BusinessMagazin

Tag: Analize

  • Un singur abonament pentru toate nevoile pacientului

    Prezente deja de aproape trei decenii pe plan local, abonamentele medicale continuă să câştige teren, din ce în ce mai accelerat, în rândul companiilor şi al angajaţilor acestora, mai ales că aduc un avantaj major în bunăstarea personalului şi în bunul mers al businessurilor: prevenţia. Ce rol joacă MedLife în expansiunea acestei categorii de servicii medicale private şi cum a reinventat abonamentul medical, printr-o abordare 360 a sănătăţii, pentru a răspunde tuturor nevoilor pacientului?

    „Încă dinaintea pandemiei, abonamentele medicale erau al doilea cel mai dorit beneficiu extrasalarial, după tichetele de masă, iar includerea acestora în oferta de angajare este deja parte din normalitate”, spune Mirela Dogaru, Director Comercial, MedLife. Potrivit ei, abonamentele au devenit o alternativă complementară sistemului public de sănătate, orientat cu precădere spre tratare, unde cheltuielile pentru prevenţie erau doar 1,4% din cheltuielile de sănătate la nivelul anului 2018, comparativ cu procentul de 2,8%, reprezentând media cheltuielilor destinate serviciilor de prevenţie la nivelul UE.

    Mirela Dogaru subliniază că popularitatea abonamentelor medicale se bazează pe utilitatea acestui instrument, care oferă posibilitatea accesării unui număr mare de servicii de prevenţie, într-o reţea extinsă de unităţi moderne, la nivel naţional. „În sine, acordarea unui abonament medical este şi un act de educaţie pentru prevenţie, pe care îl facem în mod constant alături de companii. Progresele pe care le-am făcut au fost accelerate pe fondul pandemiei, care a reprezentat un adevărat «wake up call» pentru companii şi angajaţi.

    Acesta a fost momentul în care ei au înţeles, mai bine ca niciodată, cât de importantă e să aibă grijă de sănătatea lor la timp, pentru a evita forme mai grave de boală, şi implicit valoarea acestui instrument.” Totuşi, adaugă ea, chiar dacă vorbim despre o piaţă matură, de un grad de awarenewss ridicat, educaţia pentru adoptarea unui comportament preventiv rămâne o misiune pe termen lung, pentru că înseamnă răsturnarea paradigmei de a merge la doctor în ultima clipă, ce domină sistemul medical românesc de prea mult timp.

    Creştere multidirecţională

    Deşi abonamentele medicale există pe piaţă de aproape 30 de ani, ultimii 10 ani au marcat o evoluţie accelerată, dictată de dezvoltarea sistemului de sănătate privat, dar şi de traiectoria economiei naţionale. Mirela Dogaru subliniază că în 2021 piaţa abonamentelor medicale s-a ridicat la 140,5 milioane de euro, reprezentând 4,5% din piaţa serviciilor private de sănătate, în creştere cu 13% faţă de 2020, iar la momentul actual, peste 1,8 milioane de români sunt beneficiari ai sistemului de abonamente medicale private. „Aproape 800.000 de angajaţi, din 8.000 de companii, se află în grija medicilor şi asistenţilor MedLife, iar faptul că un număr atât de mare de businessuri ne-au ales ca partener de sănătate ne-a ajutat să ajungem liderul pieţei de abonamente medicale.”

    Pe lângă creşterile la nivelul volumului şi al valorii, evoluţia pieţei abonamentelor înseamnă şi diversificarea portofoliului de servicii oferite companiilor. „În ultimii ani, am remarcat un interes tot mai ridicat pentru aceste beneficii în rândul microîntreprinderilor, schimbările din piaţa muncii fiind resimţite în egală măsură sau poate chiar mai mult de către acestea.

