BusinessMagazin

Tag: Media

  • Dilemele lui 2011 – Cat se castiga din reclamele de pe net?

    MAI MULTE RECLAME PE INTERNET?

    Pentru prima data, publicitatea online a depasit-o pe cea traditionala in 2010. Este vorba bineinteles despre piata americana, iar diferenta nu este mare – reclamele pe internet au generat o industrie de 25,8 miliarde de dolari, cu 100 de milioane peste celelalte forme de reclama in total, potrivit eMarketer – dar anul viitor va fi cu adevarat sesizabila, publicitatea online urmand sa aiba un avans de aproape 4 miliarde de dolari. Pentru Romania, scenariul este inca foarte indepartat, dar primele semne se vad deja. Premisele sunt date de ultimii doi ani, chiar daca investitiile in reclama s-au diminuat pe fondul crizei; in 2008, din intreaga piata de publicitate, reclamele pe internet au insemnat cam 3,7%, procent care anul trecut a urcat pana la 6,6%. “Primele estimari arata o piata in scadere (si) pentru 2011. Daca online-ul va creste, cel mai probabil se va ajunge anul viitor la cei 10% visati acum cinci-sase ani”, scrie Orlando Nicoara, directorul executiv al Apropo Media, pe blogul personal, referitor la ponderea publicitatii pe internet in cea totala.

    CARE VOR FI CEI MAI MARI INVESTITORI IN PUBLICITATE IN 2011?
    Ierarhia investitorilor in publicitate nu s-a schimbat foarte mult in ultimii ani. Criza a facut insa ca anumiti jucatori, care pana in 2008 nici nu visau la o reclama televizata din cauza preturilor care crescusera odata cu piata, sa devina mai vizibili ca oricand. Totusi, publicitarii spun ca si anul acesta tot industria bunurilor de larg consum si operatorii de telefonie mobila vor aloca cei mai multi bani pentru promovare si vor avea campanii sustinute, pentru care vor aloca bugete de milioane de euro. Bancile, companiile auto sau gigantii din industria energetica reprezinta jucatori importanti din economie, dar care nu se vor remarca nici anul acesta prin investitiile in publicitate.

    VA CRESTE NUMARUL DE RECLAME 3D?
    Aparitia primei reclame 3D din Romania, pentru zaharul Margaritar, a reprezentat una dintre cele mai importante redute cucerite de publicitarii romani in ultimii 10 ani. A fost, insa, doar un experiment, ceea ce inseamna ca va mai dura un timp pana cand reclamele 3D o sa devina o aparitie obisnuita in pauzele publicitare. Pentru asta este nevoie, in primul rand, de cresterea vanzarilor de televizoare 3D, dar si de productii media in acest format. In orice caz, vorbim de un fenomen care nu se va generaliza mai devreme de cinci ani de acum incolo.

    VOR FI TELEVIZIUNILE DEPASITE DE UN ALT MEDIU DE COMUNICARE IN INCASARILE DIN PUBLICITATE?
    Sunt publicitari romani, precum Radu Florescu de la Saatchi & Saatchi sau Bogdan Enoiu de la McCann Erickson, care vorbesc inca din 2009 despre evolutia spectaculoasa pe care o prevad pentru publicitatea online. Totusi, daca incasarile din publicitate pe care le au televiziunile vor fi detronate vreodata de un alt mediu, este greu de crezut ca aceasta se va intampla prea curand. Odata pentru ca televiziunile continua sa ofere cea mai buna acoperire pentru pretul platit sI apoi pentru ca si clientii va trebui sa accepte investitiile masive si in alte medii decat televiziunea.

  • Cum a facut Jeremy Clarkson 850.000 de lire sterline din Top Gear peste salariul de la BBC

    Pozitia sa de <unul dintre cei mai bine platiti oameni din
    televiziune> vine de pe seama vanzarii de reviste, DVD-uri,
    carti, jucarii si alte produse promotionale asociate cu imaginea
    showului. Controversa vine de pe seama faptului ca multi contesta
    dreptul lui Clarkson de a castiga bani tocmai de pe urma unui
    program TV creat de BBC. Altii cred ca afacerea vrea sa para drept
    o rasplata pentru realizator, iar unii vorbesc chiar de un
    tratament special care i se acorda.

