Blog

Confort Vitan
- 1200 camere clasificate la categoria 3 si 4 stele (60% de 3 stele si 40% de 4 stele)
- 15 sali conferinte (o sala pentru 1.000-1.200 de locuri, doua sali pentru 300-400 de locuri, patru sali pentru 80-100 de locuri, patru sali pentru 40-60 de locuri si patru sali pentru 20-40 de locuri)
- 800-900 numarul estimat de angajati ai Confort Vitan
- 4 restaurante cu specificuri diferite (international, romanesc, italian, chinezesc) cu capacitate totala de 1.500 de locuri
- 5-6 baruri cu capacitate de 300 de locuri
- 1 galerie comerciala de 3.000 mp
- 70.000 m2 suprafata totala construita
- 5.400 m2 birouri
September 12, 2006
Majoritate de 3 stele

In Capitala sunt acum 46 de hoteluri, cu o capacitate totala de 5.000 de camere, cele mai multe camere fiind in segmentul de trei stele.

CINCI STELE: Capitala are sapte hoteluri de cinci stele, care au in total 1.607 de camere si o cota de piata cumulata de 26,7% din totalul locurilor de cazare.

PATRU STELE: Hotelurile de patru stele au o cota de 18,6% din piata hoteliera.

TREI STELE: Cele mai multe hoteluri sunt clasificate la trei stele, cota de piata a acestui segment fiind de 34,2%. Cel mai mare hotel de trei stele este Best Western Parc, cele 268 de camere asigurandu-i o cota de 15,7%.

DOUA STELE: Cea mai mica bucata de piata este reprezentata de hotelurile de doua stele, cele 7 existente avand in total 403 camere si o cota de piata de 8,12%. Cele mai multe camere sunt la hotelul Astoria (166), dar si la Muntenia (105 camere).

September 12, 2006

Nou-venitii

Hotelurile care se vor deschide se remarca prin acoperirea tuturor segmentelor de piata, de la hoteluri de trafic pana la hoteluri business, boutique sau de lux.

Hotel	Clasificare	Reprezentant (actionariat)	Nr. camere	Investitie
Confort Vitan	3 si 4 stele	Grupul Pro Confort	1.200	35 mil.
Rin Otopeni	4 stele	Grupul Pro Confort	260	8 mil.
Novotel	4 stele plus	Accor Services	258	35 mil.
Ramada Encore	4 stele	Grand Plaza	180	20 mil.
Palas	4 stele	TH Hotels	150	–
Continental Express	2 stele	Continental Hotels	150	36 mil. *
Ramada Nord	4 stele	De Silva	134	15 mil.
Venezia	3 stele	TH Hotels	60	7 mil.

*SUMA PREVEDE INTREG PROGRAMUL DE INVESTITII PENTRU SEGMENTUL DE DOUA STELE, ESTIMAT DE RADU ENACHE LA 10 UNITATI IN URMATORII DOI ANI.

September 12, 2006

Dincolo de hotelurile nou-noute care vor aparea pe piata bucuresteana in urmatorul interval, se vor inaugura si hoteluri mai vechi, care au fost inchise un timp pentru renovare. Fiecare va intra pe piata cu forte noi, unele cu un stil total diferit celui anterior, altele preluate de lanturi internationale. Un singur lucru au in comun: mai multe stele.

Hotel	Clasificare	Reprezentant (actionariat)	Nr. camere	Investitie
Continental	5 stele	Continental Hotels	60	5,5 mil.
Radisson (hotel Bucuresti)	5 stele	Bucuresti Hotels	435	40 mil.
Turist	4 stele	Howard Johnson	300	7 mil.

September 12, 2006

Mobila dintre generatii

Elementele de design sunt cele care pot transforma un banal scaun, sa spunem, intr-o creatie Art Deco. Iar cele mai bune locuri in care se poate lua pulsul tendintelor in materie de design sunt targurile de mobila.

La targul anual de mobila de la Milano, designerii, producatorii, retailerii si jurnalistii care se inghesuie sa acopere toate expozitiile sunt atrasi in special de proiectele incisive, creditate ca vor influenta modul in care vom trai in viitor. La editia de anul acesta, cuvintele de ordine au fost sobrietatea, suprarealismul si introspectia. Un tanar designer olandez, Maarten Baas, a imaginat o noua colectie de mobila din lut prelucrat printr-o tehnica secreta, iar designerul englez Zaha Hadid, cea care a proiectat noua fabrica BMW din Leipzig, a folosit corianul (un material translucid si extrem de maleabil) pentru a realiza bucataria supertehnologizata a viitorului.

