BusinessMagazin

Tag: Media

  • Efectele ale GDPR-ului încep să se vadă. Zeci de site-uri preferate ale europenilor, BLOCATE

    Câteva site-uri de ştiri americane, inclusiv Los Angeles Times şi New York Daily News, au început să fie indisponibile pentru cititorii din Uniunea Europeană, după intrarea în vigoare a regulilor de protecţie a datelor cu caracter personal (GDPR) în 25 mai, relatează BBC

    „Din păcate, site-ul nostru este momentan indisponibil în cele mai multe ţări din Uniunea Europeană. Suntem implicaţi în soluţionarea problemei şi ne angajăm să analizăm opţiunile care sprijină întreaga gamă de oferte digitale pe piaţa UE. Continuăm să identificăm soluţiile tehnice de conformitate care vor oferi tuturor cititorilor jurnalismul nostru de înaltă calitate”, este mesajul pe care cititorii din UE ai ştirilor americane îl întâmpină la accesarea site-ului Los Angeles Times.

    Site-urile afectate sunt cele din cadrul grupurilor media Tronc (caree includ Chicago Tribune, Orlando Sentinel şi Baltimore Sun) şi Lee Enterprises.

    Compania a vândut recent Los Angeles Times şi San Diego Union-Tribune miliardarului Patrick Soon-Shiong.

    Înainte de intrarea în vigoare a normelor pentru protecţia datelor, în 24 mai, numeroase companii online din afara Uniunii Europene au blocat accesul utilizatorilor europeni pentru a evita încălcarea Regulamentului General pentru Protecţia Datelor (GDPR), informează cotidianul The Guardian. Site-ul Instapaper, deţinut de firma americană Pinterest, a anunţat la acea dată deconectarea temporară a utilizatorilor europeni. „Ne cerem scuze pentru neplăceri, vom restabili accesul cât mai curând”, a comunicat compania.

    Firma Unroll.me, specializată în structurarea conţinutului în inboxurile e-mailurilor, a anunţat suspendarea serviciilor pentru companiile europene, deoarece nu poate garanta respectarea noilor reglementări europene. „Ne pare foarte rău că nu mai putem oferi servicii”, le-a transmis firma clienţilor europeni.

    Şi unele site-uri de jocuri online, inclusiv Ragnarok, au oprit accesul utilizatorilor europeni.

    Crowdpac, o organizaţie pentru lobby politic deţinută de Steve Hilton, fost consilier al fostului premier britanic David Cameron, a anunţat închiderea filialei din Marea Britanie „din raţiuni operaţionale”.

  • Sebastian Ghiţă, într-o nouă înregistrare: Toate dosarele din media sunt măsluite

    Fostul parlamentar Sebastian Ghiţă susţine, într-o nouă înregistrare, că toate dosarele din media au fost măsluite şi că are informaţii despre cum a fost aranjată condamnarea lui Dan Voiculescu şi cum a fost fabricat dosarul lui Adrian Sârbu.

    “Am văzut cu ochii mei ce a făcut Laura Codruţa Kovesi în dosarul Realitatea Media. Îşi dorea un caz spectaculos şi m-a folosit pentru a fabrica un dosar. Am auzit despre cazul lui Dan Voiculescu de la fostul preşedinte Traian Băsescu. Mi-a spus că are înregistrări cu felul în care s-a plănuit şi organizat închiderea lui Dan Voiculescu. La fel, am date şi informaţii despre felul în care acest sistem represiv l-a executat pe Adrian Sârbu. Toate dosarele cu patroni de media au fost măsluite, aranjate”, a declarat Sebastian Ghiţă într-o nouă înregistrare difuzată de postul România TV.

    Ghiţă susţine că în cazul său totul a început cu angajarea unui ofiţer al Serviciului Român de Informaţii la Prahova. “Este vorba despre Sabin Iancu, care l-a selectat pe procurorul Negulescu să facă treburile murdare şi l-a ajutat să măsluiască dosare şi să găsească denunţători falşi şi mincinoşi. Acest Negulescu a folosit una dintre cele mai josnice persoane, aşa-numitul Răzvan Alexe pentru a obţine denunţuri în peste 20 de dosare care îl au ca denunţător”, a mai spus Ghiţă.
    Fostul parlamentar a vorbit şi despre cazul fostului primar din Ploieşti, Iulian Bădescu, despre care spune că s-a ales cu dosar penal pus la cale chiar cu ajutorul finei sale.