    Cifrele inregistrate la Companies House, institutia care
    inregistreaza activitatea firmelor din Regat, indica faptul ca
    Clarkson a castigat din afacerea Bedder 6 – detinuta de
    realizatorul TV impreuna cu producatorul executiv Andy Wilman si
    BBC Worldwide – bani peste salariul sau de un milion de lire de la
    BBC. Mai exact, jumatate de milion din dividende si 350.000 de lire
    sterline “plati pentru servicii”. Totul pentru ca vedeta sa nu
    plece de la BBC, mai ales ca realizatorul show-ului a devenit
    alaturi de Top Gear un fenomen global.

    Cititi mai multe despre fenomenul Top Gear pe
    www.dailymail.co.uk

    Vezi aici un interviu cu Jeremy Clarkson

  • Guvernul ingradeste publicitatea stradala. Elena Udrea: “Exista o abundenta de panouri care agreseaza cetatenii”

    Publicitatea peste suprafetele vitrate ale cladirilor va fi
    interzisa, exceptie facand mash-urile. Autoritatile publice locale
    vor fi obligate sa stabileasca prin regulament zonele de
    publicitate largita din orase, zonele de publicitate restranse sau
    zonele fara publicitate, un exemplu pentru acestea din urma fiind
    centrele istorice ale oraselor. Noile reglementari se aplica si
    publicitatii electorale.

    Guvernul a introdus si restrictii privitoare la distanta dintre
    panouri, la suprapunerea intr-o anumita zona a mai multor forme de
    publicitate (mash-urile, bannerele nu mai pot fi folosite in zonele
    unde exista publicitate prin panouri stradale).

    “Romania, ca semnatara a Cartei de la Leipzig si a Conventiei
    Europene, este obligata sa asigure o coerenta si o perfectie a
    peisajului. De aceea am gandit un set de reguli generale de la care
    autoritatile publice locale pot porni pentru a stabili
    regulamentele locale de publicitate stradala, regulamente ale caror
    prevederi pot fi mai restrictive decat cadrul general”, a precizat
    Elena Udrea, ministrul dezvoltarii regionale.

    Pana la 1 mai 2011, legea prevede ca toate formele de
    publicitate existente vor trebuie sa se conformeze. Data de 1 mai
    2011 este termenul la care noile amplasate identificate de catre
    autoritatea publica locala vor fi scoase la licitatie publica.
    Aceasta licitatie este organizata de autoritatea publica locala si
    prevede atat viitoarele amplasamente, cat si formele de publicitate
    admise in anumite zone.

    Deciziile la nivelul autoritatilor publice locale se vor lua
    impreuna cu specialistii in arhitectura, in urbanism, dar si cu
    reprezentantii industriei de outdoor. Ministerul Dezvoltarii a emis
    si un ordin prin care initiaza si aproba procedura consultarii
    publice la aprobarea documentatiilor de urbanism. Inspectoratul de
    Stat in Constructii va avea atributia de a controla respectarea
    prevederilor legii.

    In termen de 60 de zile, asa cum prevede legea, autoritatile
    publice locale trebuie sa aiba un nou regulament, “in baza caruia
    sa porneasca o activitate de publicitate stradala civilizata”, a
    adaugat ministrul. “Exista o abundenta de panouri stradale, de alte
    tipuri de publicitate outdoor, care agreseaza cetatenii, le pun in
    pericol de multe ori chiar viata”, a spus Udrea.

    Elena Udrea a mentionat ca, in urma sedintei de Guvern de joi,
    Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului primeste de la buget
    90 milioane de lei pentru plata datoriilor catre firmele cu care
    lucreaza la programele de reabilitare, infrastructura, drumuri si
    la programele de introducere a retelelor de apa si canalizare.
    “Datoriile noastre sunt foarte mari. Avem lucrari incepute in ceea
    ce priveste reabilitarea infrastructurii de drumuri de aproximativ
    1 miliard de euro – lucrari incepute toate in anii precedenti – si
    un buget in anul 2011, de aproximativ 500 de milioane”, a
    exemplificat Udrea.

  • Revista presei economice din Romania

    Doar 600 de turisti romani isi petrec Revelionul in Grecia,
    iar in ciuda conflictelor violente inregistrate miercuri la Atena,
    nu s-au inregistrat renuntari la sejur, anunta Gandul; doar
    greva controlorilor de trafic aerian greci, anuntata pentru 15
    decembrie, a facut TAROM sa anunte modificari in program. Actul
    normativ care va stabili cuantumul taxei auto valabile din 2011,
    majorat pentru masinile vechi, va intra in dezbatere in sedinta de
    Guvern saptamana viitoare.

