BusinessMagazin

Tag: Azuga

  • Casa Regală a României: Ultima tăiere de copaci la Azuga a avut loc anterior retrocedării

    Casa Regală a României a transmis, sâmbătă, că analizează cauzele alunecării de teren de la Azuga şi precizează că ultima tăiere de copaci în zonă a avut loc în 2001, anterior retrocedării către Regele Mihai I. Familia Regală spune că este alături de cei afectaţi.

    Printr-un comunicat transmis sâmbătă de Secretariatul Casei Majestăţii Sale Custodelui Coroanei, se arată că alunecarea de teren care a avut loc la Azuga, pe Muntele Sorica, a avut drept posibilă cauză vârsta înaintată a copacilor, dar încă se fac analize.

    „În ultimii 19 ani, pe acest teren nu s-a efectuat nicio defrişare, conform cu legile în vigoare. Ultima tăiere de copaci a avut loc în anul 2001, anterior retrocedării către Regele Mihai I. Echipele de specialişti de la faţa locului analizează cauzele posibile ale alunecării de teren. Acestea pot fi explicate prin vârsta înaintată a copacilor, care au îngreunat panta foarte mare a versantului, sau prin eroziunea produsă de apă”, se arată în comunicat.

    Familia Regală transmite că este alături de persoanele afectate de accidentul natural, iar, începând de vineri seara, Casa Majestăţii Sale ţine permanent legătura cu autorităţile locale pentru atenuarea efectelor alunecării de teren.

    Aproximativ 130 de persoane din Azuga care au fost evacuate, au dormit la rude, într-o sală de sport sau la o pensiune, după ce natura s-a dezlănţuit vineri seara.

    S-a rupt versantul şi pământ, stânci şi copaci au măturat totul în calea lor, în timp ce oamenii au privit neputincioşi cum li se duce toată agoniseala de-o viaţă.

  • Cum au ajuns brandurile Napoca, Poiana sau Azuga să fie produse în afara ţării. Cum poate berea Azuga să fie produsă în Germania?

    Un model similar au aplicat şi alţi jucători străini, astfel că Unilever produce îngheţata Napoca în Bulgaria, tot la sud de graniţă fiind realizată şi ciocolata Poiana. Berea Azuga nepasteurizată este însă fabricată în Germania de către Ursus, companie preluată de japonezii de la Asahi.

    Elena Cremenescu, fondatoarea brandului de cosmetice El­mi­plant, pe care l-a vândut în plin boom economic către grecii de la Sarantis, spunea la scurtă vreme după închiderea fabricii locale că nu există legi care să susţină producţia locală. După vânzarea Elmiplant, ea a rămas în companie ca director general adjunct. Antreprenoarea mai adăuga că închiderea a fost justificată de necesitatea eficientizării costurilor. Brandul Elmiplant a fost păstrat, chiar dacă pe etichetă acum apare „made in Greece”.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Un tânăr din Azuga vrea să breveteze o tehnică care să îi permită să schieze pe iarbă

    Andrei Pintenaru are 29 de ani şi este din Azuga. De mic a iubit muntele, poate tocmai de aceea a ajuns acum să fie monitor de schi şi ghid montan şi să fie pasionat de ceea ce face, scrie Mediafax.

    Tânărul avea numai 1 ani şi 8 luni atunci când s-a urcat, pentru prima data, pe schiuri.

    ”Prima dată m-am urcat pe schiuri la 1 an şi 8 luni, atunci nu prea ştiam ce fac, dar am continuat şi am perseverat, am făcut schi de performanţă şi acum predau”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Andrei.

    Citeşte mai multe pe www.descopera.ro

  • Sunt soţ şi soţie şi fac 18 milioane de euro dintr-o resursă care nu se va termina niciodată

    Soţii Violeta şi Valeriu Moraru controlează companiile Perla Covasnei şi Azuga Waters, care au avut în 2012 afaceri cumulate de 73 de milioane de lei.