    “Familia Bădescu şi-a ales nişte fini pe care să îi călăuzeacă în viaţă, dar s-a demonstrat că acei fini erau prieteni cu familia procurorului Negulescu. Claudia Tănase care din fina primarului Bădescu a ajuns denunţătorul lui, dosarul fiind făcut de procurorul Negulescu. Acesta a ales să pună tehnică de înregistrare pe fină să o trimită acasă la fostul primar să obţină denunţuri ca să scape de o datorie de 100.000 de euro. Ăsta e dosar? Când a venit CSM să verifice a minţit şi a spus că nu a făcut acte de urmărire penală. Am prezentat dovezi clare că Negulescu a dispus începerea urmării penale. În cazul meu a măsluit probe. Mă refer la cazul familiei Ponta din 2015, m-am trezit amestecat într-o poveste pe ale cărei personaje nu le cunoşteam, am văzut că nişte oameni au fost forţaţi să dea declaraţii împotriva mea, oameni pe care nu i-am cunoscut. Apoi, a apărut un alt dosar în care erau foşti colegi de facultate, le-a distrus afacerile. Erau oameni cu care poate mai ţineam legătura ocazional, nu aveau nicio vină, nu trebuie să-i facă pe procurori ca o relaţie cu ei să le distrugă firmele”, susţine Ghiţă.

    Citiţi mai multe pe Mediafax

  • BRAT: Românii petrec aproape 280 de minute zilnic pe internet. Ştirile şi muzica, cele mai de interes

    Biroul Român de Audit Transmedia a organizat, joi, o dezbatere pe baza studiilor pe care le desfăşoară şi ale căror concluzii au fost reunite sub titulatura “BRAT – Tendinţe Media”.

    Studiile BRAT au prezentat aspecte referitoare la media din România (TV, radio, internet şi outdoor-OOH) şi modul în care a evoluat consumul de media în 2015, comparativ cu 2005.

    Principala concluzie desprinsă de BRAT în urma cercetărilor sale este aceea că internetul s-a transformat dintr-un canal media într-o utilitate şi a devenit foarte popular, în special în rândul tinerilor. Astfel, 95% dintre tinerii cu vârste între 14 şi 24 de ani utilizează internetul în mediul urban, iar 82% dintre tinerii cu vârste între 14 şi 24 de ani utilizează internetul în mediul rural.

    În cadrul dezbaterii, Arina Ureche, directorul general al BRAT, a vorbit despre timpul pe care românii spun că îl petrec online zilnic, cifra fiind foarte mare.

    “Sunt aproape 280 de minute pe care oamenii declară că l-au petrecut pe internet”, a spus Arina Ureche, precizând că se referă la utilizatorii de internet din România.

    Potrivit studiilor BRAT, utilizarea internetului s-a diversificat şi gradul de acoperire a nevoilor satisfăcute a crescut. Astfel, 75% dintre utilizatori folosesc e-mailul, 63% îl folosesc pentru accesarea unor site-uri de servicii online, 20% – pentru jocuri de noroc şi pariuri sportive, 30% din populaţia din mediul urban face cumpărături pe internet, iar 26% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 şi 34 de ani realizează operaţiuni bancare online.

    În ceea ce priveşte scopul folosirii internetului, cei mai mulţi dintre utilizatori caută informaţii cu ajutorul motoarelor de căutare (84%), folosesc e-mailul (75%) şi accesează reţelele sociale (74%). Totodată, 72% dintre utilizatori spun că urmăresc materiale video, 69% citesc ştiri, 64% caută anunţuri de mică publicitate, 63% caută informaţii despre produse/ servicii în vederea achiziţiei, 48% ascultă materiale audio, 31% fac operaţiuni bancare online şi 20% participă la jocuri de noroc şi pariuri sportive.

    Principalele teme de interes ale utilizatorilor de internet sunt ştirile (pentru 53%) şi muzica (pentru 50%). În acest clasament al temelor de interes urmează: medicină/ sănătate (pentru 41% dintre utilizatori), cultură/ filme/ cinema (40%), reţete culinare/ bucătărie (36%), educaţie/ dezvoltare personală (36%), vacanţe/ călătorii (32%), casă/ decoraţiuni/ renovări (30%), computere/ software/ IT (27%) şi politică (26%).

    De asemenea, potrivit BRAT, internetul a devenit un fenomen de masă. În prezent, există 8,8 milioane de utilizatori de internet la nivel naţional, dintre care 6,5 milioane utilizează zilnic internetul.

    Totodată, 70% din populaţia urbană şi 44% din cea rurală utilizează internetul (56% din populaţia din mediul rural are acces la internet, dar doar 44% îl utilizează). Conform BRAT, 56% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 14 şi 64 de ani utilizează zilnic internetul.

    În ceea ce priveşte profilul utilizatorului de internet după gen, există un echilibru de 50%-50% între femei şi bărbaţi. De asemenea, cei mai mulţi dintre utilizatorii de internet (51%) au vârsta cuprinsă între 25 şi 44 de ani.

    Pe de altă parte, potrivit BRAT, electricitatea (99%) şi conexiunea la internet în gospodărie (56%) se află pe primele locuri în privinţa accesului la utilităţi ale românilor în mediul rural. Urmează, în ordine, accesul la alimentare cu apă curentă (45%), la canalizare (45%), la baie/ duş în interiorul locuinţei (36%), la alimentare cu apă caldă (32%), la grup sanitar în interiorul locuinţei (28%) şi la reţeaua de gaze (10%).

