dincolo de productia bauturilor alcoolice. Doua dintre planurile sale de investitii se refera la sectorul imobiliar si imbutelierea de apa de izvor. Pentru investitiile in domeniul imobiliar, punctul de plecare l-a constituit un teren de 15.000 mp la Azuga, pe care Moraru il avea in proprietate.

    Proiectul vizeaza constructia a 200 de apartamente si a unui hotel cu aproximativ 150 de camere. Lucra- rile vor incepe anul viitor, cu o investitie de 27 de milioane de euro si se vor intinde pe parcursul a patru ani. O alta investitie, de 1,6 milioane de euro, este destinata lansarii unui nou produs: apa plata. Linia de imbuteliere va fi plasata tot in cadrul fabricii de bere din Prahova. „Pentru ca izvoarele folosite pentru productia de bere au un debit mai mare decat avem nevoie, am hotarat ca de anul viitor sa imbuteliem si sa lansam pe piata apa de izvor“, declara Moraru.

    Nici pentru afacerea cu bere planurile nu sunt putine. Principalul obiectiv este relansarea berii Azuga ca marca nationala si extinderea distributiei de la zona Valea Prahovei, „berea cu acest nume fiind mai putin cunoscuta sau chiar inexistenta in alte zone ale tarii“, conform lui Moraru. Pentru a sustine planurile de dezvoltare, investitiile facute de companie pe parcursul ultimului an au ajuns la 3,5 mil. euro, bani directionati in principal intr-un proces de retehnologizare.

    „In ultimii cincisprezece ani nu s-a facut nicio investitie in companie, iar Bere Azuga avea costuri de productie ridicate“, spune Moraru. Banii au fost destinati achizitionarii unei linii de imbuteliere a berii la PET, a unei centrale termice si a unor filtre de bere. Astfel, capacitatea de productie a fabricii a crescut si odata cu ea si sperantele conducerii, care se asteapta pentru 2009 la un rezultat de cinci ori mai mare fata de 2006, cand au fost produsi 124.000 de hectolitri de bere.

    Rezultatele inregistrate de companie in primele noua luni ale anului au fost cu 46% mai mari decat in perioada similara din 2006 ajungand la 7 mil. euro. Conducerea firmei estimeaza ca va incheia 2007 cu vanzari de 10 mil. euro, dubla fata de vanzarile anului trecut. Ritmul de crestere ar fi astfel de cinci ori mai mare decat al pietei (17% in 2006 si 20% anul acesta). Bere Azuga insa nici nu se afla in topul celor mai mari sase producatori, ce detin peste 95% din piata: Heineken (26,5%), InBev (23,4%), Ursus (24,2%), Tuborg (7,6%) si European Food (7,4%) si Bere Mures (5,2%). Pana in 2010 suma totala a investitiilor in Bere Azuga ar urma sa ajunga la 20 mil. euro, bani ce vor veni fie din majorari de capital, fie din credite acordate de diverse banci, dupa spusele lui Moraru. Fondurile vor viza modernizarea fabricii si instalarea unei linii de imbuteliere a berii la doza. Intre proiecte figureaza si exportul, lansat in sistem de test de doua luni, catre Spania si Italia. Pana sa cucereasca pietele externe, Bere Azuga mai are insa mult de lucru in cresterea vanzarilor in magazinele romanesti.