    Pe cartea de vizită a Violetei Moraru este trecută funcţia de “administrator” şi ea spune că nu ar putea să se retragă din afaceri, fiind obişnuită cu un ritm de viaţă alert. A lucrat de-a lungul anilor în domenii variate, precum o fabrică de producţie a sticlei, în domeniul vinului, în transport şi apoi în bere.

    Cei doi soţi au vândut în 2009 afacerea Azuga către Ursus Breweries, într-o tranzacţie estimată la 10 milioane de euro. Ulterior tranzacţiei, Ursus a închis fabrica de la Azuga şi a închiriat utilajele din fabrică familiei Moraru, unde aceasta produce apa Perla Covasnei, plată şi carbogazoasă. “Am făcut afaceri încă de când am terminat facultatea, mereu am fost în priză”, povestea anterior pentru Business Magazin Violeta Moraru.

    Profitabilitatea in afacerile cu apa se plaseaza, conform Violetei Moraru, intre 5 si 10%. Pretul apei creste spectaculos, de la iesirea din pamant, cand mia de litri costa 31 de lei, pana la poarta fabricii, unde costul unei sticle de apa de doi litri ajunge la 1 leu. Din acest pret insa, doua treimi inseamna costul ambalajului. De la poarta fabricii pana la raft, apa isi dubleaza pretul, ajungand, de pilda, la 2 lei pentru o sticla de 2 litri. Marca Perla Covasnei exploateaza resursele din Catalina si Malnas (Brasov), avand variantele carbogazoasa si plata.

    Valeriu Moraru, unul dintre cei mai bogaţi români, a preluat de curând clubul de fotbal Rapid, urmând să devină acţionar unic.

    Pentru viitor, planurile sunt ponderate in optimism. “E mai realist sa tintim sa ajungem intre primii cinci, in randul primilor trei e mai greu”, admite Violeta Moraru. Pentru viitorul apropiat, proprietara afacerii enumera, fara a vrea sa dea niciun fel de detalii, proiectul unor investitii pentru lansarea de sucuri si cel de rascumparare a fabricii Ursus de la Azuga. “Pentru lansarea de sucuri nu e nevoie de un buget foarte mare de investitii, pentru ca avem practic liniile de productie”, explica antreprenoarea.

    Ideea intrarii in domeniul bauturilor carbogazoase era, prin urmare, la indemana si, in plus, firma a primit din partea retelelor de magazine solicitari pentru productia de marci proprii. Azuga Waters are deja contracte pentru imbutelierea de apa plata sub marca proprie a Kaufland si se afla in discutii si cu alte retele de magazine.

    În cadrul acestui text a apărut anterior denumirea “Perla Harghitei” în loc de cea corectă, respectiv “Perla Covasnei”. Ne cerem scuze pentru orice neplăcere cauzată.

    Care sunt etapele de management ale unui proiect co-finanţat prin fonduri structurale?

     

  • Face 18 milioane de euro dintr-o resursă care nu se va termina niciodată, dar nu plăteşte taxe la stat şi a îngropat o firmă

    Valerii Moraru, omul de afaceri care ar fi preluat pachetul majoritar de acţiuni la clubul de fotbal Rapid şi soţia acestuia, Violeta Moraru, controlează companiile Perla Covasnei şi Azuga Waters, care au avut în 2012 afaceri cumulate de 73 de milioane de lei.

    Conform datelor de la Registrului Comerţului, Valerii Moraru este implicat direct sau prin intermediul soţiei sale, Violeta Moraru, în mai multe societăţi comerciale înregistrate în România, una dintre acestea fiind deja în insolvenţă.

    Azuga Waters este înregistrată cu 279 refuzuri la plată, în valoare totală de peste 11 milioane lei, în vreme ce Perla Covasnei este înregistrată cu 120 de incidente de plată şi o suma refuzată de 3,6 milioane lei. Cei doi mai sunt acţionari şi în cadrul Fonticor Trans, companie care a ajuns deja în insolvenţă cu o masă credală de 5,3 milioane lei.