    De aceea, am creat abonamente medicale dedicate IMM-urilor, cu trei opţiuni de pachete pentru care micile businessuri pot opta.” Totodată, pandemia a redefinit modul în care oamenii au grijă de sănătatea lor, aceştia fiind tot mai preocupaţi de starea lor de bine, care înseamnă nu doar un corp sănătos, dar şi o minte sănătoasă şi un stil de viaţă echilibrat. „Pornind de la această realitate şi de la obiectivul nostru de a contribui în mod continuu la îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor, am făcut un pas mai departe, către o abordare 360 a sănătăţii.

    Ne-am propus să devenim un furnizor integrat de abonamente de asistenţă medicală preventivă, mişcare şi nutriţie, în completarea serviciilor de diagnostic şi tratament pe care le oferim la nivel naţional şi astfel am creat cel mai complet abonament de sănătate de pe piaţă. Pe lângă consultaţii, screening-uri şi servicii de imagistică acesta include layere noi, cum ar fi cel de wellness, printr-un abonament la sălile de fitness Sweat, asigurarea de sănătate NN Care, precum şi abonament pentru servicii stomatologice la DENT ESTET.”

    Potrivit reprezentantei MedLife, cele mai accesate servicii medicale în rândul abonaţilor sunt analizele de laborator şi consultaţiile, acestea fiind, de altfel, cele mai comune investigaţii ce pot fi efectuate în scop preventiv. Dintre analizele de laborator, principalele categorii accesate de abonaţi sunt cele de biochimie, în timp ce, în topul specialităţilor clinice, ginecologia ocupă primul loc, urmată de dermatovenerologie, cardiologie, ORL şi oftalmologie. Alături de controale şi analize, abonaţii apelează şi la servicii de imagistică, cele mai căutate fiind ecografiile, iar într-o pondere mai mică sunt efectuate radiografii, RMN-uri sau CT-uri, aceste investigaţii fiind necesare de obicei în cazul pacienţilor cu o simptomatologie mai complexă. Cea mai activă categorie de pacienţi în rândul abonaţilor MedLife sunt femeile, peste 55% dintre accesări fiind realizate de femei cu vârste cuprinse între 18 şi 50 de ani. Doar în ultimii 5 ani, aproape 200.000 de femei au folosit abonamentul medical pentru prevenţia diferitelor tipuri de cancere sau a unor boli genitale. Acestea au efectuat peste 350.000 de consultaţii ginecologice şi aproape 500.000 de analize de laborator.

     

    Sănătatea angajaţilor, reflectată în rezultatele de business

    În ceea ce priveşte impactul pe care abonamentele medicale îl au în performanţa angajaţilor şi, automat, a unei companii, Mirela Dogaru spune că este bine cunoscut faptul că problemele de sănătate ale angajaţilor pot conduce la un număr ridicat al absenţelor, un engagement mai scăzut la locul de muncă, creşterea nivelului de stres, lucruri care afectează în mod direct productivitatea şi generează costuri suplimentare pentru firmă. „Dacă mâine un angajat se îmbolnăveşte, e scos din producţie, iar în perioada în care e absent sau până cel care îl înlocuieşte dobândeşte aceeaşi expertiză, productivitatea companiei scade în lanţ până la nivelul economiei naţionale.” Ea subliniază că impactul financiar al concediilor medicale se poate ridica la sume foarte mari pentru o companie. „De exemplu, pentru o firmă cu 3.000 de angajaţi, impactul poate ajunge la peste 20 de milioane de lei anual, iar pentru o companie cu 7.000 de angajaţi, la peste 61 de milioane de lei anual. De aceea, businessurile care investesc în angajaţi au de până la 11 ori mai puţin impact negativ la nivelul productivităţii, determinate de aceste zile de concedii medicale.” Un alt fenomen cu care se confruntă companiile şi pe care Mirela Dogaru îl menţionează este prezenteismul, adică situaţia în care o persoană merge la muncă, chiar dacă este prea bolnavă sau stresată pentru a putea fi productivă. „Dacă angajaţii vin la muncă, dar condiţia lor fizică nu este suficient de bună pentru a-şi desfăşura activitatea, acest lucru se poate reflecta negativ în rezultatele companiei. Studii realizate la nivel internaţional arată că un angajat aflat într-o condiţie de sănătate nefavorabilă generează o pierdere de 18 zile de muncă şi 40% dintre cei aflaţi într-o astfel de situaţie interacţionează mai puţin cu taskurile.” Aşadar, notează ea, o afacere sănătoasă şi un profit sănătos înseamnă în primul rând o echipă sănătoasă. „Grija pentru sănătatea angajaţilor se dovedeşte a fi o realitate din piaţa muncii, nu doar un slogan din strategia de employer branding. Atunci când oamenii se simt bine, atât din punct de vedere fizic, dar şi emoţional, ei sunt mai implicaţi, creativi şi productivi, reuşind să contribuie prin munca lor la îndeplinirea obiectivelor setate.” Cât priveşte domeniile în care e nevoie ca organizaţiile să ofere abonamente medicale angajaţilor, ea subliniază că acestea au aplicabilitate indiferent de profilul de activitate al unei companii, căci fiecare industrie are asociate anumite boli profesionale. „Indiferent că vorbim de corporaţii unde se efectuează preponderent muncă de birou, fabrici unde angajaţii sunt implicaţi în producţie, sau mici întreprinderi, axate pe servicii, abonamentele medicale rămân un instrument util, cu o adresabilitate largă prin gama complexă de servicii medicale pe care pacienţii le pot accesa în scop preventiv. În cadrul MedLife, colaborăm cu firme din domenii de activitate foarte diverse, precum IT, banking, HoReCa, retail, telecomunicaţii, transport şi curierat, agricultură, comerţ, textile industria mobilei şi nu numai.”

