Tag: Anglia

  • SUA – Romania din 1994, detronat la audienta de SUA – Anglia

    Circa 15,8 milioane de telespectatori au urmarit meciul echipei
    lor cu Brazilia in optimile CM-1994, insa numarul pentru SUA –
    Anglia constituie un record pentru un meci din primul tur, conform
    Nielsen.
    Precedentul record de audienta a fost stabilit in 1994, de 12,1
    milioane de persoane la meciul SUA – Romania, scor 0-1.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Si fotbalistii s-au ‘ars’ in imobiliare

    Constienti de averea lor si manati de orgoliu, fotbalistii nu se
    dau in laturi de la acumularea de proprietati cu care sa
    impresioneze, platind insa adesea mai mult decat merita. Cel mai
    recent exemplu in acest sens este o proprietate scoasa la vanzare
    de cuplul, actualmente despartit, format din cantareata Cheryl Cole
    si Ashley Cole, jucator al echipei Chelsea, pe care cei doi au
    platit 3,5 milioane de lire sterline la achizitie, cheltuind
    ulterior o suma insemnata de bani pentru a-si amenaja casa dupa
    gusturile lor.

    Acum casa e la vanzare, dar, din nefericire, situarea sa in
    apropiere de o sosea si o pasarela nu o face prea atragatoare
    pentru cumparatori, asa ca daca ar vrea sa gaseasca repede un
    client, proprietarii vor iesi in pierdere.

    Si alti fotbalisti ajung sa regrete achizitiile la care i-a impins
    dorinta de a epata sau capriciul de a-si cumpara o casa chiar
    atunci cand si-au dorit, fara a asculta de sfatul expertilor
    imobiliari. Capriciul a fost speculat la vremea respectiva de
    vanzatori, care au tinut la pret cand au aflat ce profesie are
    potentialul cumparator.

    Printre cei iesiti in paguba se numara Phil Neville de la Everton,
    care, dupa ce si-a aranjat casa de secol XVIII in stil Versace, a
    vandut-o cu 1,5 milioane de lire, mult sub pretul de 4 milioane de
    anul trecut. O surpriza neplacuta a avut si fostul fotbalist Jamie
    Redknapp: dupa ce s-a mutat in locuinta moderna mult dorita, a
    constatat ca se simte in ea ca intr-un acvariu din cauza
    bovindourilor mult prea mari de la primul nivel.

    Nici Didier Drogba de la Chelsea nu a facut o alegere prea
    inspirata cu vila lui, pe care si-a dorit-o neaparat intr-o zona
    preferata si de alti sportivi, cum ar fi capitanul echipei sale,
    John Terry, sau jucatorul de tenis Andy Murray. Drogba a priceput
    insa abia dupa ce si-a cumparat locuinta ca aceasta nu-i oferea
    prea multa intimitate din cauza situarii la colt de strada.

  • 126 de milioane de lire sterline, un gol al Angliei la Mondiale

    Cei de la Sky News au anuntat cat valoareaza un gol al Angliei
    la mondiale! Nici mai mult nici mai putin decat 126 de milioane de
    lire sterline. In cazul in care Anglia va castiga turneul final din
    Africa de Sud, economia va avea un castig de 2 miliarde de lire
    sterline.


    Cititi mai multe
    pe www.sport.ro

  • Asaltul asupra euro se reia pe pietele financiare

    “Imi pare rau pentru Portugalia, alte tari sar peste rand si i-o
    iau inainte”, scrie ironic un forumist de pe un site imobiliar
    britanic, imediat dupa aparitia zvonului de marti privind un
    pretins ajutor de 280 de miliarde de euro cerut de Spania de la
    FMI. In ultimele zile, numerosi analisti financiari au prezentat
    Portugalia ca pe urmatoarea victima a crizei datoriilor din Europa,
    dupa Grecia, pentru ca brusc sa apara speculatii despre urmatoarele
    potentiale victime, cu infinit mai multa greutate decat Portugalia:
    una din zona euro – Spania, economie de patru ori mai mare decat
    cea greceasca, iar cealalta – Marea Britanie, care mai nou pare sa
    ia locul Italiei in randul economiilor europene considerate pana
    acum la adapost de efectele bolii grecesti.