    Evenimentul Zilei vede riscul ca in 2011 sa nu se finalizeze
    nici macar 10 km din autostrada Transilvania,
    judecand dupa un document trimis de ministrul Anca Boagiu unui
    deputat si care spune ca singurul tronson al autostrazii pe care
    s-ar putea lucra anul viitor este tronsonul Suplacu de Barcau-Bors,
    care insa se opreste intr- un camp petrolifer. Pana la 30
    noiembrie, Romania a reusit sa absoarba doar a zecea parte din
    banii pusi la bataie de UE – 3,17 mld. euro.

    Bancile au obtinut o victorie partiala in lupta
    pentru modificarea Ordonantei 50     a creditelor pentru populatie,
    reusind sa convinga deputatii sa limiteze aplicarea legii la
    creditele noi, insa la refinantarea imprumuturilor vechi raman
    obligate sa respecte ordonanta, arata Romania Libera.
    Personalul din maternitati anticipeaza un val de cezariene in
    decembrie, cerute de viitoarele mame care vor sa mai prinda doi ani
    de stat acasa cu copilul in conditiile indemnizatiei de pana
    acum.

    Guvernul a aruncat pe piata, prin vocea unor consilieri, informatia
    potrivit careia in 2011 ar putea reduce povara impozitarii muncii,
    insa sansele sunt minime, sustin expertii fiscali citati de
    Adevarul, care cred ca reducerea CAS va putea avea loc mai curand in
    2012    , an electoral. Posturile de televiziune ar putea fi
    obligate sa aloce saptamanal spatiu de emisie pentru difuzarea unor
    emisiuni culturale sau educative, potrivit unui proiect legislativ
    aprobat miercuri de Comisia de Cultura a Camerei.

    SIF Banat-Crisana si SIF Transilvania au
    realizat profituri de cate 15 mil. lei (3,5 mil. euro) in
    noiembrie, reusind astfel sa depaseasca rezultatele bugetate pentru
    acest an, dar sunt departe de realizarile din 2009, calculeaza
    Ziarul Financiar, iar fata de sfarsitul anului trecut,
    activele tuturor celor 5 SIF au scazut, din cauza deprecierii
    actiunilor bancilor din portofoliu. Arpad Paszkany, patronul CFR
    Cluj, vrea sa transforme un proiect imobiliar esuat din Cluj in cel
    mai mare parc fotovoltaic din tara.

  • Ce au in comun Nadia, CRBL si Andreea Marin. Reclamele cu vedete

    Marilyn Monroe a facut reclama la ulei de motor. Actorul Don
    Johnson a aparut intr-un spot pentru Pepsi, iar controversatul O.J.
    Simpson a fost pentru o perioada imaginea brandului auto Chevrolet.
    Nu cu foarte mult timp in urma, Julia Roberts a aparut intr-o
    reclama pentru Lavazza. Nu a spus nimic, n-a facut nicio
    cascadorie, doar a zambit pret de 30 de secunde. Producatorul de
    cafea a rasplatit-o pentru acest efort cu 1,5 milioane de dolari,
    astfel incat actrita a devenit una dintre cele mai bine platite
    vedete care au aparut vreodata intr-o reclama.


    Fenomenul este la fel de amplu si in Romania, chiar daca
    originile sale nu sunt la fel de indepartate in timp. Desigur, nici
    industria publicitatii nu este la fel de veche, asa ca se explica
    usor de ce la noi reclamele cu oameni pe care ii stim de la
    televizor nu au o traditie atat de bine inradacinata. In plus, nici
    nu ne putem gandi sa vorbim despre onorarii macar apropiate de cel
    pe care l-a primit actrita din “Pretty Woman”.

    Publicitarii din Romania spun ca nu au auzit de contracte mai
    mari de 100.000 de euro, deci, in mod evident, avem piete extrem de
    diferite ca dimensiune, insa care urmaresc acelasi scop – cresterea
    notorietatii unor produse, crearea unei imagini pozitive si, mai
    apoi, cresterea vanzarilor. “Se pariaza pe un transfer rapid de
    simpatie, respect si notorietate de la vedeta catre companie, spre
    deosebire de varianta in care aceste perceptii s-ar face doar prin
    puterea ideilor de comunicare. Publicul este atasat emotional de o
    vedeta si o crediteaza cu credibilitate”, spune Raluca Sultan,
    planner la grupul Publicis Communications Bucuresti.