    În încheiere, Mirela Dogaru clarifică diferenţa dintre abonamentele medicale şi asigurările medicale. Astfel, „abonamentul medical şi asigurarea de sănătate sunt două produse complementare prin care un angajator poate avea grijă de sănătatea echipei sale. Abonamentul este un instrument de prevenţie, care oferă acces la o gamă variată de consultaţii, investigaţii şi analize, în timp ce asigurarea e un instrument financiar ce intervine în cazul unor probleme medicale neprevăzute. Abonamentul are grijă să nu te îmbolnăveşti, asigurarea are grijă să ai cu ce să plăteşti intervenţii chirurgicale sau tratamente costisitoare şi neaşteptate.”

  • Criza Covid din China se înrăutăţeşte: Farmaciile rămân fără medicamente pentru tratarea febrei, spitalele sunt suprasolicitate, iar medicii nu mai pot ţine pasul cu numărul de îmbolnăviri. Analizele susţin că până la 1 milion de oameni pot muri în China din cauza pandemiei în această iarnă

    Beijingul rămâne fără provizii medicale în timp ce capitala chineză luptă împotriva unui focar de coronavirus care se răspândeşte rapid, au declarat lucrătorii din domeniul sănătăţii. Situaţia pune presiune pe resursele limitate ale domeniului sanitar chiar în momentul în care autorităţile ridică restricţiile privind pandemia, a raportat Financial Times.

    Clinicile destinate pacienţilor cu Covid-19 rămân rapid fără locuri, iar unele spitale din oraşul de 22 de milioane de locuitori au început să raţionalizeze ibuprofenul şi paracetamolul. Locuitorii din Chaoyang, cartierul aflat în centrul epidemiei de Covid din Beijing, au golit rafturile farmaciilor de medicamente pentru reducerea febrei şi de teste rapide de antigen, a declarat pentru FT personalul de la mai multe farmacii.

    “Avem un copil cu febră mare, dar toate farmaciile au rămas fără ibuprofen”, a declarat un locuitor din Beijing cu numele de familie Lin. “Situaţia a degenerat prea repede, nu am avut timp să ne pregătim”.

    Beijingul se confruntă cu primul său mare val de coronavirus chiar în momentul în care liderii chinezi au început să slăbească controalele Covid-zero. Miercuri, cabinetul chinez a permis în mod oficial carantina la domiciliu pentru pacienţii asimptomatici sau cu simptome uşoare, un semn că sistemul de închidere a ţării, carantina forţată în unităţile de stat, testele în masă şi depistarea contactelor nu a reuşit să limiteze focarele care s-au răspândit.