    Premierul Jose Luis Zapatero a calificat drept “nebunie” ideea
    ca ar cere 280 de miliarde de euro ajutor de la FMI, iar purtatorul
    de cuvant al FMI a spus si el ca zvonul aparut in publicatia israeliana Globes “n-are
    nici o legatura cu realitatea”. Dar impactul disproportionat de
    mare al zvonului cu Spania a contribuit la un plonjon
    generalizat
    al pietelor in cursul zilei de marti, generat de
    neincrederea in planul de salvare a Greciei: euro a scazut sub 1,30
    dolari pentru prima oara in ultimul an, pietele europene de actiuni
    au terminat in scadere, cu cele din Grecia si Spania pierzand 6,7%,
    respectiv 5,4%, randamentele obligatiunilor grecesti si spaniole au
    urcat, iar bursele americane au simtit din plin efectul, cu
    indicele Dow Jones coborand sub 11.000 de puncte. Pe pietele
    asiatice, euro a ajuns in tranzactiile de miercuri la 1,2947
    dolari.

    Aceste evolutii dovedesc nu numai sensibilitatea pietelor la
    orice informatie negativa, ci si faptul ca astfel de informatii,
    chiar daca sunt dezmintite, merg in sensul asteptarii celor ce
    cauta urmatoarea veriga slaba in lantul economiilor europene – nu
    neaparat din zona euro – cu care s-ar putea repeta povestea Greciei
    (costurile de indatorare cresc vertiginos, agentiile de evaluare ii
    coboara ratingul, tara nu mai poate avea acces la finantare de pe
    piete si e silita sa apeleze la sustinerea UE-FMI sau sa declare
    incapacitate de plata).

    “A fost un atac speculativ cat se poate de clar. Probabil un
    fond de risc care a shortat Spania a lansat zvonul, ca sa castige
    de pe urma lui. Cu siguranta cel ce l-a propagat vindea titluri
    spaniole”, a comentat
    Jose Luis Carpatos
    , de la compania de cercetare
    Serenitymarkets.com.

    SE PREGATESTE ANGLIA?

    Urmatoarea pe lista, in afara de Spania, ar putea fi Marea
    Britanie: agentiile de rating au avertizat de mai mult timp ca tara
    si-ar putea pierde ratingul de credit suveran (AAA, ratingul
    maxim), daca guvernul rezultat din alegerile de la 6 mai nu va lua
    masuri rapide de reducere a deficitului bugetar. Analisti ai
    Goldman Sachs au comparat zilele trecute problemele fiscale din
    Marea Britanie cu cele ale Spaniei si au prezis ca dupa alegeri,
    starea economiei insulare va fi foarte atent examinata. Insusi Axel
    Weber, seful Bundesbank, ar fi comparat in fata parlamentarilor
    germani situatia fiscala a tarii cu cea a Greciei, conform unor
    relatari publicate de
    The Wall Street Journal
    , dar neconfirmate oficial. Deficitul
    fiscal al Marii Britanii se apropie de 12% din PIB, iar datoria
    publica este de 70% din PIB.

    Nu e de mirare ca Grecia, Spania sau Italia, primele state
    intrate sub presiunea pietelor, au considerat ca asaltul mediatic
    si pariurile contra economiilor lor le ameninta siguranta nationala
    si si-au mobilizat serviciile secrete sa afle ce manevre fac
    fondurile speculative, in frunte cu faimosul Paulson & Co.,
    tovarasul celor de la Goldman Sachs, scria inca din luna martie
    revista italiana
    Panorama
    . Fapt e ca in presa financiara abunda zilnic analizele
    pesimiste despre viitorul zonei euro, cu declaratii ale unor
    reprezentanti de fonduri de investitii, analisti sau brokeri care
    recunosc ca pariaza pe un declin al monedei europene sau pe un
    faliment al Greciei, urmat de un val de probleme in toata Europa,
    daca nu chiar de dezintegrarea completa a zonei euro.

    “Nu exista nici o incredere in ceea ce UE si FMI au propus
    pentru Grecia. Pietele de capital pariaza pe un faliment al
    Greciei, premisa fiind ca populatia tarii nu va accepta termenii
    intelegerii, iar ingrijorarea privind extinderea problemelor
    afecteaza moneda euro”, declara
    Dean Popplewell
    , director de strategie la firma canadiana de
    brokeraj Oanda. “Dinamica datoriei Greciei arata cum arata cea a
    Argentinei in 2000, cu un an inainte de faliment. Sprijinul UE-FMI
    va ajuta Atena sa-si plateasca datoriile in 2010, dar ingrijorarea
    noastra e ca in 2011, 2012, 2013 criza se va intoarce”, adauga
    Michael Hasenstab, manager al Templeton Global Bond Fund, care
    prevede ca moneda europeana va scadea in continuare.

  • La moara regelui

    Asa stau lucrurile in cazul resedintei de la tara a fostului
    rege Eduard al VIII-lea al Angliei, din apropiere de Paris, unde
    regele a locuit in anii ’50 si ’60 impreuna cu sotia sa, Wallis
    Simpson, pentru care renuntase la tron.

    Resedinta, de fapt o moara din Gif-sur-Yvette, la sud de
    Versailles, a fost singura proprietate a fostului rege si a sotiei
    sale, deveniti duce si ducesa de Windsor dupa abdicarea lui Eduard,
    restul proprietatilor unde au locuit fiind doar inchiriate.

    Desi cei doi mai aveau o resedinta in Bois-de-Boulogne, la Paris,
    unde fusesera invitati de primaria orasului sa locuiasca, in
    schimbul unei chirii modice, Eduard si sotia profitau de fiecare
    sfarsit de saptamana pentru a fugi din capitala, uneori in compania
    unor oaspeti de seama, cum ar fi Richard Burton, Elizabeth Taylor
    sau Marlene Dietrich.

    Moara din Gif-sur-Yvette a fost cumparata de o organizatie
    britanica, The Landmark Trust, specializata in achizitia de cladiri
    vechi, incarcate de istorie, pe care le restaureaza cu grija si le
    introduce in circuitul turistic, inchiriindu-le celor ce doresc
    sa-si petreaca un sfarsit de saptamana sau o intreaga vacanta
    intr-o ambianta istorica.

    Organizatia a fost invitata de autoritatile franceze sa se ocupe de
    restaurarea unor cladiri istorice abandonate din zona de coasta a
    Frantei, care vor fi si ele inchiriate turistilor. Primul proiect
    al filialei franceze a The Landmark Trust, Landmark France – casa
    cuplului de Windsor – nu face insa parte din aceasta initiativa,
    dar a fost aleasa pentru frumusetea si farmecul sau rural, cat si
    pentru legatura sa cu ilustrele personaje, foarte importante in
    societatea pariziana a vremii.

    Turistii dornici sa surprinda ceva din atmosfera de altadata a
    casei vor putea petrece acolo cel putin un week-end, cu incepere
    din luna iulie, cand Landmark intentioneaza sa o deschida
    publicului.

  • Dupa Grecia, se pregateste Anglia

    Lira sterlina a atins recent minimul fata de dolar din ultimele
    zece luni. Scaderea lirei a urmat unui declin abrupt de la 1
    martie, dupa ce sondajele au aratat ca opozitia conservatoare si-a
    pierdut avansul considerabil in cursa electorala. Fara o majoritate
    politica puternica, care sa atace problemele fiscale spinoase ale
    tarii, investitorii ar putea sa ceara dobanzi tot mai mari pentru
    imprumuturile acordate guvernului, creand conditiile pentru o
    evolutie in forma de W a crizei – adica o recesiune care se
    intoarce dupa un scurt reviriment – daca nu chiar mai rau.

    Investitorii s-au ingrijorat ca parlamentul va fi prea
    fragmentat dupa alegerile din mai ca sa mai aduca pe linia de
    plutire finantele tulburi ale Marii Britanii, iar aceasta a
    influentat negativ randamentul obligatiunilor guvernamentale
    etalon, cu scadenta la zece ani (“gilts”).

    “Daca chiar vreti sa vedeti o problema fiscala, uitati-va la
    Marea Britanie”, spune Mark Schofield, strateg pentru instrumentele
    de investitii cu venit fix la Citigroup. “|n Europa, deficitul
    mediu e de 6% din PIB, iar in Marea Britanie e de 12%. Si acesta e
    doar inceputul.”

    De la intensa interventie fiscala a guvernului laburist din 2008
    si 2009, randamentele datoriei publice guvernamentale britanice au
    ajuns sa fie printre cele mai mari din Europa. La o scara mai
    larga, care include si datoriile populatiei si ale companiilor,
    nivelul total al datoriei din Marea Britanie este al doilea din
    lume dupa cel al Japoniei, de 380% din produsul intern brut,
    potrivit unui raport recent al companiei de consultanta
    McKinsey.

    In ultimele saptamani, atentia s-a concentrat pe potentialele
    probleme cu rambursarea datoriei din Grecia, Portugalia si Spania,
    tari unde costurile imprumuturilor au crescut ametitor, odata cu
    deficitele, pe masura ce investitorii au cerut dobanzi tot mai mari
    care sa compenseze riscul de a imprumuta aceste state.

    Dar recenta prabusire a valorii lirei si recenta crestere a
    randamentului pentru obligatiunile britanice cu scadenta la zece
    ani, pana la peste 4%, sugereaza ca investitorii se pregatesc sa
    reevalueze situatia fiscala a tarii. Randamentul este venitul anual
    al investitorului din obligatiuni, ca procent din costul total al
    acestora, si creste invers proportional cu valoarea
    obligatiunii.

  • Tezaurul din Anglia

    Prestigiu si profit. Asta obtine Banca Nationala a Romaniei pastrandu-si depozitele in aur monetar la banci straine. Anul trecut, BNR a lichidat depozitele pe care le detinea la bancile Barclays (Marea Britanie) si Morgan Stanley (SUA) si le-a mutat la Banca Angliei, Nova Scotia (Canada) si Fortis Bank Bruxelles. Prin aceasta miscare banca centrala a pierdut aproape 124.000 de euro, din cauza diferentelor nefavorabile dintre pretul de piata si costul mediu de lichidare a depozitelor. La cheltuieli s-au adaugat si taxele de depozitare la Banca Angliei si cele de expertizare a aurului din Tezaurul central. Dar toate aceste pierderi sunt controlate, asigura oficialii bancii.Valoarea totala a depozitelor externe de aur ale BNR era, la sfarsitul lui 2005, de 871 de milioane de euro, in crestere cu 41% fata de 2004. Potrivit situatiilor financiare ale BNR, stocul de aur se ridica, in 2005, la 103,55 tone, fiind reevaluat la 5,37 miliarde de lei (1,47 miliarde de euro). Din stocul total, BNR pastreaza la Banca Angliei aproximativ 61 de tone de aur. Aurul din depozitele BNR este sub forma de lingouri standard – evaluate la sfarsitul lui 2005 la 397 milioane de euro, in crestere cu 25% fata de 2004 – si de monede de aur – in valoare de 205 mil. euro. Cantitatea de aur monetar a scazut usor in cursul lui 2005, cu 73 de kilograme, pentru ca BNR a restituit unor persoane fizice aurul confiscat in timpul comunismului. Pe langa aurul monetar, BNR mai are in Tezaur si aur la alte standarde, in valoare de 18,2 milioane de euro, ceea ce duce totalul activelor in aur la aproape 1,5 miliarde de euro. Cele mai bogate banciConform World Gold Council, bancile centrale cu cele mai mari depozite in aur erau, in iunie 2006:1. Statele Unite – 8.135 de tone2. Germania – 3.427,8 tone3. Franta – 2.790,0 tone4. Italia – 2.451,8 tone5. Elvetia – 1.290,1In acest clasament, Romania ocupa locul 31, cu 104,8 tone, inaintea unor vecini europeni precum Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovenia si Ungaria.