La o alta scara si ceva mai aproape de noi, Bucurestiul a fost saptamana trecuta gazda celei de-a 15-a editii a Targului international de mobila BIFE-TIMB 2006. Daca cele 500 de firme producatoare participante nu au venit la Bucuresti cu piese din lut sau corian, au reusit in schimb sa aduca suficiente elemente de noutate. Mobilier de arta, din lemn masiv, piese din fier forjat sau bambus sunt doar cateva dintre propunerile producatorilor de mobila in acest an. Tendintele in ceea ce priveste mobila moderna merg pe forme cubiste, joase, cu rafturi iluminate si in culori puternice, precum verde, rosu sau galben. Se poarta combinatiile din lemn sau pal cu metal si sticla. De-a lungul anilor, mobila din Romania a castigat teren pe piata internationala in special datorita preturilor atractive. Insa designul nu a fost neaparat punctul forte al produselor romanesti, cred reprezentantii APMR. Acum, insa, lucrurile par sa se schimbe. Mobexpert, cel mai important jucator de pe piata mobilei din Romania, este unul dintre putinii producatori autohtoni care au mizat in special pe design. Noi incercam sa evitam ca produsele sa fie banale, ne-am dorit sa cream lucruri frumoase, pe care oamenii sa si le doreasca, spune Dan Sucu, presedintele Mobexpert, adaugand ca, in prezent, compania are 4 designeri care colaboreaza cu echipele de proiectanti. Anul acesta am reusit sa realizam sase linii noi de produse. Investim 2,5% din venituri in dezvoltarea de produse noi, explica Sucu.

Cu toate acestea, producatorii romani care au mers pe mana designului pot fi numarati pe degetele de la o mana. Tocmai pentru a stimula creativitatea, Asociatia Producatorilor de Mobila din Romania impreuna cu ROMEXPO si Facultatea de Arhitectura Ion Mincu organizeaza de patru ani un concurs pentru tinerii designeri de mobila. La editia din acest an s-au inscris 114 participanti (33 profesionisti si 81 de studenti). In selectia creatiilor s-a tinut cont de noutate, de combinatiile inovatoare si de masura in care proiectele pot fi puse in practica. Din punctul meu de vedere, designul pe piata mobilei din Romania este putin ramas in urma, din motive economice, sociale, estetice, dar si pentru ca producatorii sunt inca ancorati in trecut, crede Catalina Bulborea (29 ani), de profesie arhitect, dar care practica si designul de mobilier. Un alt tanar designer, Iosif Berindeiu, este de parere ca majoritatea produselor de pe piata autohtona nu au un design propriu, iar accentele originale lipsesc.

Totusi, ce cred producatorii si managerii din industrie despre creatiile cu care se mandresc tinerii designeri? Am vazut expozitia si cred ca obiectele expuse nu sunt practice, spune Ioan Marginean, directorul economic al producatorului de mobila Silvarom din Bucuresti. Dan Sucu e de aceeasi parere – obiectelor le lipseste utilitatea. Diferente de opinie sau conflict intre generatii? In fond, multe dintre marile idei au nascut controverse si, cine stie, poate in cativa ani, ne vom putea mandri ca noul Phillippe Starck este roman si a expus primul concept la Targul de Mobila de la Bucuresti.

September 12, 2006
Drumul spre est
Un studiu din aprilie al firmei de consultanta PricewaterhouseCoopers (PwC) reia intrebarea daca recentele fuziuni bancare de proportii din Europa ultimilor ani indica o tendinta de concentrare a pietei de profil, cu sanse de a continua in urmatorii ani.
Conform PwC, tranzactiile de fuziune pe piata bancara vor avea loc cu precadere intre banci din tari diferite, din urmatoarele motive:

Oportunitatile pe pietele interne (occidentale) sunt limitate de gradul de concentrare atins deja acolo, care a generat restrictii legate de concurenta si de insuficienta unor tinte disponibile pentru achizitii

Cautarea unor piete cu crestere mai rapida a orientat deja grupurile bancare occidentale spre tarile in curs de dezvoltare din Europa de Est si CSI, iar aceasta tendinta se va mentine

Un numar de banci occidentale si-au aratat deja intentia de a se implica in fuziuni si achizitii transfrontaliere, inclusiv in tarile din estul continentului, pe masura ce politicile protectioniste locale fata de astfel de tranzactii vor fi combatute de Comisia Europeana.