    Noile analize dezvăluite de Financial Times în această săptămână au arătat că până la 1 milion de persoane ar putea muri în China într-un “val de iarnă” care va avea loc în următoarele luni.

    Departamentele de urgenţă din Beijing raportează deja un aflux de pacienţi cu Covid, pe care oraşul încearcă să îi canalizeze prin cele 94 de clinici şi spitale desemnate. Peking Union Medical College Hospital, una dintre cele mai bine cotate instituţii medicale din ţară, şi-a transformat sala de sport a angajaţilor într-un centru de dializă pentru pacienţii cu boli renale în stadiu terminal care au fost testaţi pozitiv cu coronavirus.

    “Clinicile sunt un dezastru total”, a declarat un medic din Beijing, care îi sfătuia pe pacienţi să rămână acasă în loc să caute tratament medical. Acest mesaj este transmis şi de mass-media locală, în timp ce autorităţile încearcă să rezerve numărul limitat de paturi de spital din oraş pentru pacienţii cu cazuri grave.

    Oraşul a raportat joi 4.338 de noi cazuri de Covid pentru ziua precedentă. Această cifră a fost mai mică decât cea de marţi, dar a venit ca urmare a încetinirii ratei de testare şi a faptului că locuitorii s-au orientat către testele rapide la domiciliu, care nu sunt incluse în numărătoarea cazurilor din oraş.

    Locuitorii altor oraşe chinezeşti şi-au făcut provizii pe fondul blocajelor generalizate din acest an.

    Un medic de la Spitalul Popular al Şaselea din Shanghai a declarat că relaxarea bruscă a restricţiilor a însemnat că medicii suprasolicitaţi din oraş se vor confrunta în curând cu un număr tot mai mare de pacienţi Covid.

    “Spitalele noastre abia îşi menţin operaţiunile normale în aceste zile”, a declarat medicul.

  • Veşti bune din partea cercetătorilor britanici: Persoanele care se îmbolnăvesc cu Omicron au cu 50% până la 70% mai puţine şanse de a avea nevoie de internare în spital

    Oamenii care se îmbolnăvesc cu tulpina Omicron au cu 50% până la 70% mai puţine şanse de a avea nevoie de îngrijire spitalicească în comparaţie cu variantele anterioare, potrivit unei analize publicate de BBC News.

    Agenţia de Securitate a Sănătăţii din Marea Britanie spune că descoperirile sale timpurii sunt „încurajatoare”, dar varianta ar putea duce în continuare la un număr mare de persoane în spital.

    Secretarul agenţiei a spus că este „prea devreme” pentru a stabili cu exactitate „următorii paşi”.

    Studiul arată, de asemenea, că eficienţa vaccinului împotriva Omicron începe să scadă la 10 săptămâni după prima doză de rapel. Cu toate acestea, protecţia împotriva formelor severe de boală este probabil să fie mult mai solidă.

    Raportul vine în urma datelor din Africa de Sud, Danemarca, Anglia şi Scoţia, care au indicat o severitate redusă a tulpinii Omicron.

    Cea mai recentă analiză se bazează pe toate cazurile de Omicron şi Delta din Marea Britanie înregistrate de la începutul lunii noiembrie. Până în prezent, 132 de persoane au necesitate internarea în spitale, dintre care 14 au murit din cauza noii mutaţii.

    Raportul arată că oamenii care se infectează cu Omicron au cu 50% până la 70% mai puţine şanse de a necesita tratament în spital. Cu toate acestea, un virus mai blând ar putea încă pune presiune asupra spitalelor, deoarece se răspândeşte atât de repede.

    Problema rămâne că orice beneficiu al unei variante mai blânde ar putea fi şters de un număr mare de cazuri generate de Omicron. Marea Britanie a stabilit un alt record zilnic de infectări, cu 119.789 de cazuri confirmate.