    Nu orice vedeta trece “testul credibilitatii”, asa ca alegerea
    persoanei potrivite se face in functie de un set de criterii bine
    determinate. Popularitatea crescuta nu este suficienta, ci trebuie
    sa fie dublata de o imagine pozitiva, fara implicari in
    scandalurile mondene si, in general, fara asocieri de imagine cu
    alte produse, astfel incat identitatea nou-creata sa fie foarte
    clara. Publicitarii spun ca actorii, cantaretii si sportivii sunt
    vedetele cele mai cautate si mai potrivite pentru astfel de
    aparitii, in timp ce vedetele de televiziune sau politicienii apar
    destul de rar sau chiar deloc in reclame. “Celebritatea vinde si
    omul de rand este receptiv la alegerile VIP-urilor, pentru ca in
    subconstient isi doreste sa semene cu acestea, sa aiba cat mai
    multe in comun cu ele. Daca o vedeta foloseste un anume sampon,
    aceasta poate constitui o garantie ca produsul e bun si poate avea
    acelasi efect pe parul meu ca si pe al vedetei”, spune Oana
    Cociasu, managing director la Lowe & Partners.

    Capitalul de imagine pozitiva pe care o vedeta il transfera
    produsului pe care il promoveaza nu este suficient pentru ca o
    campanie de comunicare sa aiba succes, spun publicitarii. Este insa
    un bun inceput. “O vedeta bine aleasa poate aduce brandul in
    atentia consumatorului, il diferentiaza in raport cu competitia,
    ajuta la memorabilitatea mesajului de brand si chiar poate
    influenta loialitatea in randul consumatorilor”, afirma Andreea
    Florea, brand consultant la BrandTailors.

    Totusi, ea subliniaza ca un aspect foarte important care trebuie
    luat in calcul atunci cand se decide aplicarea strategiei denumite
    formal “celebrity endorsement” (sustinere, confirmare din partea
    vedetelor) este stadiul de dezvoltare a brandului. Florea recomanda
    evitarea unei astfel de strategii de comunicare in campaniile de
    fixare a fundatiei brandului, cand acesta are o notorietate scazuta
    si valori slab percepute de consumatori. Intr-un astfel de caz,
    asocierile cu vedete ar duce la punerea in umbra a marcii de catre
    vedeta sau, cel putin, la limitarea manifestarii in comunicare a
    respectivului brand pentru campaniile ulterioare din cauza
    etichetarii lui in functie de asocierea cu vedeta respectiva.


    Cele mai eficiente campanii sunt cele cu un grad de complexitate
    si acoperire cat mai mare. Este situatia ideala, insa de cand
    bugetele de publicitate au scazut foarte mult, companiile trebuie
    sa se multumeasca si cu solutii de compromis. Asa ca, atunci cand
    nu au bani de un format ideal, marseaza pe solutia cu cel mai mare
    impact. Iar aici vedetele au o contributie importanta.

    “Este posibil ca, din cauza restrictionarii bugetelor de media,
    abordarea ‘celebrity endorsement’ sa fie potrivita datorita
    expunerii media a vedetei respective, dincolo de campania de
    comunicare. Mai concret spus, o campanie bine gandita si
    fundamentata poate face ca, in mod potential si indirect, vedeta
    respectiva sa duca mai departe mesajul de brand in toate aparitiile
    sale in spatiul public”, precizeaza Andreea Florea de la
    BrandTailors.

  • Pro TV la 15 ani

    Pentru Pro TV, liderul pietei de televiziune din Romania,
    fiecare 1 Decembrie reprezinta un moment cand poate face o noua
    declaratie de principii. Dupa doi ani destul de sumbri pentru
    activitatea economica si viata sociala din tara, televiziunea intra
    in al 16-lea an de existenta cu un indemn optimist – acela de a
    renunta la “nu” si de a spune “Romania DA”.

    Ca in fiecare an, ziua de 1 Decembrie va avea un program
    special, cu editii speciale ale celor mai de succes productii marca
    Pro TV. Happy Hour, spre exemplu, ii va scoate in fata pe romanii
    ce au cunoscut celebritatea peste hotare si au demonstrat ca pot
    face ceva pentru tara lor. Pe parcursul a doua editii, Catalin
    Maruta va descoperi ce se afla in spatele pieselor romanesti care
    in aceasta vara au cucerit piata internationala si va sta de vorba
    cu artisti precum Inna, DJ Sava si Raluka, Edward Maya sau
    Akcent.

