Tag: NOUTATI

O geanta cat o lume

Kelly Link este laureata a premiilor World Fantasy, Locus, Hugo si Nebula. S-a lansat cu volumul „Stranger Things Happen“ (2001) si a continuat cu „Magic for Beginners“ (2005). Acesta din urma, recent tiparit de editura Tritonic, este o colectie de povestiri care aduna, ca prin magie, zombies, vrajitoare, supereroi sau magazine bantuite. Cel dintai text, „Geanta fermecata“, este povestea Genevievei si a bunicii ei Zofia, cea mai mare mincinoasa din lume. Este povestea povestilor pe care aceasta bunica le spune, dar nu inainte de a sfatui auditoriul sa nu creada nimic. Este povestea unei genti fermecate, proprietate a bunicii, ajunsa dupa moartea acesteia la nepoata. O geanta in care, pe rand, dispar ba sotul bunicii, ba iubitul nepoatei, ba o intreaga populatie, a celor de sub deal. Unii dintre ei se intorc, numai ca o zi de stat in geanta face cat douazeci de ani de-ai nostri.

Kelly Link, Magia pentru incepatori,

Editura Tritonic, Bucuresti, 2006

Terapia prin reverie

Iata ce scria Mircea Cartarescu intr-un text intitulat „Bucurestiul meu“: „Citind Dostoievski, ma gandeam ca, de vreme ce Dostoievski n-a fost inger, ci om ca si mine, voi putea scrie si eu ceva, poate, mai minunat ca «Netocika Nezvanova» (nu stiam pe atunci ca nu poate exista ceva mai minunat)“. Acest minunat si atat de putin cunoscut roman dostoievskian a fost editat penultima oara in anii ‘50 ai veacului trecut, la editura „Cartea rusa“. Iata-l acum aparand la editura Fundatiei Pro. Desi romanul se deschide asupra „primei clipe de trezire din somnul copilariei“ a Netocikai, atat ea, cat si toti aceia care-i stau in preajma nu vor inceta o clipa sa viseze. Visatori incurabili, rataciti in „naluciri fantastice“, Efimov, mama eroinei, Alexandra Mihailovna, si iubitul ei isi construiesc lumi paralele sub vraja carora sa poata supravietui unui cotidian mizerabil.

F.M. Dostoievski, Netocika Nezvanova,

Editura Fundatiei Pro, Bucuresti, 2006

Goana dupa stiri

Considerat „singurul geniu comic de prima mana produs de englezi dupa George Bernard Shaw“, Evelyn Waugh (1903-1966) s-a inspirat in acest roman din propria sa experienta de corespondent al ziarului Daily Mail in timpul razboiului italiano-etiopian. El descopera uluit ca misiunea primordiala a presei, aceea de a informa publicul in mod obiectiv, este practic imposibil de pus in practica din pricina mai multor obstacole: lupta de interese, competitia intre ziare si, mai ales, goana nemiloasa dupa „scoop“, adica dupa „bombe“ jurnalistice. Din pricina unei neintelegeri, un ziarist cam prostut, William Boot, este angajat de patronul de la Daily Beast ca sa relateze de la fata locului razboiul civil dintr-o tara imaginara a Africii. Ajuns aici, nu gaseste nici un razboi, ci o uriasa harababura politico-financiara. Ca sa evite demiterea, da la iveala un urias „scoop“, pe care il descopera din pura intamplare.

Evelyn Waugh, „Bomba zilei“,

Editura Leda, Grupul editorial Corint, 2006

Nostalgia dupa Romania

Cartea lui Jeanine Rotem Galmore este, inainte de orice, o poveste autobiografica. Dar naratiunea nu este doar cea a unui destin individual. Ea relateaza, cu pregnanta simbolica, peripetiile unei familii evreiesti din Romania: strabunicii si apoi bunicii autoarei veniti din Moldova la Bucuresti, parintii, sora, rubedeniile si prietenii din Romania anilor ‘50, felul in care cutumele ancestrale refuza sa moara, traditiile evreiesti impletite cu cele autohtone, sar-mul discret al unei burghezii care persifleaza noile mentalitati si care trateaza atmosfera ideologizanta si rigorile dictatoriale ale regimului comunist cu o subtire ironie. In cele din urma – exodul, plecarea spre Israelul anilor ‘60, tara tuturor fagaduintelor. Aici –  tragedia neasimilarii familiei autoarei, chinurile de a se simti romani printre evrei, asa cum inainte se simtisera evrei printre romani.

Jeanine Rotem Galmore, Descatusare,

Editura Eminescu, Bucuresti, 2006

Erezii In Valea Regilor

Pe la 1300 i.Hr., tanarul Meriamun, fiu de nobil egiptean, tocmai calatoreste pe Nil, spre Panapolis, impreuna cu parintele sau. Deodata, ajunge in dreptul unui splendid oras pustiu, de unde mila zeilor pare sa se fi retras. Este orasul eretic, urbea blasfe-miilor, unde miturile si-au pierdut intelesurile fondatoare si unde religia si-a croit fagasuri de nepriceput. Asezarea, edificata de Akhenaton, faraonul care i-a renegat pe zeii traditionali egipteni, a ajuns simbolul unei rani vii in inima Regatului si a capatat aparentele unui oras-fantoma, in care traieste, in recluziune totala, misterioasa Nefertiti. Meriamun se hotaraste sa afle adevarul despre cauzele care au dus la pustiirea locului si incearca sa croiasca, pornind de la amintirile contemporanilor sai, un portret cat mai exact al lui Akhenaton. Condusa ca o ancheta politista, aceasta experienta de arheologie spirituala trezeste perplexitate, cata vreme marturiile solicitate sunt contradictorii, daca nu chiar diametral opuse. Autorul volumului, Naghib Mahfuz, acuzat el insusi de iconoclastie in Egiptul sau natal, este primul scriitor de limba araba care a primit Premiul Nobel (1988).