    Azuga Waters are datorii la stat de 2 milioane de lei, iar Perla Covasnei înregistrează restanţe de 1,4 milioane de lei.

    Conform datelor de la Registrului Comerţului, Valerii Moraru este implicat direct sau prin intermediul soţiei sale, Violeta Moraru, în mai multe societăţi comerciale înregistrate în România, una dintre acestea fiind deja în insolvenţă.

    Pe cartea de vizită a Violetei Moraru este trecută funcţia de “administrator” şi ea spune că nu ar putea să se retragă din afaceri, fiind obişnuită cu un ritm de viaţă alert. A lucrat de-a lungul anilor în domenii variate, precum o fabrică de producţie a sticlei, în domeniul vinului, în transport şi apoi în bere.

    Cei doi soţi au vândut în 2009 afacerea Azuga către Ursus Breweries, într-o tranzacţie estimată la 10 milioane de euro. Ulterior tranzacţiei, Ursus a închis fabrica de la Azuga şi a închiriat utilajele din fabrică familiei Moraru, unde aceasta produce apa Perla Harghitei, plată şi carbogazoasă. “Am făcut afaceri încă de când am terminat facultatea, mereu am fost în priză”, povestea anterior pentru Business Magazin Violeta Moraru.

    Profitabilitatea in afacerile cu apa se plaseaza, conform Violetei Moraru, intre 5 si 10%. Pretul apei creste spectaculos, de la iesirea din pamant, cand mia de litri costa 31 de lei, pana la poarta fabricii, unde costul unei sticle de apa de doi litri ajunge la 1 leu. Din acest pret insa, doua treimi inseamna costul ambalajului. De la poarta fabricii pana la raft, apa isi dubleaza pretul, ajungand, de pilda, la 2 lei pentru o sticla de 2 litri. Marca Perla Covasnei exploateaza resursele din Catalina si Malnas (Brasov), avand variantele carbogazoasa si plata.

  • Cine este familia Moraru, noul patron al echipei de fotbal Rapid Bucureşti. Au afaceri de peste 18 milioane de euro

     “Astăzi ne-am înţeles. Urmează ca avocaţii să perfecteze actele şi în perioada imediat următoare vom semna. Nu mai am emoţii, e o bucurie că voi prelua Rapidul. Repet, nu am semnat încă actele. Voi prelua acţiunile de la toţi acţionarii. Voi fi unicul acţionar”, a spus Moraru joi. El a mai promis că va investi la semnarea contractului suma de 500.000 de euro pentru cheltuielile urgente ale clubului.

    Afacerea Azuga Waters este al doilea business important în care soţii Moraru se implică, ei fiind cunoscuţi în trecut prin intermediul afacerii cu bere Bere Azuga, pe care au vândut-o către Ursus Breweries în 2009, într-o tranzacţie estimată la 10 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Sunt soţ şi soţie şi fac 18 milioane de euro dintr-o resursă care nu se va termina niciodată

    Soţii Violeta şi Valeriu Moraru controlează companiile Perla Covasnei şi Azuga Waters, care au avut în 2012 afaceri cumulate de 73 de milioane de lei.

    Pe cartea de vizită a Violetei Moraru este trecută funcţia de “administrator” şi ea spune că nu ar putea să se retragă din afaceri, fiind obişnuită cu un ritm de viaţă alert. A lucrat de-a lungul anilor în domenii variate, precum o fabrică de producţie a sticlei, în domeniul vinului, în transport şi apoi în bere.

    Cei doi soţi au vândut în 2009 afacerea Azuga către Ursus Breweries, într-o tranzacţie estimată la 10 milioane de euro. Ulterior tranzacţiei, Ursus a închis fabrica de la Azuga şi a închiriat utilajele din fabrică familiei Moraru, unde aceasta produce apa Perla Covasnei, plată şi carbogazoasă. “Am făcut afaceri încă de când am terminat facultatea, mereu am fost în priză”, povestea anterior pentru Business Magazin Violeta Moraru.