    De asemenea, internetul a desprins conţinutul de canalul media original şi l-a retransmis utilizând mijloace specifice, dar oamenii rămân fideli brandului de conţinut indiferent de platforma pe care acesta este transmis, mai spune BRAT.

    Astfel, 48% dintre utilizatorii de internet citesc site-uri ale unor ziare online (procentul fiind în creştere faţă de anul 2005, când era de 16%), 46% citesc site-uri ale unor reviste online (faţă de 14%, în 2005), 34% ascultă radio online (faţă de 5%) şi 32% se uită la un post TV online (faţă de 2%).

    Însă, în ciuda creşterii utilizării internetului, nivelul încrederii în informaţiile găsite online a scăzut în 2015, la 45%, comparativ cu anul 2005, când era de 60%, mai spune BRAT.

    Cu toate acestea, utilizatorii de internet spun că, atunci când au nevoie de informaţii, primul loc unde le caută este pe internet – 76% (în creştere faţă de 2005, când era 55%).

    De asemenea, 71% dintre aceştia spun că internetul este indispensabil la serviciu, şcoală, facultate, faţă de 66%, în 2005. De asemenea, pentru 63% dintre aceştia comentariile publicate de alţii pe internet sunt utile.

    În ceea ce priveşte cumpărăturile pe internet, 50% dintre utilizatori spun că acestea le fac viaţa mai uşoară.

    Totodată, potrivit BRAT, modul de accesare a internetului s-a diversificat şi sofisticat. Astfel, 89% dintre utilizatori folosesc internetul de acasă şi doar 8% de la internet cafe, în timp ce 70% din populaţia urbană deţine un calculator şi 35% deţine un laptop. Totodată, 38% din populaţia urbană deţine un telefon mobil, iar 14% – o tabletă.

    De asemenea, dezvoltarea tehnologiei din ultimii 5 ani a avut un impact puternic asupra populaţiei, crescând numărul de dispozitive utilizate pentru accesarea internetului atât în urban, cât şi în rural. Astfel, 20% din populaţia urbană utilizează 3 sau mai multe dispozitive pentru accesarea internetului, iar în rural procentul este de 21%.

    Diversificarea dispozitivelor care accesează internetul a dus la creşterea numărului de clienţi unici la 80 de milioane lunar, faţă de 7 milioane de vizitatori lunar. 70% din totalul clienţilor unici sunt generaţi de dispozitivele mobile. Indicatorii clienţi unici şi număr de vizitatori mai sunt comparabili doar la nivel de zi, pentru perioadele mai lungi diferenţa crescând exponenţial favorizată de creşterea numărului de dispozitive, de utilizarea mai multor browsere de pe acelaşi dispozitiv şi de ştergerea cookie-urilor, precizează BRAT.

    Pe de altă parte, televiziunea, radioul şi presa scrisă se confruntă în prezent cu o tendinţă de descreştere a interesului publicului. Internetul este singurul canal câştigător, clasându-se în 2015 pe poziţia a treia în consumul de media, după TV şi panotaj. Panotajul, un mediu de expunere al mesajelor publicitare şi nu un purtător de conţinut media, înregistrează o evoluţie constantă.

    Dacă, în 2005, 48% din populaţia oraşelor citea zilnic cel puţin o publicaţie tipărită, în prezent, cititorii nu depăşesc 13% din populaţie. O scădere semnificativă a consumului zilnic este evidentă şi în cazul radioului – de la 59% la 36% din populaţie, în cazul TV-ului descreşterea fiind de 13 procente, de la 89% la 76%. Interesul oamenilor s-a canalizat către internet, utilizatorii zilnici crescând de 5 ori în ultimii 10 ani şi atingând 56%, în 2015, în mediul urban.

    Panotajul este cel care nu a suferit modificări în ultimii 10 ani, el fiind influenţat doar de obiceiurile zilnice de călătorie ale oamenilor, care s-au menţinut constante.

    Pe de altă parte, potrivit BRAT, în comparaţie cu alte ţări, aparent în România, procentul investiţiilor în TV este ridicat, iar în presa scrisă, mai scăzut, în timp ce timpii medii de consum au valori comparabile.

    BRAT este organizaţia industriei de media din România care măsoară audienţa presei scrise şi a mediului online, auditează tirajele (presa scrisă) şi monitorizează investiţiile în publicitate (presa scrisă, online, radio şi outdoor). Măsurătorile şi monitorizările BRAT sunt independente şi transparente, pe baza standardelor profesionale stabilite de membrii săi în concordanţă cu normele internaţionale.

  • Elton John va da în judecată trei companii de media din Franţa

    Vincent Toledano, avocatul artistului, a anunţat, vineri, că Elton John şi soţul său au decis să dea în judecată site-urile Closermag.fr şi TeleStar.fr şi revista VSD, care publică în general informaţii de tip tabloid.

