Asociaţia a efectuat teste pe 29 de produse comercializate în Belgia.
“Toate produsele au fost supuse unor teste ADN pentru a fi depistată prezenţa de materie genetică de vită, porc, pui, curcan, oaie sau cal. Am descoperit ADN de vită, porc şi pui”, precizează asociaţia.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Reprezentanţii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimenelor (ANSVSA) au precizat că joi, prin Sistemul Rapid de Alertă, a fost transmisă această suspiciune de fraudă, constând în substituirea cărnii de vită cu cea de cal.
Din lotul respectiv au fost prelevate probe de către inspectorii sanitari veterinari, rezultatul analizelor urmând să fie făcut public în aproximativ o săptămână.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
6 ianuarie 2011. Bilantul anual al Ministerului Sanatatii. “Una
dintre nereusite e aceea ca dubla comanda in sistemul sanitar se
mentine. O singura comanda ar fi mult mai benefica. A avea un
sistem bicefal cu doua institutii care reglementeaza acest domeniu
nu cred ca in momentul actual este benefic.” Cseke Attila isi
reprosa ca nu a reusit sa gestioneze direct banii CNAS, un buget de
patru ori mai mare decat cel al ministerului pe care il conduce.
Intrebat ce l-a oprit sa gestioneze singur fondurile din sanatate,
ministrul a raspuns: “Aceasta este decizia deocamdata. Multumesc
mult” si a parasit sala de conferinte. BUSINESS Magazin a solicitat
ulterior un interviu pentru a discuta pe larg subiectul, iar
raspunsul biroului de presa al institutiei a venit sec: “Am
discutat cu domnul ministru Cseke solicitarea dumneavoastra. Domnul
ministru nu doreste un interviu pe aceasta tema”.
In momentul actual, sumele provenite din colectarea
contributiilor la sistemul de asigurari de sanatate sunt cheltuite
de CNAS, insa nu intra in gestionarea directa a Casei, ci raman la
Ministerul de Finante, care dispune acordarea fondurilor in functie
de disponibilitatile financiare. Ministrul sanatatii vorbea inca
din octombrie 2010 despre scoaterea Fondului Unic de Asigurari de
Sanatate din administrarea Ministerului Finantelor Publice si
trecerea acestuia in administrarea Casei Nationale de Asigurari de
Sanatate. Iar CNAS ar urma sa treaca in subordinea Ministerului
Sanatatii unde va fi condusa de un secretar de stat. Scopul il
enunta tot atunci chiar ministrul Cseke Attila: “O colectare total
transparenta. Se vor evita discutiile privind destinatia banilor
pentru sanatate prin intermediari. Va avea un impact pozitiv pentru
societate si va putea fi vizibil si efortul bugetar”. De mentionat,
bugetul Casei de Asigurari e actualmente aprobat de Parlament, iar
presedintele Casei e desemnat de primul-ministru.
“Ministrul nu e specialist in domeniu si i se pare mult mai usor
sa aiba Casa la dispozitia sa. El are o frustrare ca e criticat ca
nu functioneaza sistemul, desi nu poate gestiona discretionar banii
din sanatate”, incepe o discutie, cu BUSINESS Magazin, profesorul
Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor. El mai spune
ca banii din sanatate nu sunt condusi de un sistem bicefal,
intrucat Casa functioneaza ca urmare a actelor normative ale
Guvernului si a bugetului stabilit de Parlament, iar CNAS nu are
drept de initiativa legislativa. “Exista totusi o cultura de a avea
totul sau nimic mostenita din vechiul regim”, adauga Astarastoae.
Medicii militeaza pentru varianta in care CNAS ar functiona
autonom, cu membri ai consiliului de administratie alesi direct de
asigurati, de fapt o veche o lege din 1997 care nu a functionat
niciodata. Oficial, pentru ca se cheltuiau prea multi bani pe
alegeri. De fapt, institutia nu ar mai fi avut comanda politica,
iar banii nu s-ar mai fi putut aloca dupa criterii subiective.