    Profitabilitatea in afacerile cu apa se plaseaza, conform Violetei Moraru, intre 5 si 10%. Pretul apei creste spectaculos, de la iesirea din pamant, cand mia de litri costa 31 de lei, pana la poarta fabricii, unde costul unei sticle de apa de doi litri ajunge la 1 leu. Din acest pret insa, doua treimi inseamna costul ambalajului. De la poarta fabricii pana la raft, apa isi dubleaza pretul, ajungand, de pilda, la 2 lei pentru o sticla de 2 litri. Marca Perla Covasnei exploateaza resursele din Catalina si Malnas (Brasov), avand variantele carbogazoasa si plata.

    Pentru viitor, planurile sunt ponderate in optimism. “E mai realist sa tintim sa ajungem intre primii cinci, in randul primilor trei e mai greu”, admite Violeta Moraru. Pentru viitorul apropiat, proprietara afacerii enumera, fara a vrea sa dea niciun fel de detalii, proiectul unor investitii pentru lansarea de sucuri si cel de rascumparare a fabricii Ursus de la Azuga. “Pentru lansarea de sucuri nu e nevoie de un buget foarte mare de investitii, pentru ca avem practic liniile de productie”, explica antreprenoarea.

    Ideea intrarii in domeniul bauturilor carbogazoase era, prin urmare, la indemana si, in plus, firma a primit din partea retelelor de magazine solicitari pentru productia de marci proprii. Azuga Waters are deja contracte pentru imbutelierea de apa plata sub marca proprie a Kaufland si se afla in discutii si cu alte retele de magazine.

    În cadrul acestui text a apărut anterior denumirea “Perla Harghitei” în loc de cea corectă, respectiv “Perla Covasnei”. Ne cerem scuze pentru orice neplăcere cauzată.

     

  • Se introduc restricţii de circulaţie pe Valea Prahovei

    Astfel, în zilele de 13 şi 14 august, în intervalul orar 1.00 – 5.00, se va închide circulaţia rutieră pentru autovehicule cu masa totală autorizată mai mare de 3,5 tone. Această categorie de vehicule va circula pe traseul ocolitor D.N. 1 km. 53+950 (Ploieşti) – D.N.1A (Ploieşti – Braşov) – D.N. 1 km. 160+715 (Braşov).

    Totodată, pentru autovehiculele cu masa maximă autorizată mai mică de 3,5 tone, traficul rutier va fi deviat local pe următoarele rute ocolitoare:

    În localitatea Comarnic:
    ● sensul de mers Ploieşti – Braşov – pe ruta str. Şcolii – str. Secăriei – DN1;
    ● sensul de mers Braşov – Ploieşti – pe ruta DN1 – str. Secăriei – str. Şcolii;

    În localitatea Buşteni:
    ● sensul de mers Ploieşti – Braşov – pe ruta DN1 – str. Piatra Arsă – pasaj CFR – str. Crinei – str. Panduri – str. Zamora Nouă – str. Griviţei – DN1 – str. Fântânii – str. Erou Moldoveanu – str. Valea Albă – DN1;
    ● sensul de mers Braşov – Ploieşti – pe ruta DN1 – str. Valea Albă – str. Erou Moldoveanu – str. Fântânii – DN1 – str. Griviţei – str. Zamora Nouă – str. Panduri – str. Crinei – pasaj CFR – str. Piatra Arsă – DN1;

    În localitatea Azuga:
    ● sensul de mers Ploieşti – Braşov – pe ruta DN1 – str. Prahovei – DN1;
    ● sensul de mers Braşov – Ploieşti – pe ruta DN1 – str. Prahovei – DN1.

    Rutele ocolitoare vor fi semnalizate corespunzător prin indicatoare rutiere, dirijarea traficului rutier pe traseele menţionate fiind realizată de către poliţişti rutieri.