Consolidarea pe piata bancara europeana prin fuziuni transfrontaliere nu e un fenomen nou, arata PwC, care a calculat ca in ultimii 10 ani au fost anuntate nu mai putin de 274 de tranzactii de acest fel pe continent, in valoare de 158 mld. euro.

Valoarea tranzactiilor transfrontaliere a crescut in ultimii trei ani, in timp ce valoarea tranzactiilor intre banci din aceeasi tara s-a redus progresiv din 1999 incoace

Dupa ce si-au atins varful in 1999, tranzactiile care au implicat achizitii de pachete minoritare au cedat locul celor de pachete de control; 72% din valoarea activitatii de fuziuni si achizitii s-a concentrat de atunci pe cumpararea unor cote majoritare de capital

83% din valoarea fuziunilor transfrontaliere a implicat achizitii ale bancilor occidentale avand ca tinta alte banci din Vest

Bancile europene au cheltuit 27 de miliarde de euro pentru 89 de achizitii de participatii in capitalul bancilor din noua Europa din estul continentului.
September 5, 2006

Salt pentru UniCredit

Ultimul top anual, publicat de revista The Banker in iulie, al primelor 25 de banci occidentale in functie de valoarea capitalului de rang I (fara rezerve si provizioane) nu prezinta nici o schimbare la nivelul primelor trei clasate in raport cu topul de anul trecut: HSBC, Crédit Agricole si Royal Bank of Scotland au ramas pe aceleasi locuri ca si in 2005. Cea mai spectaculoasa schimbare a consemnat-o insa UniCredit, care a sarit de pe locul 23 pe locul 6, gratie achizitiei grupului austriac HVB.

Pozitie in Europa	Pozitie in ierarhia mondiala	Capital de rang I (mld. dolari)
1	2 HSBC Holdings1	74,4
2	6 Crédit Agricole Groupe2	60,6
3	7 Royal Bank of Scotland1	48,6
4	10 Santander Central Hispano3	38,4
5	12 HBOS1	35,6
6	13 UniCredit4	34
7	14 Barclays Bank1	32,5
8	15 ABN Amro Bank5	32,3
9	18 UBS6	30,4
10	20 Rabobank Group5	29,3

1. Marea Britanie 2. Franta 3. Spania 4. Italia 5. Olanda 6. Elvetia;

Sursa: The Banker

September 5, 2006

PASCARIU DE LA HVB-TIRIAC

Banca rezultata din fuziunea Bancii Tiriac cu HVB va fi condusa de actualul CEO si presedinte al CA de la HVB, Dan Pascariu (56 de ani), care va fi responsabil si de conducerea diviziilor de management al riscului si de trezorerie.

1973

Isi incepe cariera in Banca Romana de Comert Exterior (BRCE), unde va fi numit economist la Directia Internationala. In a doua jumatate a anilor 70 se ocupa de negocierea contractelor de credite externe sindicalizate.

1981-1983

Dupa intrarea Romaniei in incetare de plati, este unul din negociatorii aranjamentelor de reesalonare a datoriei externe cu creditorii din Clubul de la Londra si Clubul de la Paris.

1990

Vicepresedinte, apoi presedinte al Consiliului de Administratie al BRCE (viitoarea Bancorex).

1994

Presedinte executiv si actionar cu 5% al Bancii Bucuresti (viitoarea Alpha Bank). Presedinte al CA si actionar cu 15% al Grupului de Investitii Bucuresti (viitoarea Alpha Finance), firma de brokeraj si consultanta.

1996

Presedintele CA al CA-IB Financial Advisers si responsabil cu fuziunile si achizitiile in Romania pentru CA-IB Investment Bank din Viena. In aceasta calitate va asista in anii urmatori achizitiile facute in Romania de South African Breweries, Heidelberger Cement si Villeroy-Boch.

1997

Presedinte al CA al Bank Austria Creditanstalt Romania (ulterior devenit HVB Romania).