    “Harry Potter si Ordinul Phoenix”, cel de-al cincilea film al
    seriei ce a adunat milioane de fani in intreaga lume, este o alta
    surpriza a Pro TV. Lansat in SUA in 4.181 de cinematografe, ceea ce
    reprezinta un record pentru Warner Bros, filmul a avut incasari de
    peste 77 de milioane de dolari doar pe teritoriul american in
    primul weekend de la lansare.Tot in aceeasi zi, Stirile Pro TV aduc
    in prim-plan povestile impresionante ale romanilor care nu ar
    parasi tara niciodata. Printre reportajele Stirilor Pro TV de 1
    Decembrie se numara povestea unei familii din Campulung Moldovenesc
    care a cucerit Capitala cu produsele traditionale din Bucovina.
    Telespectatorii vor cunoaste si povestea celui mai tanar primar din
    Romania, Alin Nica. La doar 27 de ani, el se afla deja la cel de-al
    doilea mandat si a atras milioane de euro prin programe de
    finantare de la UE, iar acum incearca sa obtina fonduri europene
    necesare construirii unui camp de panouri fotovoltaice pe sapte
    hectare.

    Printre povestile de succes se numara si cea a lui Matei Varga,
    cel care in 2002 trecea de preselectia pentru Colegiul Pro si a
    ajuns, dupa ani de munca sustinuta, unul dintre cei mai mari
    pianisti ai lumii, dar si povestea Cristinei Batlan, care in 1994
    deschidea un magazin de tesaturi pe Calea Victoriei, iar acum are
    magazine de genti si pantofi chiar la New York. Si cea mai urmarita
    emisiune de divertisment din Romania, “Dansez pentru tine”,
    aniverseaza 10 sezoane, asa ca producatorii au pregatit o editie
    aparte. Peste 50 de perechi vor veni la reintalnirea cu
    telespectatorii Pro TV sa povesteasca despre cum li s-a schimbat
    viata dupa “Dansez pentru tine” si ce s-a intamplat cu visul pentru
    care au luptat. Va urma marea finala a sezonului, cand perechea
    castigatoare va primi un premiu in valoare de 60.00 de euro, iar
    perechea de pe locul secund 20.000 de euro.


    Tonul optimist pe care il emana si in acest an Pro TV nu
    reflecta insa tendinta generala de pe piata media.

    2010 a fost un an cand industria media a fost din nou lovita de
    austeritatea bugetelor de publicitate. Competitia a fost chiar mai
    dura decat in 2009, iar furnizorii de continut media a trebuit sa
    lupte pe toate fronturile pentru a atrage investitii cat mai
    consistente in publicitate. Politica de discounturi aplicate
    clientilor nu mai este insa singurul avantaj competitiv, iar acum
    companiile trebuie sa gaseasca solutii cat mai inovatoare, care
    sa-i determine pe clienti sa se promoveze agresiv. In presa scrisa,
    deja au aparut din vara publicatii in format 3D, iar televiziunile
    trebuie sa prinda din urma aceasta tendinta. Pro TV, spre exemplu,
    a difuzat, de curand, in timpul stirilor de seara primele spoturi
    comerciale 3D realizate pentru Romania, care au promovat zaharul
    Margaritar. Aceasta reprezinta o inovatie pentru televiziunile de
    la noi si care se va dezvolta odata cu industria 3D, iar Pro TV
    beneficiaza de capitalul de imagine oferit de faptul ca a fost
    prima televiziune ce a difuzat un astfel de spot.


    Si mai detine un record – in topul celor mai vizionate filme
    difuzate de televiziuni in 2010, 99 de titluri au putut fi urmarite
    pe Pro TV. “ProTV ramane fidel sloganului sau, ‘Gandeste Liber!’,
    de aceea orice program cu initiativa, care are ceva de spus, care
    se inscrie in linia cutezatoare, avangardista a canalului, este o
    tinta pentru noi. Da, acordam o mare atentie productiilor
    romanesti, iar prezenta lor va fi din ce in ce mai consistenta in
    grilele canalelor noastre. Nu vom uita insa de exclusivitatile din
    sport si vom continua sa pretuim cu aceeasi mare grija programul
    pilon al grupului, Stirile ProTV”, spune Costi Mocanu, director
    general Pro Tv S.A.