Naghib Mahfuz, Akhenaton, cel ce salasluieste in adevar,

Editura Humanitas, Col. Raftul Denisei, 2006

Detectiv in Botswana

Cu tenacitatea, gandirea simpla si sanatoasa a Vitoriei Lipan, dar fara pornirile razbunatoare ale acesteia, sefa Agentiei de detective nr. 1, Mma Ramostwe, rezolva cele mai dificile cazuri cu firescul cu care alte doamne spala si calca rufe. In acest al doilea volum al seriei sale construite in jurul respectivului personaj, Alexander McCall Smith ne readuce pe taramurile arse de seceta ale Botswanei, in capitala Gaborone. Exotismul tabieturilor, ciudatenia apucaturilor populatiei, standardele de moralitate exagerat de inalte fac din lectura „Lacrimilor de girafa“ o aventura. Acum, Mma Ramostwe se afla pe urmele unui tanar american disparut cu 10 ani in urma in desertul Kalahari si, in subsidiar, rezolva enigma unui sot adulterin. Pe fundal – propria ei tentativa de intemeiere a unei familii, alaturi de stimabilul Matekoni, mecanic de automobile si tatic de ocazie. Umorul de factura temperat-britanica nu-si are egal decat in suspansul anchetelor si in demonstratia de istetime a detectivelor.

Alexander McCall Smith, Lacrimi de girafa,

Editura Polirom, Iasi, 2006

Patru inmormantari si o nunta iluzorie

Volum de debut al unuia dintre cei mai prizati autori britanici de romane politiste, „Viu sau mort“ pune in scena o istorioara tragica. Patru buni amici se hotarasc sa „ingroape“ viata de burlac a prietenului lor Michael Harrison. Destul de piliti, il asaza pe companionul lor intr-un mormant, insotit de o teava pentru respirat, o sticla de whisky si un walkie-talkie, dupa care pleaca intr-un bar de striptease. Lovitura de teatru: cei patru mor intr-un accident de masina. Ingrijorata de disparitia lui Michael, viitoarea sotie ii cere comisarului Roy Grace sa inceapa o ancheta. Detectivul Grace va face recurs la puterile stiintelor oculte, spre groaza rationalilor sai sefi.

Peter James, Viu sau mort,

Editura Nemira, 2006

Omul fara de lege

Roman-cult, devenit scenariu al filmului cu acelasi nume care a fost nominalizat, in 1971, la nu mai putin de patru premii Oscar, „Portocala mecanica“ dezvaluie peisajul unei Anglii distopice, situate intr-un viitor postindustrial. Personajul principal, Alex (al carui nume nu este ales intamplator, pentru ca „A-lex“ poate insemna fara lege), este seful uneia dintre bandele de derbedei care terorizeaza lumea. Contrar mersului firesc al raului, tanarul accepta sa devina cobaiul unui proiect de insanatosire umana pus la cale de guvern. Incet, incet isi da seama ca nu mai e capabil sa comita crimele care il delectau atat, dar nici sa mai resimta voluptati estetice in fata unor capodopere care ii erau dragi si nici sa se mai apere de el insusi. Dupa cura, a devenit ceea ce guvernul dorea: o portocala mecanica, incapabila sa faca binele sau raul. Un om incapabil sa aleaga, un personaj fara lege si lipsit de cea mai elementara umanitate.

ANTHONY BURGESS, PORTOCALA MECANICA,

EDITURA HUMANITAS, 2006

Spioni fara voie

Desi a fost publicat cu mai bine de un veac in urma (1903), romanul „Enigma nisipurilor“ ramane la fel de proaspat si de atractiv, nu doar pentru ca este un palpitant volum de spionaj (la vremea aparitiei, critica a considerat ca a schimbat radical canoanele genului), ci si pentru ca reprezinta unul dintre cele mai bine scrise si informate documente privind navigatia „de aventura“. Romanul descrie odiseea a doi tineri englezi, Carruthers si Davies, plecati intr-o croaziera la bordul unui mic iaht. Ajunsi in Marea Nordului, cei doi descopera in largul insulelor Frizone ca armata germana tocmai pune la cale un plan de invazie maritima a Marii Britanii. La vremea cand a fost scris, romanul a fost nu doar o excelenta poveste de aventuri, ci si o pledoarie cu scopuri propagandistice pentru o pregatire navala a tinerilor voluntari englezi.

Erskine Childers, Enigma nisipurilor,

Editura Leda, Grupul editorial Corint, Bucuresti, 2006

Cosmaruri rusesti

Negre, rascolitoare, stranii, atipice, atinse aproape toate de aripa geniului – romanele din seria Byblos a Editurii Curtea Veche si-au mai anexat o piesa de rezistenta, iesita de sub condeiul unui scriitor venerat ca „mostenitor al lui Gogol si al lui Dostoievski“: Iuri Mamleev. Acest roman, spune autorul in prefata, „a fost creat intr-o perioada de profunda ilegalitate (anii ‘60), la Moscova. Nici vorba nu putea fi de publicarea lui in URSS, desi nu continea nimic de natura politica. Continea, in schimb, cosmarul acestei lumi“. Publicat de o editura americana si apoi aclamat in Occident, „Sectantii“ isi da masura violentei si naturii sale sumbre inca din primele randuri: un pasager coboara din tren intr-o statie de provincie, cere o tigara unui localnic, il ucide cu sange rece, dupa care, tolanit in preajma cadavrului, incepe sa-i povesteasca defunctului propria viata.

Iuri Mamleev, Sectantii,

Editura Curtea veche, Bucuresti, 2006