    De asemenea, de la data de 14 august a.c. se vor da în exploatare două pasarele pietonale ce vor fi realizate la km. 13+100 (intersecţie DN 1- strada Paltinului – Piaţă) şi km. 131+400 (zona Gării Buşteni). Ca atare, se vor institui restricţii privind efectuarea virajului la stânga din DN 1, sensul Bucureşti – Braşov, pe străzile adiacente.

    Măsura va fi realizată prin amplasarea unor separatori fizici (parapet lestabil) care vor despărţi cele două sensuri de circulaţie şi vor împiedica efectuarea acestei manevre, în zona intersecţiei DN 1 – strada Paltinului – Piaţă şi intersecţiei DN 1 – strada Fântânii. În acest sens, pentru accesarea străzilor menţionate, conducătorii de autovehicule vor utiliza punctul de întoarcere situat în faţa Gării Buşteni, conform schemelor anexate.

    Poliţiştii recomandă conducătorilor auto să nu parcheze autovehiculele în apropierea zonelor restricţionate pentru circulaţie, să respecte semnalele agenţilor de poliţie rutieră, precum şi semnificaţia indicatoarelor rutiere instalate temporar în zona de desfăşurare a acestor lucrări.

    De asemenea, pietonilor li se recomandă să circule cu atenţie şi să traverseze strada numai prin locurile special amenajate.

  • Hallewood deschide al patrulea magazin – The Winery Outlet în Bucureşti

    În magazinele Halewood – The Winery Outlet se găsesc atât vinuri şi spumante româneşti produse de Cramele Halewood cât şi vinuri şi alte băuturi alcoolice importate direct de companie.

    “Reţeaua de magazine Halewood – The Winery Outlet (…) are clienţi fideli. În curând vom deschide magazine şi în alte oraşe mari din ţară,” a declarat Adriana Grecu, director marketing Cramele Halewood.

    Pe lângă cele patru spaţii din Bucureşti, Cramele Halewood a deschis magazine Halewood – The Winery Outlet în alte nouă locaţii din ţară precum: Ploieşti, DN1 Breza-Nistoreşti, Sinaia, Azuga, Braşov, Sibiu, Târgovişte, Urlaţi si Constanţa.
    Cramele Halewood oferă posibilitatea achiziţionării vinurilor dorite şi online.

    Din Grupul Halewood România fac parte Halewood România, Cramele Halewood, Domeniile Halewood şi Halewood International Premium Imports. Halewood are în proprietate crame şi plantaţii de viţă de vie în regiunea Dealu Mare, Podişul Transilvaniei şi Murfatlar.

    La acestea se adaugă Pivniţele Rhein Azuga fondate în 1892, unde se continuă tradiţia producerii vinurilor spumante după metoda tradiţională, de fermentare a vinului în sticlă. În Ploieşti, unde este sediul Cramelor Halewood, se află pivniţe subterane, depozitul de produse finite (cu o capacitate de peste 1 milion de sticle), precum şi liniile de îmbuteliere.

    Grupul Halewood deţine peste 350 hectare de vie plantate în perioada 2002-2009, cu o investiţie de peste 7 milioane euro.
     

  • Sezonul de schi se deschide la Buşteni. Vezi unde se poate schia pe Valea Prahovei

    Administraţia domeniului schiabil de la Buşteni va inaugura în acest sezon şi pârtia Kalinderu 2, care are o lungime de 1.100 de metri şi o lăţime de 70 de metri.

    Turiştii care petrec Crăciunul pe Valea Prahovei pot schia şi la Azuga. Pârtiile din Sinaia sunt, în schimb, impracticabile. Primarul oraşului Sinaia, Vlad Oprea, a declarat că autorităţile locale au pornit tunurile de zăpadă pe pârtia care coboară de la Cota 1.500 din Bucegi până în staţiune, însă această pârtie nu va fi deschisă în acest weekend.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.