  • J’accuse degeaba

    Graficul pe care il vedeti reprezinta evolutia incasarilor si
    cheltuielilor bugetare in Irlanda, tara cu chibrituri a ultimei
    perioade in Europa. Un pachet de asistenta financiara de 85 de
    miliarde de euro este conditionat de cresteri de taxe si impozite,
    de reduceri de locuri de munca in administratie, de reducerea
    indemnizatiei de somaj sau de scaderea salariului minim. Orice se
    poate spune, numai ca Irlanda nu a avut guverne responsabile nu; eu
    cel putin asa cred. Au facut reduceri de costuri, s-au analizat in
    amanuntime, au taiat unde au crezut de cuviinta si au ajustat ce au
    crezut ca e de ajustat. Au avut grija sa ofere investitorilor cea
    mai calificata forta de munca din Europa si nu si-au batut joc de
    sistemul de sanatate.

    Se poate observa pe grafic faptul ca incasarile au fost depasite
    de cheltuieli aproape permanent, desi finantele par extrem de
    sanatoase de-a lungul a aproape un sfert de veac, din 1983 pana in
    2007. Din anii ’90, in urma aplicarii unei politici de taxare
    competitiva, si incasarile, si cheltuielile au crescut
    considerabil; in 2007, inceputul crizei economice a fracturat linia
    incasarilor, dar nu a domolit cheltuielile. Acum politicienii
    irlandezi platesc, practic, aceasta greseala. Si oare este o
    greseala? Pentru ca daca e sa ne raportam la cheltuieli ca procent
    din PIB (graficul se poate gasi usor pe internet) cheltuielile
    statului au inregistrat in perioada 1983 – 2007 o tendinta
    permanent descrescatoare. Taxele reduse n-au daunat nicio secunda
    economiei irlandeze, chiar daca au fost criticate de colegi
    europeni ca Austria; taxele reduse au transformat Irlanda in
    campionul economic de pana mai deunazi.

    Ce vreau sa spun, simplu, este ca irlandezii vor plati nu musai
    propriile lor greseli, cu toate ca nu trebuie uitate bula
    imobiliara si creditele ieftine. In continuare sunt tentat sa las
    un spatiu alb pe care cititorul sa il umple cu ideile si
    convingerile sale despre ce se intampla cu Irlanda si despre ce
    s-ar putea intampla cu Portugalia, Spania, Italia, Ungaria sau
    Romania.

    Care este legatura cu Zola? Pai de ani buni de zile niste insi
    se poarta nebuneste cu finantele statelor lor si nimeni nu-i poate
    acuza. Ajutoarele masive acordate la inceputul crizei, reducerile
    de mai tarziu, inutilele reuniuni “G”orice numar, pokere cu Islande
    si rulete cu sistemele de sanatate, pensii si asigurari
    sociale.

    Gandire pe termen scurt.

    Am fost oarecum dezamagit de usurinta cu care presa a trecut,
    saptamana trecuta, peste un detaliu din studiul privind taxarea in
    Romania realizat de PricewaterhouseCoopers si Banca Mondiala. Este
    vorba de impozitarea muncii: trei sferturi din totalul sumelor
    platite de companii taxeaza, intr-o forma sau alta, munca, iar
    taxarea muncii ocupa 120 dintre cele 222 de ore necesare pregatirii
    documentatiei, depunerii declaratiilor si platilor. O asemenea
    politica, concentrarea pe bunii platnici si ignorarea fiscalizarii
    economiei gri nu incurajeaza nici munca, nici antreprenoriatul.
    Acelasi lucru il spunea in vara acestui an guvernatorul BNR Mugur
    Isarescu ca fiscalizarea excesiva a muncii o descurajeaza. Solutia
    este extinderea bazei de impozitare.

    Ce nu inteleg guvernantii Romaniei este faptul ca nu suntem
    feriti de probleme, oricat de cuminti am fi in relatia cu FMI sau
    UE; in acest moment nu mai exista o problema a sistemului financiar
    din Grecia, o alta a bancilor din Irlanda si o alta aiurea; este
    vorba de sistemul financiar european in ansamblu.

    Piesele dominoului au fost asezate si au pornit. Si nimeni nu
    mai poate spune “J’accuse”.

  • Ce-i enerveaza pe romani in timpul meciului

    Nu mai putin de 3,3 milioane de romani au urmarit in aceasta
    vara finala Cupei Mondiale de Fotbal, jucata intre Olanda si
    Spania. Difuzarea competitiei a adus postului public de televiziune
    o crestere sensibila a numarului de telespectatori in intervalul de
    maxima audienta – aproape 100.000.