    Avocatul a mai spus că cele trei companii franceze de media ar fi publicat “zvonuri nefondate” despre starea de sănătate a cântăreţului şi a soţului său, fapt care le-ar fi încălcat acestora dreptul la viaţă privată.

    Totodată, conform afirmaţiilor lui Vincent Toledano, Elton John şi David Furnish nu vor mai tolera “violarea vieţii lor private şi exploatarea celebrităţii şi imaginii lor pentru interese comerciale în Franţa”.

    Potrivit lui Toledano, acţiunile împotriva celor trei companii franceze de media vor fi depuse luni, la o instanţă din Nanterre, Franţa.

    Legendarul artist s-a aflat sub supravegherea medicilor după ce a fost diagnosticat cu apendicită în 2013, fapt care l-a forţat să îşi anuleze mai multe concerte, potrivit france24.com.

    De asemenea, artistul în vârstă de 68 de ani a fost internat luna trecută într-un spital de pe Riviera Franceză, din cauza unei inflamaţii la un picior. În acea perioadă, Elton John şi David Furnish îşi petreceau vacanţa de vară pe Coasta de Azur. Artistul a urcat din nou pe scenă după doar două săptămâni de la internare, susţinând două concerte în SUA.

    Elton John s-a declarat bisexual în 1976, la începutul carierei sale, într-o perioadă în care astfel de recunoaşteri ale orientării sexuale erau rare. În 1984, cântăreţul s-a căsătorit cu o femeie, dar a divorţat patru ani mai târziu. Ulterior şi-a făcut publică homosexualitatea şi a devenit un apărător al drepturilor homosexualilor şi un luptător contra SIDA.

    Într-o carieră de aproape cinci decenii, Elton John a reuşit să vândă peste 250 de milioane de albume în toată lumea şi a avut peste 50 de hituri TOP 40, devenind unul dintre cei mai de succes cântăreţi ai tuturor timpurilor. Elton John a fost unul dintre cele mai importante nume ale muzicii în anii ’70, cu şapte albume consecutive No. 1 în Statele Unite şi şase single-uri No. 1. Succesul său a avut un impact puternic în muzica pop şi a condus la creşterea popularităţii pianului în rock’n’roll.

    El continuă să fie un simbol al vieţii publice şi a fost foarte implicat în lupta anti-SIDA, după sfârşitul anilor ’80. A intrat în Rock and Roll Hall of Fame în 1994 şi a fost numit cavaler în 1998.

  • Un jurnalist al postului de televiziune Al-Jazeera, reţinut la Berlin

    Ahmed Mansour, angajat la serviciul în limba arabă al acestui post de televiziune din Qatar, a fost reţinut în timp ce se pregătea să urce la bordul unui avion cu destinaţia Doha.

    Un oficial al poliţiei germane a declarat că Mansour a fost plasat în detenţie în baza unui mandat internaţional de arestare emis de autorităţile egiptene.

    Conform unui purtător de cuvânt al poliţiei germane, jurnalistul reţinut a fost transferat la Parchet, care urmează să se pronunţe asupra unei proceduri de extrădare.

    Un tribunal din Cairo l-a condamnat pe Mansour la 15 ani de închisoare anul trecut pentru că a torturat un avocat în Piaţa Tahrir, în iunie 2011.

    Potrivit Al-Jazeera, această acuzaţie este absurdă şi falsă.

    Jurnalistul Al-Jazeera reţinut la Berlin deţine două cetăţenii: egipteană şi britanică.

    Relaţiile dintre postul de televiziune din Qatar şi Cairo sunt foarte tensionate.

    Trei jurnalişti ai postului de televiziune din Qatar au fost arestaţi în 2013, apoi judecaţi. Cairo acuză postul Al-Jazeera şi Doha că oferă sprijin confreriei islamiste Fraţii Musulmani a lui Mohamed Morsi, primul preşedinte ales democratic în Egipt dar destituit şi arestat de armată în iulie 2013.

  • Facebook găzduieşte conţinut publicat direct de companii media pe platformă. Cum arată Instant Articles – VIDEO

    Articolele şi alte materiale de presă, precum înregistrări video şi fotografii, sunt publicate direct pe paltforma de socializare. În prezent proiectul funcţionează doar pe iPhone, însă se plănuieşte extinderea acestuia, informează USA Today.

    În cadrul acestui proiect, Facebook colaborează cu nouă companii mari de media: cinci americane (The New York Times, National Geographic, BuzzFeed, NBC News şi The Atlantic) şi patru europene (The Guardian, BBC News, Spiegel şi Bild).

    Aceste nouă companii au fost de acord să colaboreze cu Facebook, în ciuda îngrijorărilor pe care le au privind faptul că acest proiect le-ar putea afecta propriul lor business.

