BusinessMagazin

Tag: Antreprenoriat

  • Cum vrea sa creeze statul antreprenori pe banda rulanta

    In conditiile in care la mai bine de o luna de la implementare
    nu a fost finantat niciun proiect, programul reprezinta pentru
    tinerii romani un dublu extemporal: un test al abilitatilor
    antreprenoriale, cat si un test al rabdarii. Inedit, legea a creat
    si un soi de portite fiscale.

    Neculai Pantelimon este adminis-tratorul primei firme
    inregistrate la Registrul Comertului in baza legii prin care
    Guvernul acorda 10.000 de euro pentru tinerii intreprinzatori.
    Bacauanul de 24 de ani, proaspat absolvent al Facultatii de Drept
    si Sociologie de la Brasov, a gandit un proiect online de promovare
    si socializare pentru firmele din Romania. Dupa depunerea
    proiectului pe site-ul agentiei pentru IMM-uri pe 22 februarie, i
    s-a comunicat de catre autoritati ca va primi rezultatul evaluarii
    in “maxim 45 de zile lucratoare de la data depunerii”. La sfarsitul
    lunii martie, alte 500 de proiecte asteapta unda verde de la stat,
    insa nicio firma nu a primit vreun ban.

    “A fost mai dificil la inceput pentru ca nu am avut procedurile
    de evaluare si verificare a proiectelor”, spune Cristian Haiduc,
    directorul Agentiei pentru Implementarea Proiectelor si Programelor
    pentru IMM-uri (AIPPIMM), subliniind ca se asteapta ca primele
    rezultate sa fie livrate la inceputul lunii aprilie. Conform
    institutiei, fiecare proiect este aprobat daca strange un punctaj
    minim de 60 de puncte, evaluarea fiind facuta de un soft care
    verifica daca ceea ce a scris aplicantul este adevarat: de exemplu,
    daca spune ca vrea sa aiba 4 salariati, la elaborarea bugetului de
    cheltuieli trebuie sa prinda salariile aferente celor 4
    angajati.
    Incercarile de stimulare a tinerilor prin acordarea unor fonduri de
    pana la zece mii de euro nerambursabili poate fi inclusa in acelasi
    capitol cu “Prima Casa” si “Primul Siloz”. Daca rezultatul celor
    doua programe este in continuare dezbatut, “Prima afacere” pare,
    cel putin in teorie, o initiativa care ar putea ajuta concret
    economia prin crearea de locuri de munca si stimularea micilor
    firme.

    In nota de motivare din ghidul pentru accesarea programului,
    Ministerul Economiei precizeaza ca, in Romania, un tanar din o suta
    decide sa inceapa o afacere pe cont propriu, fata de unu din patru
    tineri in Cehia, Polonia sau Ungaria. Un studiu despre
    antreprenoriat, realizat anul trecut in randul tinerilor din
    principalele centre universitare din tara, a aratat ca peste 70%
    dintre ei s-au gandit sa isi demareze propria afacere, insa doar
    17% au facut eforturi in acest sens, pentru ca accesul la
    informatii este inca destul de limitat.

    Statul a pus la bataie anul acesta aproape 5 milioane de euro
    intr-un program menit sa scoata macar un mic Steve Jobs de Romania.
    Fiecare plan de afaceri poate beneficia de o finantare de pana la
    10.000 de euro, daca cel care o cere vine cu o suma egala din
    fonduri proprii sau credit. In plus, solicitantul poate beneficia
    de garantii de la Fondul de Garantare de pana la 80% dintr-un
    credit de maximum 80.000 de euro. Programul a dat nastere unui nou
    specimen in terminologia firmelor: SRL-D, cu D de la debutant. Noua
    firma trebuie sa angajeze cel putin doi angajati, dar beneficiaza
    de scutiri de taxe pentru primii patru angajati. Antreprenorul
    trebuie sa reinvesteasca insa 50% din profitul anual.