2006

Preia conducerea bancii HVB-Tiriac.

September 5, 2006
Cu un picior in Polonia

Dupa aproape doi ani, timp in care Dell a studiat posibile locatii in Europa de Est pentru cea de-a doua fabrica din Europa, incertitudinea pare sa fi luat sfarsit. Cotidianul Gazeta Wyborcza a anuntat ca Polonia a castigat lupta cu Slovacia. Desi reprezentantii companiei americane nu au putut fi gasiti pentru a comenta informatia, ziarul relateaza ca un acord final va fi semnat in luna septembrie, in timpul vizitei primului-ministru Jaroslaw Kaczynski in Statele Unite.

Fabrica ar urma sa fie ridicata in orasul Lodz, situat in centrul tarii, in urma unei investitii de 120 de milioane de euro. Impreuna cu subcontractorii, se asteapta ca investitia sa genereze 12.000 de noi locuri de munca. Din totalul celor care vor lucra aici, intre 20% si 30% vor fi absolventi de studii universitare care vorbesc fluent limba engleza.

Lodz este un recunoscut centru universitar, avand un numar de 106.000 de studenti si o puternica scoala de studii tehnice. Orasul, situat in apropiere de Varsovia, este plin de tineri bine pregatiti care intampina dificultati in obtinerea unui loc de munca.

Economia acestuia trece prin momente dificile, 48.000 de persoane fiind in cautarea unui loc de munca. Pana nu demult, orasul, unul din cele mai mari din Polonia, a fost un puternic centru al industriei textile, insa cea mai mare parte a fabricilor s-au mutat in ultimii ani in Asia. Autoritatile de aici au reusit recent sa convinga compania Gillette sa deschida o fabrica unde se produc lame de ras pentru pietele din toata Europa. Investitia a generat 3.000 de locuri de munca. In urma cu o luna, cotidianul irlandez Irish Examiner a relatat ca managerii fabricii Dell din Irlanda au intrebat o parte din muncitori daca ar fi disponibili sa se mute in Polonia, unde ar urma sa fie construita o a doua fabrica. O parte din cei 3.000 de muncitori de aici si-au exprimat teama ca salariile mici din Europa de Est sa nu le afecteze joburile. Un oficial al companiei a explicat ca fabrica din Irlanda va continua sa deserveasca clientii din Europa Occidentala, in timp ce noua fabrica va acoperi pietele in crestere din Europa Centrala si de Est.