    Cel mai important lucru pentru utilizatorii de telefoane inteligente este acela că aceste aşa-numite materiale instant se vor încărca mult mai rapid, de până la 10 ori mai rapid decât atunci când utilizatorii de Facebook sunt obligaţi să dea click pe un link pentru accesarea articolelor într-un alt site.

    Cele nouă companii de media pot totodată să vândă sau să plaseze reclame direct în aceste articole şi să păstreze toate veniturile obţinute în acest fel. De asemenea, aceste companii pot să permită Facebook să vândă publicitatea pentru aceste materiale, iar reţeaua de socializare va primi 30% din încasări.

    În plus, Facebook permite acestor companii de ştiri să colecteze informaţii despre persoanele care citesc articolele şi materialele instant publicate de acestea.

    Pentru companii de media, acest proiect al Facebook este cea mai nouă iniţiativă dintr-o campanie de atragere de noi venituri. Această reţea de socializare, care are peste 1,4 miliarde de utilizatori activi în fiecare lună, la nivel internaţional, atrage atenţia utilizatorilor de dispozitive mobile – şi determină mai multe vizite pe site-urile de ştiri – decât orice alt serviciu online similar.

    Conţinutul video a devenit din ce în ce mai popular printre utilizatorii Facebook şi agenţiile de publicitate care utilizează platforma, după cum relata The New York Times în luna martie.

    La rândul lor, instituţiile media doresc ca utilizatorii să beneficieze de o experienţă cât mai bună pe site-urile lor. În timp ce BuzzFeed are o politică făţişă de distribuire a conţinutului său în afara propriului site, The New York Times foloseşte un model de business ce implică plata unui abonament, care constituie o sursă de creştere a veniturilor companiei. Publicaţia a trebuit să cântărească bine beneficiile de a ajunge la utilizatorii de Facebook – şi a obţine veniturile din publicitate ce vin odată cu aceştia – şi ideea de a oferi la liber conţinutul său şi a pierde vizitele pe propriul site din partea utilizatorilor care vor rămâne să citească articolele pe Facebook.

    De la lansare, Facebook nu a a împărţit niciodată veniturile din publicitate cu editorii de conţinut. În esenţă, poziţia companiei a fost “puneţi-vă conţinutul pe Facebook şi noi vă vom trimite trafic”. Dar, în ultima perioadă, Facebook a început să experimenteze mai multe opţiuni de împărţire a veniturilor din publicitate. În luna decembrie, platforma a început să difuzeze, în Statele Unite ale Americii, clipuri video din NFL (Liga naţională de fotbal), sponsorizate de compania de telecomunicaţii Verizon. Operatorul mobil a plătit pentru ca respectivele clipuri video să fie livrate în fluxul de ştiri (newsfeed) al utilizatorilor, videoclipurile încheindu-se cu o reclamă. NFL şi Facebook au împărţit veniturile generate astfel.

    Noua propunere a Facebook aduce cu sine un alt risc pentru companiile de media: pierderea de informaţii valoroase despre membrii publicului lor. Când cititorii dau click pe un link, o serie de unelte de urmărire (precum cele intitulate cookies, n.r.) permit site-ului care găzduieşte articolul colectarea de informaţii despre cine sunt cititorii, cât de des vizitează site-ul respectiv şi pe ce alte site-uri au navigat pe internet.

    Aceste date ar putea acum să ajungă la Facebook, care, precum multe alte companii, le foloseşte pentru a ţinti şi urmări utilizatorii mai eficient pentru vânzătorii de publicitate (lucru care a fost foarte criticat din cauza politicilor de confidenţialitate ale platformei). Deocamdată nu există informaţii referitor la cât de multe astfel de date este dispusă platforma Facebook să împartă cu colaboratorii.

    Iar dacă Facebook trece de faza experimentală şi transformă excepţia în regulă când vine vorba de găzduirea conţinutului direct pe platformă, cei care nu vor participa la acest program ar putea pierde o parte semnificativă din traficul web generat, un factor care i-a pus pe gânduri pe mulţi publisheri. Articolele lor s-ar putea încărca mai greu în browsere, iar în timp cititorii ar putea ajunge să evite acele site-uri.

    Pe termen lung, toţi editorii vor fi probabil obligaţi să permită publicarea mai uşoară a conţinutului lor în afara propriilor site-uri, potrivit lui Alan D. Mutter, un consultant media care are un blog intitulat Reflections of a Newsosaur.

  • Facebook găzduieşte conţinut publicat direct de companii media pe platformă. Cum arată Instant Articles – VIDEO

    Articolele şi alte materiale de presă, precum înregistrări video şi fotografii, sunt publicate direct pe paltforma de socializare. În prezent proiectul funcţionează doar pe iPhone, însă se plănuieşte extinderea acestuia, informează USA Today.