“Structura actuala ar trebuie sa functioneze dupa modelul de
business din orice afacere: ministrul sanatatii este CEO-ul, iar
seful Casei este CFO. Ar trebui sa lucreze ca o echipa in
gestionarea banilor din sanatate”, spune Dragos Damian,
presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din
Romania. Insa cata vreme contributia la asigurarile de sanatate a
tot scazut in ultimii ani si a mai venit si criza pe deasupra,
banii nu mai vin la Casa asa cum se intampla in trecut. Asa se face
ca, explica Damian, CNAS nu mai e interesanta pentru ca “nu mai
aduce excedent bugetar” cum se intampla acum doi-trei ani, ci “ia
bani de la buget”. In viziunea sa, ministrul sanatatii vrea sa
aiba, asadar, un control al finantarii, crezand ca va aloca banii
mai eficient. Insa de fapt, problemele s-ar muta de la Casa la
minister. “In loc sa apara Lucian Duta la televizor care sa se
planga de lipsa banilor, va aparea Cseke Attila”, rezuma seful
APMGR. Specialistii intervievati sunt de acord ca ideea ca “trebuie
sa scapam de CNAS ca sa aducem bani la buget” nu va functiona cat
timp sistemul nu e remodelat si nici reformat. Mai intai trebuie
puse la punct chestiuni ca informatizarea, indicatorii de
performanta la toate capitolele si aducerea de resurse din mediul
privat si abia apoi se poate porni discutia despre cine
administreaza banii.
(continuarea in pagina a 2-a)
Monica Iacob-Ridzi sustine pe blogul sau ca va fi internata,
luni, intr-o clinica austriaca, urmand ca marti sa fie supusa unei
biopsii osteo-medulare, interventie efectuata sub anestezie
generala. “Nu ma asteptam la acest verdict, recunosc. Dupa zecile
de analize facute, dupa tratamentele riguroase din ultimele luni,
am sperat ca sunt pe drumul unei insanatosiri in evolutie.
Rezultatele sunt, insa, contradictorii, diagnosticul este incert.
Prognoza… imposibil de estimat”, arata Monica Iacob Ridzi pe
blogul sau. Fostul ministru aminteste totodata si “de asa-zisa
strategie” de scapare de responsabilitatea juridica prin inventarea
acestui diagnostic.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Expunerea romanilor la instrumentele financiare de economisire
si investitii este descurajanta pentru institutiile financiare, dar
si pentru oamenii de rand, care, pe zi ce trece, simt ca nu mai fac
fata cheltuielilor si abia reusesc sa-si administreze veniturile
lunare. Romanii economisesc doar 7% din cat castiga intr-o luna,
nivel minim in randul celor 10 state incluse intr-un studiu
realizat de grupul ING, iar un sfert dintre respondenti au un plan
de pensie privata, o treime detin o asigurare de viata si numai 8%
un produs pentru investitii. Cu toate acestea, aproape jumatate
dintre romani au o temere majora – la pensie vor avea mai putini
bani decat parintii lor, prespectiva deloc optimista, in conditiile
in care este stiut ca majoritatea pensionarilor au relae probleme
in a-si acoperi cheltuielile cotidiene.
Din acest punct de vedere, foarte multi isi exprima intentia de
a-si planifica inca de pe acum viitorul financiar, chiar daca
aceasta idee nu le confera o oarecare stare de disconfort psihic.
Sunt motivati, in primul rand, de insuficienta sistemului de pensii
in a le asigura un nivel adecvat de venituri (39%), ingrijorarea
privind siguranta financiara (36%) si dorinta de a-si intretine
familia (36%).
Teama privind sistemul de pensii este pe primul loc si in cazul
polonezilor, in timp ce in tari precum SUA, Spania, Coreea, Mexic
si India principalul resort pentru planificarea financiara tine de
ingrijorarea privind siguranta financiara, iar in Olanda si Belgia
de dorinta de a avea flexibilitate.
“Realitatea economica a ultimilor ani si dificultatile cu care
se confrunta statul in a asigura venituri satisfacatoare la pensie
sau in alte situatii de asistenta sociala determina schimbari
importante in mentalitatea romanilor, tot mai multi constientizand
ca trebuie sa isi suplimenteze veniturile prin economisire
individuala. Suntem, totusi, la inceput de drum, in conditiile in
care putini romani utilizeaza instrumentele financiare de
planificare pe termen lung si multi nu sunt obisnuiti cu acest
demers”, spune Cornelia Aurelia Coman, director general ING
Asigurari de Viata si Presedinte al Consiliului de Administratie al
ING Pensii
Astfel, studiul releva faptul ca, desi consumatorii romani isi
administreaza finantele personale curente intr-o maniera relativ
ordonata (aproape 80% pastrand o evidenta a bugetului personal,
peste media globala de 70%), si in pofida temerilor exprimate cu
privire la viitorul financiar, acestia sunt mai putin activi in
privinta utilizarii instrumentelor financiare pentru asigurarea
unui viitor mai sigur.
Concret, doar o treime dintre romani detin o asigurare de viata
(comparativ cu 54% la nivel global), 36% au un cont de economii
(jumatate fata de media globala) si 25% au un plan de pensii (vs.
38% media globala). In privinta utilizarii produselor de
investitii, romanii se plaseaza pe ultimul loc in randul tarilor
incluse in studiul ING, cu un procent de 8% – de patru ori mai
redus decat media din tarile analizate. In schimb, procentul celor
care detin un card de credit in Romania (63%) este relativ similar
cu cel de la nivel global, si doar 15% dintre romani (vs. 28% la
nivel global) au o ipoteca.
“Conform studiului, 36% dintre respondenti declara ca isi
planifica viitorul financiar deoarece sunt ingrijorati de siguranta
lor financiara si tot 36% din grija fata de familie. Aceasta
tendinta este demonstrata si de procentul de 62% care au declarat
ca respecta bugetul lunar stabilit si care este foarte apropiat de
media totala inregistrata (63%)”, explica Maria Cristina Matei,
director executiv Retail Banking, ING Bank Romania.
Si pe termen scurt consumatorii romani sunt mai expusi
riscurilor financiare – 42% dintre gospodariile din Romania nu
dispun de un fond de urgenta. In acelasi timp, doar un sfert dintre
respondentii din Romania au un fond de urgenta suficient pentru a
acoperi cheltuielile pe mai mult de sase luni; spre comparatie, la
nivel global 30% dintre consumatori au un fond de urgenta pentru
mai mult de jumatate de an. Cei mai prevazatori se dovedesc
consumatorii din India (87% detin fonduri de urgenta), Japonia
(81%), Olanda (73%) si Coreea (72 %). Astfel, procentul romanilor
care sunt nevoiti sa se imprumute atunci cand nu dispun de
suficiente resurse financiare este de 27% (vs. 16% global).
“Bunicii nostri aveau si ei durerile lor. |n 1968, durerile
primesc o lovitura. Apare Algocalminul (…) Timpurile se schimba.
Algocalmin ramane acelasi”, spunea o reclama TV la celebrul produs
romanesc, interzis de ani buni in tari precum Statele Unite ale
Americii, Arabia Saudita, Israel, Nepal si Marea Britanie, in timp
ce, in Uniunea Europeana, acest tip de analgezic poate fi cumparat
numai pe baza de prescriptie medicala.
Exceptie fac Bulgaria, Polonia si Romania, insa doar pana la finele
anului, intrucat Agentia Nationala a Medicamentului a aprobat
solicitarea companiei Sanofi-Aventis/Zentiva privind armonizarea
legislatiei cu cea
din tarile UE.
In portofoliul Zentiva, companie cu afaceri de 194 de milioane
de euro anul trecut in Romania, comprimatele de Algocalmin
reprezinta circa 5% din vanzari. Totusi, ar trebui sa fie departe
de oficialii companiei gandul unei scaderi drastice a vanzarilor,
deoarece romanilor nu le va fi usor sa renunte la produsele pe baza
de metamizol.
Potrivit datelor Cegedim, companie de studii si analize de piata
specializate pe zona farmaceutica, Algocalminul este al doilea cel
mai vandut medicament din tara, cu 10 milioane de cutii, in valoare
de 11 milioane de euro. “Consumul acestei substante era unul
exagerat din cauza lipsei de educatii medicale a pacientului, dar
si din pricina campaniilor de publicitate”, observa Ioana Cacovean,
presedintele Patronatului Farmacistilor din Romania. Farmacista
sustine ca este nejustificata promovarea medicamentelor prin
reclama, intrucat se creeaza impresia ca acesta este un produs de
care este neaparata nevoie. “Este normal sa combati durerea, dar
analgezicele trebuie folosite cu intelepciune. Consumul unei cutii
pe luna este exagerat”, constata contrariata sefa PFdR.
Potrivit farmacistilor si medicilor intervievati de BUSINESS
Magazin, un medicament trece in gama eliberarii pe baza de reteta
atunci cand, in cazul unui consum excesiv, reactiile adverse pot
avea efecte mai nocive decat beneficiile sale.
Cu Algocalminul in poseta, dar mai ales in minte, ce vor face
cetatenii in perioada urmatoare? Daca medicii de familie sussin ca
vor fi luati cu asalt pentru a elibera retete, farmacistii cred ca
pacientii vor trece pe produse cu efect similar si la acelasi pret,
dar disponibile fara reteta, precum ibuprofenul. “Romanul fie isi
va lua reteta de la medic valabila sase luni pentru ca e obisnuit
cu medicamentul sau va gasi analgezicele in unele farmacii care,
fiind interesate de profit, incalca legea si elibereaza fara
probleme orice tip de medicament”, rezuma Clara Popescu,
vicepresedintele Colegiului Farmacistilor, tendinta din viitorul
apropiat.
“La intrebarea privind principalele provocari pe care le
intampina companiile in aria resurselor umane, corelarea
compensatiei cu performanta angajatilor ocupa primul loc”, se arata
in studiul mentionat. Autorii sunt de parere ca acest rezultat face
trimitere la o slabiciune majora a pietei de munca din Romania unde
sistemele de evaluare a performantei sunt rare.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Intrebat daca este luata in calcul o crestere economica negativa
si in acest an, Vladescu a raspuns ca “este unul din rezultatele
analizei”.
Reprezentantii FMI au avut luni o serie de intalniri la care au
participat oficiali ai Ministerului Finantelor, ministrul
Transporturilor, Radu Berceanu si ministrul Economiei si
Comertului, Adriean Videanu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Acordul de finantare cu FMI si alte institutii internationale se
traduce prin taxe si noi sume de bani scoase din buzunarele
romanilor de rand. Ministerul Sanatatii a hotarat: pacientii vor
achita la doctor anumite sume pentru consultatii, analize si
internare. Tarifele vor fi cele anuntate in proiectul propus in
2009.
Cititi mai multe pe
www.incont.ro
Pe buna dreptate, criza economica tine capul de afis al presei
de specialitate, este preocuparea declarata a liderilor G20, ba
chiar si politicianul roman o invoca la nevoie, alaturi de FMI,
deficite si alte sperietori nationale. Dar dincolo de criza si de
toata zbaterea de acum stau pericole cel putin la fel de grave;
este vorba de pretul alimentelor, de schimbarile climatice, de
petrol sau de imbatranirea populatiei in Europa. Si, repet
intrebarea, ce poate face cetateanul roman in atare conditii?
Pentru ca uite, avem un sistem de pensii practic in colaps, pentru
care banii de la FMI sunt singurul sprijin, un nivel de trai serios
amenintat si o clasa politica imbecila si nesimtitoare. Daca acum
pensiile sunt in pericol, ce se va intampla peste un an? Dar peste
cinci? Ce se va intampla cu batranetea linistita a decreteilor care
astazi sunt populatia activa? Ar trebui ei sa priveasca pasivi
spectacolul politicului? Va deveni Romania suficient de potenta
economic incat statul sa poarte de grija si batranilor, si
tinerilor? Spre ce ne indreptam?
In urma cu cativa ani, un important industrias roman imi impartasea
un scenariu care atunci mi s-a parut literatura
stiintifico-fantastica, despre o zona a lumii ai carei lideri se
gandeau la eliminarea motoarelor cu ardere interna, la introducerea
transportului electric, la multe alte masuri cu tenta ecologista.
Spun SF pentru ca era vorba de California, cea mai nonconformista,
bronzata, ajustata cu silicon si cu haltere zona a Americii.
Peste ani, citesc in Guardian despre o Californie devastata de
criza, despre ceea ce a fost a opta economie a lumii si care acum
este amenintata de faliment, despre un Los Angeles cu o rata a
saraciei de 20% si de orase importante, ca Fresno, cu un somaj cat
in Detroit, dar si de taieri de miliarde de dolari din buget si de
concedirea a 60.000 de functionari guvernamentali. In toata aceasta
nenorocire, samburi de schimbare: activisti ecologisti californieni
ajunsi la Casa Alba, accentul pe energiile verzi (California
genereaza de doua ori mai multa energie solara decat restul
statelor americane la un loc), suburbii unde modul de viata ramane
confortabil, dar devine mai modest si mai prietenos cu
mediul.
Chiar daca Romania nu este California, o paralela functioneaza si
ofera si un posibil raspuns intrebarilor de mai sus: un cetatean
mai responsabil si o crestere a rolului comunitatilor locale, ca
principale sustinatoare ale modului de trai.
Despre cetateanul responsabil, s-o lasam balta. Sau, mai bune spus,
sa-l asteptam sa apara. Pentru ca schimbarea este din interior, nu
poate fi impusa de nimeni si are resorturi care nu pot fi puse in
miscare de niciun sfat, de nicio constrangere. Singura experienta
de viata si exemplul celorlalti pot face schimbarea spre un
cetatean mai econom, mai responsabil cu viitorul sau si al copiilor
sai, cu apucaturi ecologiste si cu vanitati moderate.
Dar, intr-o epoca pe care tot mai des sociologii o definesc drept a
inteligentei colective, comunitatea locala ar trebui sa devina
motor si sustinator si indrumator. Mutatia poate parea un paradox
in lumea globalizata si a internetului, dar este un aparent paradox
– pentru ca in lumea globalizata si plata se muta numai oamenii si
banii, nu si obiceiurile si cutumele, pe care noii veniti oricum le
adopta. Comunitatea locala, micul orasel sau cartier din suburbie
au generat puterea Americii, mai multa decat au oferit Wall
Street-ul sau Manhattan-ul; au dat bani si lucratori si hrana si
prosperitate.
O comunitate locala puternica, cu un mod de gandire suplu,
adaptabila dar cu reguli ferme si leadership real poate fi
raspunsul nu numai la problema demografica, ci si la dezvoltarea
viitoare a Romaniei, poate reechilibra balanta de importuri
alimentare, poate asigura un viitor atat tinerilor, cat si celor in
varsta, indiferent de starea sistemului de pensii de stat sau de
evolutia sistemului educational. Cum s-ar putea face trecerea de la
baroni locali la leadership autentic sau de la inertia taranului
roman si de la asteptatul banilor de la nepotii din Spania sau
Italia la angajament altruist in folosul comunitatii si cu ce bani
se poate face aceasta sunt intrebari cat se poate de justificate,
cat se poate de grele. Dar se poate.
Cel mai usor este aruncatul pisicii in curtea politicului; dar ar
fi o greseala, pentru ca nu numai politicul este responsabil.
Responsabila poate fi si religia, credinta. O sa merg la extreme,
pentru a fi inteles: comunitatatile amish, intr-o America
bulversata, sunt oaze de stabilitate. Fiecare generatie dubleaza
numarul de membri ai comunitatii, familiile au in medie cinci
copii, 85% din membri raman in comunitate, sunt educati, respecta
natura, decid sau nu sa foloseasca tehnologiile sau serviciile
medicale (este, pana la urma, o problema de libertate a
individului, nu?) si isi platesc taxele si impozitele catre stat.
Isi asuma plusurile si minusurile traiului cotidian, asa cum si-l
decid. Nu militez pentru o Romanie cu barbi ciudate, palarii
caraghioase, fuste pana la calcaie, bonete si carute trase de
magarusi (ceea ce nu-i o imagine prea rea, sa recunoastem), dar
sunt tentat sa spun ca nici consumerismul dus la extrem si
indatorarea peste masura nu ne-au folosit prea mult.