September 5, 2006
Studiu de caz
2004
- IULIE Cea mai mare banca spaniola, Banco Santander Central Hispano (BSCH), a oferit circa 16 miliarde de euro pentru a prelua cea de-a sasea banca din Marea Britanie, Abbey National. A fost pentru prima data cand o banca britanica este preluata de un competitor european, rezultatul fiind crearea celei mai mari institutii bancare din zona euro, in functie de capitalizarea bursiera, si a celei de-a patra la nivel european, dupa acelasi criteriu. Intrarea pe piata britanica in urma acestei tranzactii, dar si politica agresiva de extindere in America Latina s-au vazut rapid in rezultatele financiare ale bancii spaniole, care in 2005 a inregistrat un profit de 6,22 miliarde de euro, cu 72,5% mai mare decat in anul anterior.
- Cealalta mare banca spaniola, Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA) – principala concurenta a BSCH – lanseaza oferta de preluare, contra a 6,4 miliarde de euro, a unei institutii de credit italiene, Banca Nazionale del Lavoro, a sasea in ierarhia bancara locala. Guvernatorul bancii centrale italiene, Antonio Fazio, un opozant al fuziunilor bancare transfrontaliere, a respins oferta, preferand-o pe aceea a asiguratorului autohton Unipol, nefinalizata insa din cauza mai multor scandaluri in jurul Unipol. In februarie 2006, BNP Paribas din Franta preia pachetul majoritar al Unipol si anunta o oferta de 9 miliarde de euro pentru Banca Nazionale del Lavoro. La sfarsitul lunii iulie, BNP devenise proprietara a 100% din actiunile bancii italiene.
2005
- IUNIE Preluarea HypoVereinsbank (HVB) din Germania de catre UniCredit din Italia, pentru 19,2 miliarde de euro, a insemnat cea mai mare tranzactie din sectorul bancar consemnata in istoria Europei. Alianta celor doua institutii financiare a relevat interesul bancilor occidentale pentru extinderea spre estul continentului, atata vreme cat noua institutie formata in urma fuziunii are o prezenta covarsitoare in tarile din aceasta parte a continentului, din statele baltice pana in Macedonia si Ucraina. Am creat prima banca realmente europeana, a declarat atunci CEO al HVB, Dieter Rampl. A doua banca germana si cea mai mare din Italia au capatat astfel la un loc active de 733 de miliarde de euro si 28 de milioane de clienti in 19 tari europene, din care 11 milioane in Europa Centrala si de Est.
- SEPTEMBRIE ABN Amro din Olanda a reusit sa devina actionarul majoritar al bancii Antonveneta din Italia, a noua din aceasta tara, dupa jumatate de an de eforturi fara succes: in martie, ABN Amro inaintase o oferta de preluare, respinsa insa atunci de acelasi guvernator al bancii centrale italiene, Antonio Fazio, care ar fi preferat o fuziune interna cu Banca Popolare Italiana. ABN Amro, care detinea deja 30% din Antonveneta, a platit 3,2 miliarde de euro pentru 39% din actiuni, majorandu-si ulterior participatia, pentru ca la sfarsitul lui iulie 2006 sa ajunga la un nivel apropiat de 100%.
- AUGUST Crédit Agricole, cea mai mare institutie bancara din Franta, a cumparat circa 70% din actiunile Emporiki, a sasea banca de pe piata elena, oferind 25 de euro pentru o actiune, ceea ce evalueaza Emporiki la circa 3,3 mld. euro. Achizitia ii ofera Crédit Agricole 2 milioane de clienti in plus in Grecia, tara a carei economie creste de trei ori mai repede decat cea franceza. Ministrul grec de finante a comentat ca tranzactia este cea mai mare privatizare strategica din istoria tarii sale, in timp ce conducerea Crédit Agricole a accentuat ca va folosi Emporiki drept baza pentru expansiune in zona Balcanilor. Francezii au anuntat deja ca vor investi 5 mld. euro pana in 2008 pentru achizitii de active bancare in strainatate.
2006
- AUGUST Banca Intesa, a doua din Italia, anunta preluarea concurentului sau Sanpaolo IMI, urmatorul in topul celor mai mari banci din tara, intr-o tranzactie in valoare de 29,6 miliarde de euro. Rezultatul va fi crearea celei mai mari institutii de credit din Italia si a celei de-a sasea din Europa, cu active totale de 540 de miliarde de euro si o capitalizare bursiera de peste 65 de miliarde de euro. Intesa si Sanpaolo vor avea impreuna 13 milioane de clienti, din care 3 milioane in Europa Centrala si de Est, ceea ce inseamna ca noul grup va ramane in urma UniCredit in privinta extinderii in aceasta zona a continentului, chiar daca va intrece UniCredit pe piata italiana, cu un numar dublu de sucursale (peste 6.000). Fuziunea ar urma sa permita economii de 1,3 miliarde de euro pana in 2009, an pentru care e prevazut un profit net de 7 miliarde de euro.
- Zvonuri despre noi fuziuni iminente au agitat periodic pietele financiare. Au circulat informatii despre o posibila preluare a bancii franceze Société Générale de catre grupul financiar american Citigroup, despre o posibila achizitie a aceleiasi Société Générale de catre UniCredit, despre o intentie a Société Générale de a cumpara banca spaniola BBVA si despre o eventuala fuziune a bancii italiene Capitalia, a patra din tara, cu un concurent de pe piata interna. Capitalia este in continuare vazuta si ca o posibila tinta de achizitie pentru ABN Amro sau UniCredit, ca si urmatoarea clasata in topul bancilor italiene, Monte dei Paschi di Siena. In centrul speculatiilor a ramas si banca germana Commerzbank, a doua din tara, considerata o candidata sigura pentru fuziunea cu Deutsche Bank, ultima din top 3 al pietei germane. Acum, dupa ce in Italia au fuzionat Intesa si Sanpaolo IMI, a aparut ideea ca institutia nou formata astfel ar urma sa cumpere Commerzbank, intr-o a doua tranzactie italo-germana de proportii, dupa cea de anul trecut intre UniCredit si HVB.
September 5, 2006