    Există, de asemenea, o incertitudine cu privire la ceea ce se va întâmpla atunci când Omicron va ajunge la grupuri de vârstă mai înaintate, deoarece majoritatea celor care l-au luat şi au intrat până acum în spital au sub 40 de ani.

    Guvernul a anunţat că nu va intrduce noi restricţii în Anglia înainte de Crăciun. Cu toate acestea, dacă numărul cazurilor va creşte alarmant, adoptarea de noi restricţii va fi necesară.

    Profesorul Ravi Gupta, care a efectuat aceste studii la Universitatea din Cambridge, a declarat pentru BBC: „Datele clinice privind severitatea redusă se potrivesc cu datele de laborator care sugerează că Omicron şi-a schimbat preferinţa. Subliniez că vaccinarea rămâne vitală pentru a proteja organismul împotriva formelor severe de boală şi, de asemenea, pentru a proteja împotriva variantelor viitoare”.

     

  • Veşti bune din partea cercetătorilor britanici: Persoanele care se îmbolnăvesc cu Omicron au cu 50% până la 70% mai puţine şanse de a avea nevoie de internare în spital

    Oamenii care se îmbolnăvesc cu tulpina Omicron au cu 50% până la 70% mai puţine şanse de a avea nevoie de îngrijire spitalicească în comparaţie cu variantele anterioare, potrivit unei analize publicate de BBC News.

    Agenţia de Securitate a Sănătăţii din Marea Britanie spune că descoperirile sale timpurii sunt „încurajatoare”, dar varianta ar putea duce în continuare la un număr mare de persoane în spital.

    Secretarul agenţiei a spus că este „prea devreme” pentru a stabili cu exactitate „următorii paşi”.

    Studiul arată, de asemenea, că eficienţa vaccinului împotriva Omicron începe să scadă la 10 săptămâni după prima doză de rapel. Cu toate acestea, protecţia împotriva formelor severe de boală este probabil să fie mult mai solidă.

    Raportul vine în urma datelor din Africa de Sud, Danemarca, Anglia şi Scoţia, care au indicat o severitate redusă a tulpinii Omicron.

    Cea mai recentă analiză se bazează pe toate cazurile de Omicron şi Delta din Marea Britanie înregistrate de la începutul lunii noiembrie. Până în prezent, 132 de persoane au necesitate internarea în spitale, dintre care 14 au murit din cauza noii mutaţii.

    Raportul arată că oamenii care se infectează cu Omicron au cu 50% până la 70% mai puţine şanse de a necesita tratament în spital. Cu toate acestea, un virus mai blând ar putea încă pune presiune asupra spitalelor, deoarece se răspândeşte atât de repede.

    Problema rămâne că orice beneficiu al unei variante mai blânde ar putea fi şters de un număr mare de cazuri generate de Omicron. Marea Britanie a stabilit un alt record zilnic de infectări, cu 119.789 de cazuri confirmate.

    Există, de asemenea, o incertitudine cu privire la ceea ce se va întâmpla atunci când Omicron va ajunge la grupuri de vârstă mai înaintate, deoarece majoritatea celor care l-au luat şi au intrat până acum în spital au sub 40 de ani.

    Guvernul a anunţat că nu va intrduce noi restricţii în Anglia înainte de Crăciun. Cu toate acestea, dacă numărul cazurilor va creşte alarmant, adoptarea de noi restricţii va fi necesară.

    Profesorul Ravi Gupta, care a efectuat aceste studii la Universitatea din Cambridge, a declarat pentru BBC: „Datele clinice privind severitatea redusă se potrivesc cu datele de laborator care sugerează că Omicron şi-a schimbat preferinţa. Subliniez că vaccinarea rămâne vitală pentru a proteja organismul împotriva formelor severe de boală şi, de asemenea, pentru a proteja împotriva variantelor viitoare”.