    În cadrul acestui proiect, Facebook colaborează cu nouă companii mari de media: cinci americane (The New York Times, National Geographic, BuzzFeed, NBC News şi The Atlantic) şi patru europene (The Guardian, BBC News, Spiegel şi Bild).

    Aceste nouă companii au fost de acord să colaboreze cu Facebook, în ciuda îngrijorărilor pe care le au privind faptul că acest proiect le-ar putea afecta propriul lor business.

    Cel mai important lucru pentru utilizatorii de telefoane inteligente este acela că aceste aşa-numite materiale instant se vor încărca mult mai rapid, de până la 10 ori mai rapid decât atunci când utilizatorii de Facebook sunt obligaţi să dea click pe un link pentru accesarea articolelor într-un alt site.

    Cele nouă companii de media pot totodată să vândă sau să plaseze reclame direct în aceste articole şi să păstreze toate veniturile obţinute în acest fel. De asemenea, aceste companii pot să permită Facebook să vândă publicitatea pentru aceste materiale, iar reţeaua de socializare va primi 30% din încasări.

    În plus, Facebook permite acestor companii de ştiri să colecteze informaţii despre persoanele care citesc articolele şi materialele instant publicate de acestea.

    Pentru companii de media, acest proiect al Facebook este cea mai nouă iniţiativă dintr-o campanie de atragere de noi venituri. Această reţea de socializare, care are peste 1,4 miliarde de utilizatori activi în fiecare lună, la nivel internaţional, atrage atenţia utilizatorilor de dispozitive mobile – şi determină mai multe vizite pe site-urile de ştiri – decât orice alt serviciu online similar.

    Conţinutul video a devenit din ce în ce mai popular printre utilizatorii Facebook şi agenţiile de publicitate care utilizează platforma, după cum relata The New York Times în luna martie.

    La rândul lor, instituţiile media doresc ca utilizatorii să beneficieze de o experienţă cât mai bună pe site-urile lor. În timp ce BuzzFeed are o politică făţişă de distribuire a conţinutului său în afara propriului site, The New York Times foloseşte un model de business ce implică plata unui abonament, care constituie o sursă de creştere a veniturilor companiei. Publicaţia a trebuit să cântărească bine beneficiile de a ajunge la utilizatorii de Facebook – şi a obţine veniturile din publicitate ce vin odată cu aceştia – şi ideea de a oferi la liber conţinutul său şi a pierde vizitele pe propriul site din partea utilizatorilor care vor rămâne să citească articolele pe Facebook.

    De la lansare, Facebook nu a a împărţit niciodată veniturile din publicitate cu editorii de conţinut. În esenţă, poziţia companiei a fost “puneţi-vă conţinutul pe Facebook şi noi vă vom trimite trafic”. Dar, în ultima perioadă, Facebook a început să experimenteze mai multe opţiuni de împărţire a veniturilor din publicitate. În luna decembrie, platforma a început să difuzeze, în Statele Unite ale Americii, clipuri video din NFL (Liga naţională de fotbal), sponsorizate de compania de telecomunicaţii Verizon. Operatorul mobil a plătit pentru ca respectivele clipuri video să fie livrate în fluxul de ştiri (newsfeed) al utilizatorilor, videoclipurile încheindu-se cu o reclamă. NFL şi Facebook au împărţit veniturile generate astfel.

    Noua propunere a Facebook aduce cu sine un alt risc pentru companiile de media: pierderea de informaţii valoroase despre membrii publicului lor. Când cititorii dau click pe un link, o serie de unelte de urmărire (precum cele intitulate cookies, n.r.) permit site-ului care găzduieşte articolul colectarea de informaţii despre cine sunt cititorii, cât de des vizitează site-ul respectiv şi pe ce alte site-uri au navigat pe internet.

    Aceste date ar putea acum să ajungă la Facebook, care, precum multe alte companii, le foloseşte pentru a ţinti şi urmări utilizatorii mai eficient pentru vânzătorii de publicitate (lucru care a fost foarte criticat din cauza politicilor de confidenţialitate ale platformei). Deocamdată nu există informaţii referitor la cât de multe astfel de date este dispusă platforma Facebook să împartă cu colaboratorii.

    Iar dacă Facebook trece de faza experimentală şi transformă excepţia în regulă când vine vorba de găzduirea conţinutului direct pe platformă, cei care nu vor participa la acest program ar putea pierde o parte semnificativă din traficul web generat, un factor care i-a pus pe gânduri pe mulţi publisheri. Articolele lor s-ar putea încărca mai greu în browsere, iar în timp cititorii ar putea ajunge să evite acele site-uri.

    Pe termen lung, toţi editorii vor fi probabil obligaţi să permită publicarea mai uşoară a conţinutului lor în afara propriilor site-uri, potrivit lui Alan D. Mutter, un consultant media care are un blog intitulat Reflections of a Newsosaur.