    In primele zece zile de la demararea proiectului (11 februarie,
    data publicarii OUG 6/2011, care stabileste cadrul legal al
    programului), la Registrul Comertului s-au inscris 657 de
    microintreprinderi. O luna mai tarziu, numarul aspirantilor s-a
    dublat, pentru ca la finalul lunii martie sa fie consemnate aproape
    1.500 de firme inscrise ca SRL-D-uri, si inca atatea care asteptau
    aprobarea. Datele Agentiei pentru Implementarea Proiectelor si
    Programelor pentru IMM-uri arata insa ca doar 540 dintre firmele
    inscrise au solicitat fonduri nerambursabile de la Guvern. Ce se
    intampla cu celelalte? Sorin Marciu, un avocat din Arges, spune ca
    cei mai multi dintre clientii pentru care a asigurat consultanta de
    infiintare a firmelor incercau sa profite de scutirile fiscale
    acordate pentru angajatii noilor SRL-D-uri. Conform actului
    normativ, primii patru angajati ai nou-infiintatei firme
    beneficiaza de scutirea contributiilor sociale, chiar daca solicita
    sau nu finantare de la guvern. “Noi am colaborat cu 7-8 firme, cu
    domeniu de activitate in intretinerea si reparatia autovehiculelor,
    insa majoritatea nu erau interesate sa urmareasca mai departe
    atragerea fondurilor nerambursabile. Ce i-a atras sa infiinteze un
    SRL-D a fost scutirea de taxe”, spune Sorin Marciu.

  • Pretul antreprenoriatului

    In cazul in care nu se va risipi in birocratie si indiferenta si
    uitare, legea poate sa ofere un impuls pentru crearea de noi firme
    si aparitia de noi locuri de munca, lucruri de care Romania are
    astazi nevoie mai mult chiar decat un nou acord cu Fondul Monetar
    International. Romania, din motive diverse si bine intemeiate, nu a
    fost si nu este nici acum un stat antreprenorial; zona liberei
    initiative este tangentiala mai degraba cu tunul sau hotia decat cu
    modelul consacrat, al pornirii unei afaceri pentru confortul si
    bunastarea insului si familiei sale.

    Dar sunt convins ca schimbarea poate aparea, mai ales ca exista
    si exemple: in Franta anului 2009, o tara putin favorabila
    sectorului privat, cu taxe ridicate, cu un sector de stat puternic
    si cu legi dure in materie de munca au fost infiintate peste
    580.000 de IMM-uri, un record pentru Europa. Oameni pentru care o
    slujba de functionar angajat la stat era idealul in viata au decis
    sa isi croiasca o viata. Iar schimbarile legislative care au
    generat aceasta schimbare nu au fost multe, dar de impact: durata
    de infiintare a unei afaceri a scazut de la cateva luni de zile la
    cateva minute, pentru ca se face online. Tot online se depun,
    periodic, documentele catre fisc si serviciile sociale. Inspectorii
    nu mai bat la cap pe nimeni – intreprinzatorii platesc impozite
    abia in momentul in care incep sa faca profit. Toate masurile au
    fost puse in practica in cadrul unui program care se cheama
    “auto-entrepreneur”. La noi e putin mai rau decat in Franta; in
    general lumea iti explica, intr-o discutie despre antreprenoriat si
    initiativa, despre coruptie, lipsa finantarii, birocratie, angajati
    incorecti si cate asemenea. Pe buna dreptate.

    Dar eu mai cred ceva, ca romanii sunt conditionati sa creada
    asa, inca din copilarie, din familie sau din scoala. De la
    peiorativul “firma de apartament” din presa (dar unde altundeva
    poate incepe o mica afacere? la noi lipseste institutia americana a
    garajului, de unde a pornit Steve Jobs) la vanatorile de vrajitoare
    ale fiscului, care trateaza din start antreprenorii drept hoti, sau
    la retinerea cu care bancile abordeaza problema, nimic nu indeamna
    posesorul unei idei bune de afaceri sa o puna in aplicare (idee
    buna de afaceri nu inseamna, in niciun caz, “covrigelul urias” si
    nici sex-shop-ul, vizibil preferate de intreprinzatori, cel putin
    dupa cate vad eu in Bucuresti). Si nu sunt multe nici cele in
    masura sa asigure transmiterea spiritului antreprenorial de la
    parinti la copii, care sa indemne parintii sa isi modeleze copiii
    altfel decat niste smecheri descurcareti.

    Fenomenul este comun intregii Europe, de fapt. Centrul pentru
    Economie si Libertate publica un articol care vorbeste de
    indoctrinarea periculoasa din scolile franceze si nemtesti:
    “Invatati ca principii economice precum capitalismul, pietele
    libere si spiritul antreprenorial sunt nesanatoase si imorale,
    acesti copii cresc cu un set daunator de prejudecati si
    partizanate. Li se ofera de fapt iluzia ca libertatile democratice,
    mult pretuite de catre europeni, pot fi prezervate si intr-un
    sistem economic controlat. Educati dupa manuale pline de o
    ideologie distorsionata – de tip Pravda – ei invata sa recite o
    dogma anti-capitalista in timp ce se pregatesc pentru admiterea in
    unele dintre cele mai bune universitati din lume”.