     

  • Ce puteţi citi în noul număr al Business Magazin, o ediţie despre oamenii care fac jocurile, la propriu, lideri bancari de top şi analize surprinzătoare. Plus o călătorie în Oraşul Viitorului cu o îngheţată de eugenie

    Noua ediţie a revistei Business Magazin propune o selecţie de subiecte out of the box, cu lideri ai unor pieţe atipice, cu formatori de tendinţe din domeniul bancar, analize despre efectele nebănuite ale celui mai bizar an din ultimele decenii, dar şi idei de afaceri care ar putea lansa noi antreprenori chiar mâine. Următoarea ediţie a Business Magazin va apărea pe 16 august, aşa că aveţi timp din plin să săvuraţi toate subiectele propuse de redacţia BM.

    Din punct de vedere matematic, jocurile de noroc sunt experimente care generează diverse tipuri de evenimente aleatoare. Cam aşa stau lucrurile şi când vine vorba despre cariera Odetei Nestor: parcursul său profesional în această industrie a pornit de la o întâmplare. După 20 de ani însă, a devenit responsabilă de dezvoltarea pieţei jocurilor de noroc online, cel mai dinamic sector al acestei industrii, o nişă inexistentă la începutul său de carieră. Iar acest lucru nu mai este doar o întâmplare. De ce? Aflaţi în noul număr al revistei Business Magazin.

    Fiecare zi din 2020 a costat peste 800 de locuri de muncă, acesta fiind de fapt cel mai dur indicator al crizei. Când şi cum mai pot fi recuperate? Experienţa crizei din 2008 arată că joburile pierdute atunci nu s-au mai întors în businesss niciodată. Aflaţi mai multe într-o analiză despre adevărtul indicator al crizei din 2020.

    În câţiva ani, peisajul bancar se va schimba complet şi băncile care vor să rămână relevante în noua economie trebuie să prindă trenul digitalizării. Cum va arăta ecosistemul bancar al viitorului? Aflaţi de la Philippe Aymerich, deputy CEO al Société Générale, grupul francez de top care controleaza BRD pe piaţa românească.

    Andrei Hareţ este unul dintre cei mai puternici expaţi români, fiind în prezent managing director pentru Franţa şi Olanda în cadrul producătorului de bere Asahi din Japonia. El este totodată unul dintre primii executivi români care au plecat din ţară pentru a-şi construi o carieră internaţională. Au trecut de atunci două decenii, iar povestea carierei sale continuă. În ce direcţie? Aflaţi dintr-un interviu cu Business Magazin.

    Dan Cîrstea şi Vlad Miriţă sunt prieteni de aproape un deceniu şi anul acesta au decis să transforme această relaţie într-una cu profit. Astfel, au devenit parteneri într-o afaceri piin care îşi propun să extindă o nouă nişă în agricultura locală. Despre ce este vorba? Găsiţi ideea de business în noua ediţie a BM.

    Cum arată Oraşul Viitorului şi cum îşi propun câţiva studenţi să schimbe traiul urban prin primul experiment de oraş sustenabil din România? Călătoriţi alături de echipa EFdeN în această nouă specie de oraş şi aflaţi.

    Industria oţelului începe să simtă presiunea decarbinizării, după ce până acum sub lupă a fost mai ales industria energetică. Ce înseamnă oţel verde şi care sunt şansele ca acest produs să fie realizat în România, la Galaţi? Aflaţi detaliile unui parteneriat strategic în Business Magazin.

    Germania şi Europa de Vest nu sunt străine de dezastre natuale, însă inundaţiile din iulie au uimit atât prin violenţa lor, fiind cele mai distrugătoare din Evul Mediu şi până în prezent, cât şi prin faptul că au luat prin surprindere unele dintre cele mai dezvoltate naţiuni de pe glob. Ce nu a funcţionat?

    La finalul revistei, savuraţi un material despre cum a reinventat Ana Consulea, poate cel mai cunoscut cofetar la Bucureştiului, îngheţata, cel mai iubit desert.  La mijloc sunt arome de ananas cu piper, eugenie şi magiun pe pâine prăjită. Mai multe aflaţi însă în cea mai nouă ediţie a Business Magazin, the business storyteller.