    A fost un “aspirator” de investitii in publicitate, asa cum
    sunt, de altfel, majoritatea competitiilor internationale de gen.
    Observatia este valabila insa doar in cazul evenimentelor care au
    in centru “sportul rege”, pentru ca, in rest, interesul fata de
    alte sporturi ramane relativ scazut, chiar daca este vorba
    competitii internationale. Licentele de difuzare sunt destul de
    scumpe, iar romanii incep sa devina din ce in ce mai selectivi cu
    programele pe care le urmaresc, asa ca fiecare investitie trebuie
    atent calculata inainte de a fi facuta.

    Spre exemplu, nicio televiziune nu a fost interesata sa cumpere
    licenta de difuzare a meciului de box in care Lucian Bute isi apara
    pentru a sasea oara titlul mondial la categoria sa de greutate. Si
    luna trecuta a mai avut loc un eveniment important, care nu a
    reusit nici el sa starneasca interesul statiilor TV din Romania –
    Campionatul Mondial de Gimnastica, desfasurat in Olanda. Mai mult
    decat atat, Televiziunea Romana a inceput sublicentierea unor
    competitii deja aflate in portofoliu, dintre care cele mai
    importante sunt Jocurile Olimpice din 2012, Mondialele de Fotbal si
    competitiile de patinaj. Formula 1 mai atrage ceva interes, insa si
    acesta este moderat.

    “Si bugetele de investitii ale statiilor TV au scazut, asa ca
    ele trebuie sa aleaga unul sau doua evenimente pe care sa le
    cumpere si care au cel mai mare potential de a amortiza
    investitiile prin achizitie de publicitate”, spune Carmen Lixandru,
    managing director al agentiei de media buying Mediacom. Tocmai de
    aceea, subliniaza ea, exista o problema reala la competitiile
    sportive, altele decat cele din fotbal si in special fotbal
    international, pentru ca nu reusesc sa stranga suficienta audienta
    incat sa compenseze investitiile.

    Au fost si cazuri cand televiziunile au iesit in pierdere dupa
    ce au cumparat licentele pe bani grei, inainte de venirea crizei si
    prabusirea pietei de publicitate, fiind apoi nevoiti sa vanda
    reclama la preturi sub cele estimate initial. Totusi, evenimentele
    internationale nu raman nevandute, pentru ca atrag clientii mari,
    care nu vor renunta la investitiile in publicitate niciodata,
    indiferent de fluctuatiile de pret sau de evolutia domeniului.

    Maria Apostol, PR and Corporate Affairs Director la PRO TV,
    nuanteaza putin explicatia privitoare la diferentele atat de mari
    dintre tipurile de competitii sportive si gradul de interes
    suscitat: “Pe primele 10 locuri din punctul de vedere al
    interesului se afla un singur sport, fotbalul. In cazul galei lui
    Lucian Bute, va asigur ca ea ar fi fost de foarte mare interes daca
    ora de start ar fi fost in prime time-ul european. Boxul are marele
    avantaj al pauzelor dese si scurte, excelente momente de
    advertising la audienta mare. Fotbalul, cel bine ales si din pacate
    scump, este coplesitor ca audienta de program, dar nu la fel de
    atractiv ca performanta de rating in pauza publicitara”.

    Tarifele la care companiile cumpara reclama in astfel de pauze
    publicitare intra intr-o categorie speciala si “suporta o taxa
    premium, in functie de importanta evenimentului”, explica Apostol.
    Carmen Lixandru adauga ca, in genere, preturile sunt cu 40-50% mai
    mari decat cele normale atunci cand este vorba despre evenimente
    internationale, in timp ce in cazul evenimentelor interne,
    diferentele sunt destul de mici. De asemenea, competitiile
    internationale au loc la un interval mai mare de timp, ceea ce
    reprezinta un alt factor ce le face mai atractive.

  • Un an ca-n filme

    Peste patru milioane de spectatori au vazut premierele
    cinematografice in primele noua luni ale acestui an, arata datele
    agentiei Champions, care monitorizeaza saptamanal box-office-ul
    romanesc. Cu 900.000 mai mult decat anul trecut si dublu fata de
    2008. Asta inseamna ca oamenilor le place sa se duca la film, chiar
    daca, raportat la salariul mediu pe economie, costurile unei astfel
    de distractii nu sunt neaparat neglijabile. Pretul mediu al unui
    bilet la cinematograf este de 15 lei pentru productiile clasice si
    de circa 20 de lei pentru cele 3D.