    Statistic, antreprenorii sunt responsabili pentru 12% din PIB-ul
    american, in timp ce in Europa procentele sunt cu totul altele –
    3,5% in Belgia, 6% in Franta, 4,5% in Germania, 4,3% in Ungaria,
    3,7% in Suedia.
    In Statele Unite, in schimb, peste 5.000 de tineri cu varsta intre
    8 si 24 de ani au fost subiectii unui studiu privind ambitiile si
    intentiile lor antreprenoriale, si aici am intalnit niste valori
    care mi-au dat de gandit: la intrebarea clasica “veti porni propria
    afacerea la un moment dat?” au raspuns cu “da, deja am o afacere
    pornita” 1% din copiii de 8 – 12 ani, 2% din grupa 13 – 17 ani si
    4% din grupa 18 – 24 de ani. 1% din cei mai tineri si 2% din grupa
    medie inseamna cateva zeci bune de copii care si-au pornit deja
    propria afacere numai din acel esantion de 5.000.

    Mai tarziu, cele cateva zeci de mini-antreprenori vor insemna
    noi “silicon valley”-uri, noi “i-phone”-uri sau noi “windows”- uri
    pornite sa cucereasca lumea.

    A “cumpara” antreprenoriatul romanilor cu varste intre 18 si 35
    de ani cu 10.000 de euro este o miscare binevenita. Dar sunt de
    asteptat urmatorii pasi, pentru grupa 8 – 17 ani, esentiala si de
    neevitat.

  • Ascendis a format aproape 2.000 de manageri pe bani europeni

    In plus, 325 de manageri, angajati si intreprinzatori au aflat
    informatii despre dezvoltarea afacerilor in cadrul unor seminarii
    regionale. In cadrul proiectului au fost sustinute cursuri gratuite
    pentru manageri, angajati si intreprinzatori pe subiecte privind
    procesul de dezvoltare a IMM-urilor, managementul relatiilor cu
    clientii, managementul culturii organizationale, managementul
    obiectivelor si al performantei, managementul resurselor umane.

    Din valoarea totala a proiectului, de 7,5 milioane de lei, s-au
    cheltuit 7,3 milioane de lei, din care 6,9 milioane au venit din
    Fondul Social European si bugetul national, iar 364.297 de lei din
    partea Ascendis Consulting.

    Proiectul a fost finantat in cadrul Axei 3 “Cresterea
    adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor”, Domeniul Major
    de Interventie 3.1 “Promovarea culturii antreprenoriale” din cadrul
    POSDRU si a fost realizat de Ascendis Consulting in parteneriat cu
    Alianta Confederatiilor Patronale din România, in perioada
    noiembrie 2008 – decembrie 2010.

    Proiectul “Antreprenoriat strategic si crestere in
    intreprinderile mici si mijlocii” a fost cofinantat din Fondul
    Social European, prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea
    Resurselor Umane 2007-2013.

  • GALERIE FOTO: Cele mai importante evenimente de miercuri

    Tot miercuri, echipa de fotbal FC Steaua îşi prezintă
    echipamentul de joc pentru sezonul 2010/2011.


  • Teo Paduraru: firmele care puteau da faliment au fost lasate sa dea

    "In Romania exista cateva sute de mii de intreprinderi mici si mijlocii nu foarte sanatoase, cu o structura bazata pe o cerere care nu mai e de actualitate. Toate firmele care puteau da faliment au fost lasate sa dea si s-a trecut la sustinerea economie folosindu-se de importuri. ANAF a inceput o campanie de inchidere a companiilor cu datorii mari sau mici de stat care nu e foarte benefica", precizeaza Paduraru.

  • Aliz Kosza: Sprijinirea antreprenoriatului ar stopa declinul

    Aliz Kosza, director general al Fabryo, este de parere ca pentru a reporni economia accentul trebuie pusa pe antreprenoriat, in speta intreprinderile mici si mijlocii si serviciile care au perspectiva si care inca produc.

    Acestea companii au viitor si pot contribui la acumularea de sume in bugetul de stat, crea locuri de munca, sunt relativ stabile si au potential de crestere. Un antreprenoriat puternic poate duce la stoparea declinului economic, potrivit managerului Fabryo.

    "Viitorul este al francizelor, al marcilor locale, agriculturii, asociatiilor familiale care pot avea un numar mic de angajati. Anumite servicii nu vor fi afectate si anume: serviciile medicale private si cele financiare de consultata".