  • Companiile au în plan să ofere anul acesta cu 10% mai multe caduri cadou de Crăciun, adaptând politicile de HR la schimbările aduse de Covid pe piaţa muncii

    Modificările aduse de pandemie pe piaţa muncii influenţează puternic politicile de HR, companiile având în plan să ofere anul acesta cu 10% mai multe caduri cadou de Crăciun, potrivit unei analize a platformei de beneficii flexibile BenefitOnline.ro, o companie Edenred.

    În primele 10 luni ale anului, cele mai căutate beneficii extrasalariale oferite de firme au fost cele care facilitează achiziţiile online, precum voucherele şi cardurile cadou.

    În acest interval, care a coincis cu perioadele de restricţii de deplasare şi socializare, angajaţii români au accesat mai mult platformele şi magazinele online,  de la unităţile alimentare, la retaileri de tip IT&C şi gadget, până la home&deco şi beauty, la care au putut achita cu vouchere şi carduri cadou.

    Spre finalul anului, cu precădere în luna decembrie, din estimările BenefitOnline.ro, cardurile cadou vor fi cele mai căutate beneficii – angajaţii vor cheltui aproximativ 10% din totalul bugetelor de beneficii pentru anul 2020 doar în categoria Cadouri.

    Anul acesta, 45% din companiile care le oferă angajaţilor beneficii din ecosistemul Edenred vor oferi de sărbătorile de iarnă carduri Edenred Cadou, cu 10% mai multe decât în 2019. 

    Pentru angajatori, acest tip de carduri reprezintă beneficii deductibile în limita a 5% din valoarea cheltuielilor cu salariile personalului. Valoarea maximă neimpozabilă şi nesupusă contribuţiilor obligatorii este, în prezent, de 150 de lei per eveniment. Pentru valori ce depăşesc 150 de lei, se aplică impozitul pe venit de 10% şi contribuţiile sociale obligatorii.

     

  • OMS avertizează: Numărul cazurilor de COVID-19 s-a triplat în rândul tinerilor

    Conform unei analize a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), procentul de persoane cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani infectate cu SARS-CoV-2 a crescut de la 4,5% la 15% între lunile februarie şi iulie. 

    În afară de Statele Unite, care conduc topul global al îmbolnăvirilor cu peste 4.8 milioane de cazuri, ţări Europene ca Spania, Germania şi Franţa au anunţat că în multe dintre cazurile noi sunt persoane tinere.

    „Am spus asta înainte şi o vom spune din nou: persoanele tinere nu sunt invincibile” a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

  • Nouă cărţi pe care le puteţi citi în această vară

    Arta interviului, Lawrence Grobel

    Dacă vreţi să aflaţi ceva din culisele presei, cum se realizează un interviu, această carte vă va dezvălui ce este în spatele unei discuţii cu un personaj celebru pe care o citiţi într-o revistă, ziar (din ce în ce mai puţin), net, aplicaţie, o ascultaţi într-un podcast etc.
    Ca să poţi să discuţi cu o vedetă trebuie să ştii să începi şi să faci o conversaţie, să fii la curent cu toate evenimentele, să pui întrebări provocatoare ca să fii surprins de răspunsurile primite, să fii cameleonic, să-ţi manipulezi personajul şi să nu laşi niciodată să-ţi scape controlul discuţiei, spune Lowrence Grobel, un ziarist american care a realizat mai multe interviuri cu cele mai mari vedete americane.
    Prin această carte veţi afla şi cum sunt vedetele dincolo de imaginea lor publică, cum negociază la ce vor să răspundă şi la ce nu, cum pot să schimbe peste noapte ziaristul care să le ia interviul pentru că aşa vor. 

    Endurance, Alfred Lansing
    Este povestea a 27 de oameni din anul 1915 care au fost nevoiţi să supravieţuiască un an şi jumătate în Antarctica, după ce vasul lor a fost prins de gheţari. Este vorba despre leadershipul căpitanului Ernest Shackleton, care a făcut tot posibilul pentru a ţine în viaţă echipajul şi a ajunge la mal. Aceeaşi călătorie a fost refăcută peste 50 de ani, dar în condiţiile anilor ‘60, şi a eşuat. Toţi s-au întrebat cum a reuşit Shackleton, ce putere a avut atunci să supravieţuiască fără să piardă niciun om.
    Leadershipul nu ţine de timpuri.