  • Facebook începe, miercuri, să găzduiască conţinut publicat direct de companii media pe platformă

    Începerea efectivă a testelor pentru acest proiect vine după luni de negocieri purtate între acest gigant de internet şi companii importante de media, care îşi doresc să beneficieze de pe urma audienţei foarte mari a Facebook, însă se şi tem că vor contribui astfel la creşterea puterii acestei platforme online de socializare, potrivit unui material publicat miercuri pe site-ul cotidianului american The New York Times.

    În cadrul acestui proiect, Facebook colaborează cu nouă companii mari de media: cinci americane (The New York Times, National Geographic, BuzzFeed, NBC News şi The Atlantic) şi patru europene (The Guardian, BBC News, Spiegel şi Bild).

    Aceste nouă companii au fost de acord să colaboreze cu Facebook, în ciuda îngrijorărilor pe care le au privind faptul că acest proiect le-ar putea afecta propriul lor business.

    Programul, intitulat “Instant Articles”, va începe cu câteva articole, dar este de aşteptat să se extindă rapid. Utilizatorii de iPhone vor putea să vadă prin acest program un set special de materiale, între care înregistrări video şi fotografii realizate de companiile media care s-au alăturat proiectului. Cel mai important lucru pentru utilizatorii de telefoane inteligente este acela că aceste aşa-numite materiale instant se vor încărca mult mai rapid, de până la 10 ori mai rapid decât atunci când utilizatorii de Facebook sunt obligaţi să dea click pe un link pentru accesarea articolelor într-un alt site.

    Cele nouă companii de media pot totodată să vândă sau să plaseze reclame direct în aceste articole şi să păstreze toate veniturile obţinute în acest fel. De asemenea, aceste companii pot să permită Facebook să vândă publicitatea pentru aceste materiale, iar reţeaua de socializare va primi 30% din încasări.

    În plus, Facebook permite acestor companii de ştiri să colecteze informaţii despre persoanele care citesc articolele şi materialele instant publicate de acestea.

    Pentru companii de media, acest proiect al Facebook este cea mai nouă iniţiativă dintr-o campanie de atragere de noi venituri. Această reţea de socializare, care are peste 1,4 miliarde de utilizatori activi în fiecare lună, la nivel internaţional, atrage atenţia utilizatorilor de dispozitive mobile – şi determină mai multe vizite pe site-urile de ştiri – decât orice alt serviciu online similar.

    Conţinutul video a devenit din ce în ce mai popular printre utilizatorii Facebook şi agenţiile de publicitate care utilizează platforma, după cum relata The New York Times în luna martie.

    La rândul lor, instituţiile media doresc ca utilizatorii să beneficieze de o experienţă cât mai bună pe site-urile lor. În timp ce BuzzFeed are o politică făţişă de distribuire a conţinutului său în afara propriului site, The New York Times foloseşte un model de business ce implică plata unui abonament, care constituie o sursă de creştere a veniturilor companiei. Publicaţia a trebuit să cântărească bine beneficiile de a ajunge la utilizatorii de Facebook – şi a obţine veniturile din publicitate ce vin odată cu aceştia – şi ideea de a oferi la liber conţinutul său şi a pierde vizitele pe propriul site din partea utilizatorilor care vor rămâne să citească articolele pe Facebook.

    De la lansare, Facebook nu a a împărţit niciodată veniturile din publicitate cu editorii de conţinut. În esenţă, poziţia companiei a fost “puneţi-vă conţinutul pe Facebook şi noi vă vom trimite trafic”. Dar, în ultima perioadă, Facebook a început să experimenteze mai multe opţiuni de împărţire a veniturilor din publicitate. În luna decembrie, platforma a început să difuzeze, în Statele Unite ale Americii, clipuri video din NFL (Liga naţională de fotbal), sponsorizate de compania de telecomunicaţii Verizon. Operatorul mobil a plătit pentru ca respectivele clipuri video să fie livrate în fluxul de ştiri (newsfeed) al utilizatorilor, videoclipurile încheindu-se cu o reclamă. NFL şi Facebook au împărţit veniturile generate astfel.

    Noua propunere a Facebook aduce cu sine un alt risc pentru companiile de media: pierderea de informaţii valoroase despre membrii publicului lor. Când cititorii dau click pe un link, o serie de unelte de urmărire (precum cele intitulate cookies, n.r.) permit site-ului care găzduieşte articolul colectarea de informaţii despre cine sunt cititorii, cât de des vizitează site-ul respectiv şi pe ce alte site-uri au navigat pe internet.

    Aceste date ar putea acum să ajungă la Facebook, care, precum multe alte companii, le foloseşte pentru a ţinti şi urmări utilizatorii mai eficient pentru vânzătorii de publicitate (lucru care a fost foarte criticat din cauza politicilor de confidenţialitate ale platformei). Deocamdată nu există informaţii referitor la cât de multe astfel de date este dispusă platforma Facebook să împartă cu colaboratorii.

    Iar dacă Facebook trece de faza experimentală şi transformă excepţia în regulă când vine vorba de găzduirea conţinutului direct pe platformă, cei care nu vor participa la acest program ar putea pierde o parte semnificativă din traficul web generat, un factor care i-a pus pe gânduri pe mulţi publisheri. Articolele lor s-ar putea încărca mai greu în browsere, iar în timp cititorii ar putea ajunge să evite acele site-uri.

    Pe termen lung, toţi editorii vor fi probabil obligaţi să permită publicarea mai uşoară a conţinutului lor în afara propriilor site-uri, potrivit lui Alan D. Mutter, un consultant media care are un blog intitulat Reflections of a Newsosaur.

  • Kremlinul alocă 643 de milioane de euro, în anul 2015, instituţiilor media proruse

    Informaţia a fost dezvăluită de preşedintele Vladimir Putin la un seminar al Frontului Poporului Întregii Rusii, un institut de studii loial Kremlinului.

    “Fondurile destinate susţinerii presei în anul 2014 se ridică la 36 de miliarde de ruble (643 de milioane de euro)”, a spus Putin, citat de agenţia Tass.

    “Din câte ştiu, fondurile destinate susţinerii presei anul acesta sunt la acelaşi nivel. Sunt fonduri consistente. Trebuie să fie foarte clar cum sunt cheltuiţi aceşti bani. Aceste activităţi trebuie să fie cât mai transparente”, a subliniat preşedintele Rusiei.

    Uniunea Europeană şi Statele Unite au atras atenţia de mult timp că Rusia a iniţiat o “campanie pentru dezinformare” în contextul conflictului din estul Ucrainei.

    Prioncipala institruţie media a Kremlinului, Russia Today, are 2.000 de angajaţi şi filiale în 16 ţări, având fluxuri în limbile rusă, engleză, franceză, germană şi spaniolă.

  • Google oferă un sprijin financiar de 150 de milioane de dolari grupurilor media europene

    Aceste finanţări – care fac parte dintr-un pachet mai larg de măsuri – vor fi utilizate pentru a sprijini eforturile făcute de companiile media europene în scopul de a obţine venituri din propriile conţinuturi online.

    The Financial Times, The Guardian, El Pais şi Die Zeit se numără printre publicaţiile care sprijină această iniţiativă.

    Alte companii media care au criticat în trecut anumite decizii ale grupului Google nu sunt implicate în acest proiect.

    Publicaţiile care fac parte din grupul News Corp, deţinut de magnatul Rupert Murdoch, şi cele din grupul Axel Springer, cu sediul general la Berlin, se numără printre acelea care nu se află pe lista de “parteneri finanţatori”, deşi reprezentanţii grupului Google au declarat că acestea vor putea oricând să se alăture proiectului.

    Compania americană a fost de acord, în 2013, să înfiinţeze un fond similar pentru a sprijini organizaţiile media din Franţa, pentru a pune capăt unei dispute care a vizat dreptul de a include titluri şi articole preluate din aceste publicaţii în serviciul Google News.

    La acea vreme, analiştii de pe piaţa media au spus că acordul pentru piaţa franceză “a deschis o uşă” pentru realizarea unor contracte similare în alte ţări, în care anumite ziare şi publicaţii sunt de acord să încheie parteneriate şi licenţe cu grupul american.

    Organizaţiile media care vor accepta fonduri de la Google vor trebui totuşi să îi asigure pe cititorii lor că vor lua măsuri pentru a împiedica apariţia unor conflicte de interese care ar viza felul în care aceste companii acoperă din punct de vedere mediatic anumite evenimente.

    Recent, Uniunea Europeană a acuzat grupul Google că abuzează de poziţia sa de monopol din domeniul căutărilor online.

    În plus faţă de înfiinţarea noului fond de finanţare, Google a anunţat că va colabora cu publisherii europeni pentru a găsi metode de stimulare a veniturilor acestora prin utilizarea unor reclame şi aplicaţii online, prin implementarea unor noi sisteme de plată şi prin folosirea unor sisteme de analiză a datelor online.

    Google va plăti prin intermediul a trei dintre filialele sale europene – aflate la Paris, Hamburg şi Londra – cursuri de formare profesională în domeniul jurnalismului online.

    De asemenea, compania americană va plăti o serie de studii de piaţă, ce vor fi iniţiate cu scopul de a cerceta modul în care internauţii “consumă” informaţii şi ştiri online şi pentru a descoperi noi tehnici de finanţare participativă a informaţiei.

    “Prin intermediul Digital News Initiative, Google va lucra mână în mână cu publisherii şi cu organizaţiile din domeniul jurnalismului pentru a dezvolta modele mai sustenabile de comercializare a ştirilor”, a declarat Carlo D’Asaro Biondo, directorul departamentului de relaţii strategice cu Europa din cadrul grupului Google.

    “Acesta este doar începutul şi îi invităm pe toţi să ni se alăture”, a adăugat el.