    Daca la asta adaugam clasicul meniu cu suc si popcorn, bugetul
    pentru doua persoane creste inca si mai mult. Rezultatele anuntate
    de Champions ascund insa o piata destul de mica, iar operatorii
    cinematografelor spun ca ar fi loc si de mai bine, dar ca
    deocamdata se multumesc si cu atat, de vreme ce au reusit cresteri
    considerabile tocmai in niste vremuri cand bugetul alocat
    activitatilor de timp liber a scazut.


    “Filmele 3D sunt de vina, succesul lor a determinat aceasta
    crestere”, apreciaza Constantin Fugasin, fondatorul agentiei
    Champions. Tot el spune ca anul trecut incasarile din cinematografe
    au urcat cu 70%, un procent impresionant pentru orice business
    derulat in acest moment pe piata, iar anul acesta se va termina tot
    pe crestere, de vreme ce numarul de spectatori s-a marit cu circa
    900.000 numai in primele noua luni, iar preturile biletelor au
    ramas aceleasi. Pana la inceputul lunii octombrie, cinematografele
    din tara au avut incasari de circa 16 milioane de euro numai din
    vanzarile de bilete, fata de circa 15 milioane de euro in primele
    noua luni din 2009.


    Filmele de actiune si cele de animatie au fost preferatele
    spectatorilor, potrivit datelor furnizate de agentie. Productia
    “Alice in Wonderland” a avut cel mai mare numar de spectatori din
    ianuarie si pana in septembrie – 222.314. Alte opt titluri au
    reusit sa aduca peste 100.000 de spectatori in salile de cinema,
    printre care “Inception”, “Prince of Persia: The Sands of Time”,
    “Shrek Forever After” sau “Sherlock Holmes”. Anul trecut,
    preferintele au fost putin diferite, comediile fiind productiile
    care au atras cei mai multi spectatori. Pe primul loc s-a clasat
    filmul de animatie “Ice Age: Dawn of the Dinosaurs”, care a avut
    329.722 de spectatori, urmat de comedia “The Proposal” (102.991) si
    “Angels & Demons”, cu 96.746 de spectatori.


    La polul opus se situeaza interesul pentru productiile europene
    si in general fata de filmele realizate cu buget redus. Astfel, pe
    ultimele locuri in topul premierelor, atat anul acesta, cat si anul
    trecut, s-au clasat productii europene, realizate in Franta,
    Slovenia, Estonia, Marea Britanie, Ungaria si Romania. “Egyetleneim
    (My One and Onlies)”, o comedie maghiara, este titlul care a reusit
    sa atraga numai 35 de spectatori. Adica nici macar o sala
    plina.Alaturi de interesul pentru filmele din cinematografe a
    crescut si cel pentru filmele din sistemul de vizionare VOD (Video
    on Demand – video la cerere), iar platformele care le ofera incep
    sa se dezvolte, desi ritmul este inca timid.

    Cu toate acestea, faptul ca atrag investitii in publicitate
    inseamna ca potentialul lor a fost deja recunoscut. Un exemplu este
    parteneriatul recent incheiat intre Chio Chips si site-ul Muvix.ro,
    fiind pentru prima data in Romania cand un astfel de brand se
    asociaza cu o platforma VOD. “Sistemul de video la cerere din
    Romania nu are inca popularitatea cinematografului si nici nu
    exista o concurenta directa intre cele doua, iar parteneriatul de
    curand incheiat cu Chio este exemplul viu ca segmentul VOD a atras
    investitii in publicitate”, spune Cristina Constantinescu, brand
    manager la Apropo Media. De altfel, Chio nu este primul partener
    care a ales sa isi asocieze brandul cu Muvix.ro, precizeaza ea;
    inainte s-au mai desfasurat campanii pe Muvix.ro cu Microsoft,
    Citroën sau Allianz-Tiriac.

    Si Cristian Fugasin este increzator in potentialul nisei VOD,
    dar crede ca dezvoltarea se va intinde pe parcursul urmatorilor
    cativa ani, pentru ca fenomenul filmelor piratate are multi
    sustinatori, iar furnizorilor de filme platite, indiferent de
    varianta de vizionare, le este foarte greu sa-i determine pe
    amatorii de cinema sa renunte la filmele descarcate ilegal de pe
    internet sau vizionate acolo la liber.

  • PRO TV, afaceri de 109 milioane de dolari la noua luni

    Profitul operational(OIBDA-profitul inainte de includerea
    amortizarilor si deprecierilor) a scazut in trimestrul III 2010 la
    4,3 milioane de dolari fata de 9,79 milioane de dolari in
    trimestrul III 2009.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro