BusinessMagazin

Tag: impozite

  • Grecia va primi 12 mld. euro de la UE si FMI la inceputul lui iulie. Bancile elene, retrogradate de Moody’s

    “Pe ansamblu, Grecia a realizat progrese semnificative, in
    special in zona consolidarii fiscale, in primul an al programului
    de ajustare”, se arata in comunicatul misiunii comune a “troicii”
    UE-FMI-BCE, citat de Wall Street Journal. In acelasi timp, misiunea
    cere Greciei sa accelereze masurile de reducere a deficitului
    bugetar si de reluare a cresterii economice.

    Premierul grec Giorgios Papandreou a promis ca guvernul va infiinta
    o agentie “administrata independent” care sa coordoneze vanzarea
    accelerata si transparenta a activelor statului, in cadrul
    programului de privatizare de 50 de miliarde de euro pe cinci ani,
    convenit cu UE-FMI-BCE. Agentia va functiona dupa principiul
    Treuhand, agentia de privatizare care a vandut activele fostei
    Germanii de Est, scrie Reuters.

    De asemenea, planul suplimentar de austeritate convenit cu cele
    trei institutii va fi prezentat parlamentului elen in urmatoarele
    zile. Atena a anuntat deja taieri noi de cheltuieli si cresteri de
    impozite in valoare de 6,4 miliarde de euro si urmeaza sa anunte
    inca un set de masuri destinate sa reduca deficitul bugetar de la
    10,5% din PIB in acest an la mai putin de 1% in 2015. Masurile cele
    noi, in valoare de 22 de miliarde de euro, se refera la reforma
    sistemului de asistenta sociala, combaterea evaziunii fiscale, alte
    taieri de salarii si concedieri in sectorul public si limitarea
    posibilitatii de optimizari fiscale si scurgere a profiturilor in
    paradisuri fiscale.

    Jean-Claude Juncker, seful Eurogrupului (compus din ministrii de
    finante ai eurozonei), a declarat ca guvernele din zona euro “vor
    incerca sa-i convinga pe creditorii privati ai Greciei sa
    contribuie la mentinerea finantarii tarii”. Conform unor diplomati
    germani citati de publicatia elena Capital, Grecia ar urma sa
    primeasca un credit suplimentar de 30-35 miliarde de euro de la UE
    si FM, iar investitorii privati vor “rostogoli” obligatiuni
    grecesti care vor ajunge la scadenta in 2012-2014.

    “Grecia nu va iesi din zona euro. Nu va fi nicio intrare in
    incapacitate de plata si tara va fi in masura sa-si onoreze
    obligatiile de plata”, a insistat Juncker. Transa de credit care
    soseste in iulie inseamna 12 miliarde de euro, din care FMI
    furnizeaza 3,3 miliarde.

    CARE E SITUATIA BANCILOR ELENE

    Vestea ca finantarea externa continua ofera o gura de aer
    binevenita pentru bancile elene, confruntate cu cresterea
    necesarului de lichiditati, in urma retrogradarilor succesive de
    rating suveran al Greciei de catre Fitch si Moody’s si a
    comentariilor tot mai frecvente ca datoria statului elen va fi mai
    devreme sau mai tarziu restructurata, avand in vedere cuantumul
    urias al acesteia, de 340 de miliarde de euro, si estimarea
    Comisiei Europene ca in 2011 datoria va ajunge aproape de 160% din
    PIB.

    Agentia de rating Moody’s a anuntat vineri inrautatirea
    calificativelor pentru opt banci elene, dintre care sapte au
    afaceri si in Romania. Miercuri, Moody’s inrautatise ratingul
    pentru datoria suverana, de la B1 la Caa1, la acelasi nivel cu al
    Cubei, apreciind ca probabilitatea ca Grecia sa declare
    incapacitate de plata a crescut la 50%.

    Decizia de vineri a fost explicata de Moody’s prin scenariul ca o
    restructurare a datoriei Greciei ar afecta direct bancile, prin
    reducerea valorii portofoliilor lor de obligatiuni guvernamentale
    elene, ceea ce “le-ar afecta sever capitalizarea”, avand in vedere
    ca ponderea acestor obligatiuni este intre 50% si 330% din
    capitalul de rang 1 al bancilor. Moody’s afirma ca bancile elene,
    in aceeasi situatie a restructurarii datoriei suverane, ar fi
    expuse unei “eroziuni potentiale a surselor lor de finantare”, din
    cauza “potentialei accelerari a retragerilor de depozite” si a
    “incertitudinilor privind accesul in continuare la lichiditatea
    furnizata de Banca Centrala Europeana”.

    In acelasi timp, agentia ia in calcul, ca factori pozitivi,
    potentialul de sprijin din partea CE, a FMI si a Bancii Centrale
    Europene, care ar acorda sustinere bancilor elene in situatia unei
    restructurari a datoriei. “Autoritatile europene au interesul sa
    incerce sa evite impactul extrem de destabilizator al unei intrari
    in incapacitate de plata a bancilor asupra economiei elene si
    asupra pietelor europene de capital”, afirma Moody’s. La aceasta
    s-ar adauga impactul asupra Bancii Centrale Europene, care este cel
    mai mare creditor al sistemului bancar elen, cu 20% din pasivele
    acestuia. Pe de alta parte, autoritatile europene vor sa evite
    efectul de precedent pe care sustinerea sistemului bancar dintr-o
    tara l-ar avea in raport cu “alte state slabe ale zonei euro”,
    noteaza agentia.

    Ratingurile bancilor elene pentru pentru depozite si datorii cu
    prioritate la plata (toate sunt prezente in Romania, cu exceptia
    Attica Bank) au fost modificate astfel:

    National Bank of Greece (NBG): de la Ba3 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 117,8 mld. euro

    EFG Eurobank Ergasias: de la Ba3 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 80,5 mld. euro

    Alpha Bank: de la Ba3 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 64 mld. euro

    Piraeus Bank: de la Ba3 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 56,6 mld. euro

    Agricultural Bank of Greece (ATE Bank): de la B1 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 28,9 mld. euro

    Attica Bank: de la B1 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 28,9 mld. euro

    Emporiki Bank of Greece: de la Baa3 la B1
    Active la finele lui martie 2011: 27,8 mld. euro

    General Bank of Greece (Geniki): de la Baa3 la B1
    Active la finele lui martie 2011: 4 mld. euro

    Toate calificativele au perspectiva negativa. Calificativele pentru
    soliditate financiara au fost si ele schimbate de la D sau E+ la E,
    reflectand ratingul acordat Greciei.

    Intr-un interviu pentru Bloomberg, seful misiunii FMI, Jeffrey
    Franks, a declarat insa ca el nu vede niciun semn ca actuala criza
    a datoriilor din zona euro s-ar putea repercuta asupra Romaniei
    prin intermediul bancilor din aceste tari.

    “Subsidiarele locale ale bancilor grecesti sunt lichide si bine
    capitalizate”, a spus Franks.

  • Vineri, zi cruciala pentru soarta Greciei: mai vine sau nu finantarea de la UE si FMI?

    Reprezentantii “troicii” se afla de la inceputul lunii mai la
    Atena, unde negociaza eliberarea celei de-a cincea transe din
    imprumutul de 110 miliarde de euro acordat in mai 2010 si problema
    sustenabilitatii datoriei publice a Greciei, care a ajuns la 340 de
    miliarde de euro. Transa ar urma sa fie acordata pana la sfarsitul
    lunii iunie.

    In functie de rezultatul discutiilor de vineri va deveni clar si
    daca va fi aprobat sau nu un nou plan de credite de circa 65 de
    miliarde de euro pentru Grecia, conditionat sau nu de o trecere
    directa sub supravegherea “troicii” a programului de privatizari si
    de colectare a veniturilor.

    Surse citate de Kathimerini au declarat ca discutiile de pana acum
    au ajuns la divergente la capitolul contractelor colective de
    munca, dupa ce “troica” a cerut ca angajatorii care nu semneaza
    contractele colective sa nu fie obligati in alt fel sa le
    respecte.

    Ca privatizari importante, planul pune pe lista vanzarea unui
    pachet de 21% din actiunile Aeroportului International din Atena, a
    34% din Hellenic Postbank si a 40% din compania de apa si canal din
    Salonic. Deocamdata, singura privatizare aflata in curs de
    desfasurare este vanzarea a 10% din pachetul de 20% detinut de
    statul elen la compania de telecomunicatii OTE catre Deutsche
    Telekom, care detine 30%.

    ESTE GRECIA SOLVABILA?

    Vicepresedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Victor Constancio,
    a declarat joi ca banca nu exclude posibilitatea unei implicari
    voluntare a investitorilor privati in rezolvarea problemei
    datoriei, a relatat Kathimerini. Aceasta ar insemna ca institutia
    nu mai respinge de principiu posibilitatea unei forme de
    restructurare a datoriei. Ramane de vazut insa ce forma ar putea
    lua aceasta restructurare, din moment ce BCE respinge in continuare
    o restructurare clasica a datoriei, care sa angajeze pierderi
    pentru creditorii Greciei, fie prin acceptarea unei prelungiri a
    scadentelor la anumite credite sau emisiuni de titluri, fie prin
    reevaluarea lor.

    Atmosfera in care au loc discutiile s-a tensionat odata cu anuntul
    agentiei de rating Moody’s ca depuncteaza si mai mult datoria
    Greciei, de la B1 la Caa1, acelasi nivel cu al Cubei, mentinand
    perspectiva negativa de rating. Motivul invocat de Moody’s tine de
    riscul ridicat de restructurare a datoriei, de perspectivele de
    crestere economica “foarte incerte” si de “ratarea tintelor de
    ajustare bugetara pe 2010 si riscul ca Atena sa le rateze si pe
    cele de anul acesta”.

    Verdictul Moody’s a fost ca probabilitatea ca Grecia sa intre in
    incapacitate de plata a crescut la 50%. Ca urmare, randamentele
    obligatiunilor grecesti pe 10 ani au crescut imediat, ajungand pana
    la 16,30% (vezi mai jos), insa efectul pe pietele financiare n-a
    mai fost insotit, ca de obicei, si de o depreciere a euro, in
    contextul in care cancelarul german Angela Merkel a declarat ca
    liderii zonei euro raman ferm pe pozitii in apararea unitatii zonei
    euro, ceea ce presupune ca vor face toate eforturile posibile sa nu
    lase Grecia sa ajunga la incapacitate de plata.

    (CPD – probabilitate de intrare in incapacitate de plata; date
    furnizate de CMA Datavision)

    Economistul Christopher Pissarides, premiat anul trecut cu
    Nobel, a declarat ca restructurarea datoriei nu este o optiune
    viabila pentru Grecia, fiindca ea va lovi puternic in legaturile
    Greciei cu Banca Centrala Europeana. El s-a pronuntat pentru
    cresterea impozitelor, reducerea birocratiei care ii afecteaza pe
    investitori si pentru o vanzare treptata a tuturor companiilor
    aflate in proprietatea statului.

    Pissarides a argumentat ideea de marire a impozitelor spunand ca nu
    e loc de taieri de taxe cand tara are nevoie de o sporire cat mai
    rapida a veniturilor la buget. Singura posibilitate de a crea
    spatiu pentru reduceri de taxe ar fi ca numarul de functionari ai
    statului sa se reduca si astfel sa se obtina singurele economii
    realizabile in prezent, avand in vedere ca “nu mai e loc de alte
    reduceri de salarii si pensii”.

  • Tarile cu cele mai mari taxe din lume (GALERIE FOTO)

    In cele mai multe tari, impozitele si taxele reprezinta intre 30
    si 40% din produsul intern brut inregistrat intr-un an. Exista insa
    tari unde taxele au insemnat anul trecut chiar si peste 50% din
    produsul intern brut.

    Totodata, in unele tari, nivelul de impozitare poate fi
    intr-atat de redus incat procentul din PIB rezultat nu depaseste
    nici 20%. E drept, exemplele sunt putine: doar doua tari dintre
    cele monitorizate de Organizatia pentru Cooperare Economica si
    Dezvoltare (OECD) sunt in aceasta situatie. In Mexic, taxele
    inseamna doar 17,5% din PIB, in timp ce in Chile nivelul este de
    18,2%. Cele mai multe state percep taxe care depasesc 24% din PIB,
    nivel inregistrat anul trecut in SUA.

    OECD monitorizeaza nivelul fiscalitatii in statele membre
    incepand din 1965. Organizatia, in care Romania nu este inclusa,
    are 33 de membri.

  • Atentie! Fiscul va poate bloca toate conturile daca aveti datorii la stat

    Multi bucuresteni au venit foc si para la Directia de taxe si
    impozite dupa ce s-au trezit cu salariul blocat. Au ajuns in
    aceasta situatie pentru datorii de peste 400 de lei. Si in aceasta
    situatie sunt 25.000 de bucuresteni.

    “La acest moment discutam despre excutarea silita a celor care nu
    si-au platit anul sau anii trecuti obligatiile fiscale, din aceasta
    luna vor intra in productie executarile celor care nu au platit
    nimic pe anul in curs,” spune Cosmin Pop, director general la
    Directia de taxe si impozite a sectorului 6.


    Detalii pe
    stirileprotv.ro    .

  • E oficial: Zilierii vor plati impozit de 16% pe venit!

    PSD si PNL s-au opus adoptarii acestui proiect, aratand ca
    genereaza efecte negative necontrolabile pe piata muncii.Deputatul
    PSD Ioan Cindrea a criticat lipsa asigurarilor pentru zilieri si
    inexistenta echipamentului de protectie pentru acestia. “Noi
    consideram ca in secolul XXI, o Romanie care doreste sa se
    integreze pe piata europeana a muncii, doreste sa se introduca
    aceasta exceptie si sa existe sclavi pe mosiile unora”, a afirmat
    Cindrea.

    Viceliderul deputatilor PNL Eugen Nicolaescu a sustinut ca
    proiectul de lege contine multe incoerente care trebuie
    clarificate. “Este nevoie de apararea drepturilor celor care
    muncesc. Daca le luam numai impozit pe venit, nu-i aparam in niciun
    fel”, a spus Nicolaescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Taxa auto creste in medie cu 45-50% de la 1 ianuarie

    Incepand de la 1 ianuarie 2011, se fabrica numai masini
    Euro 5 si Euro 6, asa incat de la aceeasi data se vor taxa si
    masinile Euro 5 “cu o taxa mica”, a spus ministrul mediului, Laszlo
    Borbely. La cele cu o capacitate de 1.200 cm cubi, taxa este de
    circa 60 de euro, in timp ce la cele care sunt mai mari poate sa
    ajunga la circa 1.200 de euro. “Nu taxam masinile Euro 6 si nici
    masinile electrice”, a precizat insa Borbely.

    Pentru o masina E5 veche de 2 ani cu o
    capacitate de 1.100 cmc, de pilda, se vor plati 40 de euro, insa
    taxa creste la 286 de euro daca masina este E4, veche de 5 ani.
    Pentru o masina de 3.200 cmc, taxa ajunge la 1.152 de euro daca
    este noua, dar creste la 7.007 euro daca este veche de 10 ani.
    Maximul este perceput pentru masinile de 3.200 cmc vechi de 20 de
    ani – 30.432 euro.

    In ceea ce-i priveste pe cei care au masinile
    aduse sau formalitatile facute pana la 31 decembrie, acestia pot sa
    se prezinte pana la 31 ianuarie la autoritatile fiscale cu cererea
    si cu documentul care atesta ca deja au platit o parte din valoarea
    masinii, urmand ca pana la 30 de zile sa aiba posibilitatea sa-si
    faca tot dosarul, “la RAR si unde mai trebuie sa mearga”, a
    precizat ministrul. “In total ar fi 60 de zile pana cand pot sa
    rezolve aceasta problema, pentru ca nu putem fi absurzi: cei care
    aduc masini acum, in ultimele zile ale anului, nu vor avea timp sa
    faca aceste formalitati.”

    Conform lui Laszlo Borbely, majorarea taxei
    “este o masura pentru a proteja tara, pentru a nu intra masini
    second-hand, mai ales cele polueaza foarte mult”. Guvernul a dorit
    insa si sa limiteze neplata taxei existente, limitand posibilitatea
    ca o masina proaspat inregistrata sa fie scoasa din tara si pentru
    ea sa se plateasca doar o taxa reziduala, care le era ulterior
    rambursata. “O inregistrau in alta tara si o aduceau inapoi ca sa
    scape de taxa de prima inmatriculare. Acest lucru este evitat prin
    noua prevedere din ordonanta.”

    In 2010 au fost importate circa 120.000 masini
    second-hand, conform datelor oficiale citate de Laszlo Borbely. Din
    aceste 120.000, peste 50% sunt masini importate, care au vechime de
    peste 10 ani. Anul acesta, din Fondul de Mediu, statul a dat 722
    milioane de lei pentru casarea masinilor mai vechi de 10 ani. Prin
    programul Rabla, “am dat posibilitatea cetatenilor sa adune trei
    vouchere de a cate 3.800 de lei – inseamna circa 3.000 de euro.
    Apoi, sa mai puna 5.000-6.000 de euro si sa-si cumpere masina noua,
    care nu polueaza”, a spus ministrul.

    Guvernul va continua programul Rabla dupa 1
    februarie, a anuntat Borbely. “Va fi la fel: 3 vouchere a cate
    3.800 de lei. Pentru programul actual, 31 ianuarie este data limita
    pana cand posesorii pot sa-si valorifice voucherele. Din toate
    informatiile de pana in prezent, aceste vouchere vor fi
    valorificate pana la urma, ceea ce inseamna 190.000 de masini
    casate.”

  • De la 1 ianuarie, firmele pot depune declaratie unica la fisc in format electronic

    “Va fi posibil ca aceste declaratii sa fie depuse de
    acasa, in format electronic, astfel incat persoana juridica sa nu
    mai fie obligata sa mearga nici macar la Finante pentru a le depune
    fizic intr-un singur loc”, a precizat prim-ministrul.

    Contributiile aferente lunii ianuarie se vor
    plati pana in 25 februarie 2011, astfel incat sa existe timp
    suficient pentru implementarea inclusiv in formula electronica a
    acestei noi declaratii.

    “Este un pas important pe calea
    debirocratizarii si simplificarii procedurilor administrative din
    Romania, in vederea sprijinirii mediului de afaceri”, a comentat
    Emil Boc, socotind ca o persoana juridica va economisi in acest fel
    36 de ore pe an pe care nu le va mai pierde stand la coada –
    “aproximativ cate o ora la sanatate, o ora la somaj, o ora la
    pensii, in fiecare luna – trei ore”.

  • Consiliul Fiscal: Schimbarile ad-hoc in regimul de impozitare arata ca Guvernul nu-si respecta propria strategie fiscala

    De exemplu, eliminarea impozitului minim a survenit la doua
    saptamani de la adoptarea strategiei fiscale de catre Guvern, fara
    consultarea Consiliului Fiscal si fara a fi prevazute masuri
    compensatorii. “Un astfel de mod de formulare ad-hoc si
    netransparent a politicii fiscal-bugetare este in directa
    contradictie cu principiul stabilitatii prevazut in Legea
    responsabilitatii fiscale. In aceste conditii, strategia nu apare
    decat ca o sarcina legala de care Guvernul s-a achitat in mod
    formal, desi aceasta ar trebui sa fie instrumentul esential care sa
    creeze cadrul pentru o politica fiscala coerenta, predictibila si,
    in cele din urma, credibila”, apreciaza Consiliul Fiscal, intr-o
    nota semnata de presedintele institutiei, Ionut Dumitru.

    La vremea adoptarii ei, strategia pe trei ani a fost considerata
    drept un pas enorm inainte spre o coerenta mai mare a politicii
    fiscale, mai ales cu cat, desi de ideea unei planificari bugetare
    pe doi, trei sau mai multi ani se vorbeste inca de pe vremea
    guvernarii Tariceanu, trecerea de orizontul unui singur an s-a
    dovedit dificila pentru toate guvernele, care s-au axat doar pe
    obiectivul unui deficit bugetar de indeplinit, fara a urmari vreo
    prioritate pe termen mai lung.

    Fata de proiectia din strategia fiscala pe trei ani, bugetul
    consolidat pe 2011 ia in calcul un plus de 2,5 miliarde de lei la
    venituri, provenite in special din TVA, respectiv un minus de 1,5
    miliarde de lei pe seama noilor calcule referitoare la impozitele
    pe venit si profit. Cheltuielile cu bunuri si servicii si capitolul
    “alte transferuri” cresc in 2011 cu 1,42 miliarde de lei, in
    special cu scopul platii restantelor din sistemul public de
    sanatate, iar capitolul asistenta sociala se reduce cu 1,4 miliarde
    de lei.

    Membrii Consiliului, care au fost solicitati de Guvern, conform
    legii, sa-si exprime opinia asupra legii bugetului pe 2011,
    constata ca proiectiile pentru unele venituri si cheltuieli
    bugetare – in special cheltuielile cu asistenta sociala si cele de
    personal – au la baza intentii de modificari legislative care nu au
    fost mentionate explicit in strategia fiscala, n-au fost puse in
    dezbatere publica si nu au fost aprobate inca nici macar la nivelul
    Guvernului – de exemplu, noua lege a pensiilor, schimbarea
    referintei pentru acordarea ajutorului de somaj sau modificarile
    legate de indemnizatia de crestere a copilului.

    Consiliul Fiscal considera nerealist si plusul estimat de 17%
    fata de 2010 al incasarilor din contributii de asigurari de
    sanatate, plus “care nu poate fi explicat decat in ipoteza unor
    masuri legislative generatoare de venituri suplimentare”. De
    asemenea, din documente lipsesc evaluari transparente ale
    costurilor, termene clare de indeplinire si detalierea resurselor
    financiare disponibile. In lipsa lor, politicile sectoriale au o
    credibilitate redusa, iar o evidentiere a proiectelor de investitii
    considerate prioritare la scara nationala lipseste, apreciaza
    Consiliul.

  • J’accuse degeaba

    Graficul pe care il vedeti reprezinta evolutia incasarilor si
    cheltuielilor bugetare in Irlanda, tara cu chibrituri a ultimei
    perioade in Europa. Un pachet de asistenta financiara de 85 de
    miliarde de euro este conditionat de cresteri de taxe si impozite,
    de reduceri de locuri de munca in administratie, de reducerea
    indemnizatiei de somaj sau de scaderea salariului minim. Orice se
    poate spune, numai ca Irlanda nu a avut guverne responsabile nu; eu
    cel putin asa cred. Au facut reduceri de costuri, s-au analizat in
    amanuntime, au taiat unde au crezut de cuviinta si au ajustat ce au
    crezut ca e de ajustat. Au avut grija sa ofere investitorilor cea
    mai calificata forta de munca din Europa si nu si-au batut joc de
    sistemul de sanatate.

    Se poate observa pe grafic faptul ca incasarile au fost depasite
    de cheltuieli aproape permanent, desi finantele par extrem de
    sanatoase de-a lungul a aproape un sfert de veac, din 1983 pana in
    2007. Din anii ’90, in urma aplicarii unei politici de taxare
    competitiva, si incasarile, si cheltuielile au crescut
    considerabil; in 2007, inceputul crizei economice a fracturat linia
    incasarilor, dar nu a domolit cheltuielile. Acum politicienii
    irlandezi platesc, practic, aceasta greseala. Si oare este o
    greseala? Pentru ca daca e sa ne raportam la cheltuieli ca procent
    din PIB (graficul se poate gasi usor pe internet) cheltuielile
    statului au inregistrat in perioada 1983 – 2007 o tendinta
    permanent descrescatoare. Taxele reduse n-au daunat nicio secunda
    economiei irlandeze, chiar daca au fost criticate de colegi
    europeni ca Austria; taxele reduse au transformat Irlanda in
    campionul economic de pana mai deunazi.

    Ce vreau sa spun, simplu, este ca irlandezii vor plati nu musai
    propriile lor greseli, cu toate ca nu trebuie uitate bula
    imobiliara si creditele ieftine. In continuare sunt tentat sa las
    un spatiu alb pe care cititorul sa il umple cu ideile si
    convingerile sale despre ce se intampla cu Irlanda si despre ce
    s-ar putea intampla cu Portugalia, Spania, Italia, Ungaria sau
    Romania.

    Care este legatura cu Zola? Pai de ani buni de zile niste insi
    se poarta nebuneste cu finantele statelor lor si nimeni nu-i poate
    acuza. Ajutoarele masive acordate la inceputul crizei, reducerile
    de mai tarziu, inutilele reuniuni “G”orice numar, pokere cu Islande
    si rulete cu sistemele de sanatate, pensii si asigurari
    sociale.

    Gandire pe termen scurt.

    Am fost oarecum dezamagit de usurinta cu care presa a trecut,
    saptamana trecuta, peste un detaliu din studiul privind taxarea in
    Romania realizat de PricewaterhouseCoopers si Banca Mondiala. Este
    vorba de impozitarea muncii: trei sferturi din totalul sumelor
    platite de companii taxeaza, intr-o forma sau alta, munca, iar
    taxarea muncii ocupa 120 dintre cele 222 de ore necesare pregatirii
    documentatiei, depunerii declaratiilor si platilor. O asemenea
    politica, concentrarea pe bunii platnici si ignorarea fiscalizarii
    economiei gri nu incurajeaza nici munca, nici antreprenoriatul.
    Acelasi lucru il spunea in vara acestui an guvernatorul BNR Mugur
    Isarescu ca fiscalizarea excesiva a muncii o descurajeaza. Solutia
    este extinderea bazei de impozitare.

    Ce nu inteleg guvernantii Romaniei este faptul ca nu suntem
    feriti de probleme, oricat de cuminti am fi in relatia cu FMI sau
    UE; in acest moment nu mai exista o problema a sistemului financiar
    din Grecia, o alta a bancilor din Irlanda si o alta aiurea; este
    vorba de sistemul financiar european in ansamblu.

    Piesele dominoului au fost asezate si au pornit. Si nimeni nu
    mai poate spune “J’accuse”.

  • Revista presei economice din Romania

    Jumatate din imprumutul de 1,3 miliarde de euro luat de stat
    joia trecuta a fost asigurat de BCR, BRD si Raiffeisen Bank, care au cumparat
    astfel titluri emise de Ministerul Finantelor in valoare de peste
    600 milioane de euro, la o dobanda medie de 4,8% pe an, informeaza
    Gandul. Seful OTP Bank se teme ca primavara anului viitor va
    aduce o crestere alarmanta a creditelor neperformante, cauzata de
    cheltuielile mari facute de consumatori pe final de an.

    Sebastian Ghita, noul sef al Realitatea TV,
    declara intr-un interviu pentru Evenimentul Zilei ca vrea sa
    faca profit dintr-o televiziune care se va adresa publicului
    doritor de echilibru: “Eu imi propun sa fac profit pentru mine, nu
    pentru domnul Vintu”. Ministrul agriculturii afirma ca a finalizat
    proiectul privind taxarea terenurilor nelucrate de anul viitor; cat
    va fi taxa ramane insa la latitudinea premierului Emil Boc.

    Kazahii de la KazMunaiGaz vor sa inceapa recuperarea investitiilor,
    insa Rompetrol va continua sa genereze pierderi la
    nivel de grup si anul viitor, declara pentru Adevarul directorul
    financiar al companiei. Astazi, actionarii Fondului Proprietatea
    vor dezbate bugetul de venituri si cheltuieli pe anul viitor; in
    afara cheltuielilor fiscale, planul financiar al Fondului nu are
    prevazute “donatii si sponsorizari” in 2011, asa cum ceruse
    Guvernul la rectificarea bugetara.

    Ministerul Transporturilor si CJ Tulcea au investit peste 10 mil.
    euro pentru modernizarea Aeroportului Delta Dunarii din Tulcea, insa
    acum investitia se dovedeste o gaura neagra pentru bugetul local,
    fiindca lipseste omologarea pentru traficul international, scrie
    Romania Libera. Fara a face un scop din asta, ci mai degraba
    din cauza saraciei, Romania are cele mai multe case ecologice din
    Europa, 20% dintre locuinte fiind construite din chirpici.

    Daca pana acum Romania importa gaze doar prin Ucraina, aduse prin
    doi intermediari care au contracte cu Gazprom pana in 2030,
    MOL si OMV au devenit cei mai noi importatori de
    gaz    e, dupa deschiderea conductei Arad-Szeged, scrie Ziarul
    Financiar    . Brokerii spun ca dezinteresul investitorilor la
    Bursa a atins deja cote alarmante si ca piata va continua sa fie
    marcata de apatie pana la listarea Fondului Proprietatea.