    TED TALKS – Ghidul oficial TED pentru vorbitul în public, Chris Anderson
    Dacă vreţi să vorbiţi în public (mulţi consideră că mai bine ar muri decât să fie nevoiţi să vorbească în public având în vedere emoţiile şi stresul aduse de această situaţie), puteţi să citiţi această carte pentru a vă face viaţa mai uşoară. A vorbi în public este un chin pentru 99% dintre oameni, iar povara unei greşeli, a unui eşec este copleşitoare pentru mulţi.

    Toată lumina pe care nu o putem vedea, Anthony Doer
    Acţiunea se petrece în al doilea război mondial şi este vorba despre viaţa unei fetiţe care nu poate să vadă şi a unui soldat german adolescent, care s-au întâlnit într-o singură zi, fiind inamici.

    Copiii de pe Volga, Guzel Iahina
    Ca să citiţi această carte, trebuie să citiţi mai întâi „Zuleiha, deschide ochii!“. Aceste cărţi par ireale, o pură ficţiune, având în vedere că nu-ţi poţi imagina acum ce s-a întâmplat acum 100 de ani în Rusia, în Siberia, cum au fost dezrădăcinate sate, oraşe, popoare.

    Sărutul pictat, Elisabeth Hickey
    Foarte mulţi dintre voi v-aţi intersectat cu imaginea celebrului tablou „Sărutul”, de Gustav Klimt. Este plină Viena de această imagine celebră. În această carte veţi afla cum a fost realizat acest tablou, cine este personajul din el, cum era în Viena de la finalul secolului XIX.
    Celălalt tablou celebru al lui Klimt – „Adele“ – a făcut obiectul unei tranzacţii fabuloase de peste 100 de milioane de dolari în 2006, cumpărătorul fiind Ronald Lauder, cel care a înfiinţat PRO TV alături de Adrian Sârbu.

    Promisiunea zorilor, Romain Gary
    Ca să-i ţină moralul ridicat băiatului aflat în război, pe frontul de luptă, o mamă i-a scris zilnic timp de trei ani de zile. Înainte să moară, mama a scris acele scrisori pe care cineva trebuia să i le trimită fiului, el neştiind că mama lui nu mai există.

    Călătoria Cilkăi, Heather Morris
    Este continuarea celebrei cărţi „Tatuatorul de la Auschwitz” care a făcut furori acum trei ani, pornind de la povestea adevărată a celui care a fost nevoit să-i tatueze pe cei care intrau în celebrul lagăr.

    Eugenia, Lionel Durois
    Este vorba despre relaţia dintre o studentă şi celebrul scriitor Mihail Sebastian, relaţie care are loc între Iaşi şi Bucureşti, în perioada zbuciumată 1930-1940.

    Enjoy!

  • Când un algoritm ştie mai bine

    Un algoritm de machine learning oferă în primul rând avantajul procesului de învăţare constantă care dă rezultate mai precise cu fiecare informaţie nouă pe care o învaţă. În baza unor informaţii detaliate, un astfel de algoritm poate lua decizii importante într-un mod lipsit total de subiectivitate – o stare de fapt aproape necesară în mediul investiţional. La acelaşi lucru s-a gândit şi firma de consultanţă Atanasiu Stringer & Krause (ASK), atunci când a decis să lanseze platforma de investiţii şi fuziuni şi achiziţii M&A pentru
    start-up-uri denumită venturecapital.ML. Aceasta are menirea de a pune faţă în faţă start-up-uri cu mai multe tipuri de investitori, în vederea încheierii unei potenţiale tranzacţii.
     „Am lansat această platformă cu scopul de a veni în sprijinul start-up-urilor, dar şi al investitorilor interesaţi de Europa Centrală şi de Est, făcând procesul de finanţare mult mai simplu şi rapid, de ambele părţi. Platforma venturecapital.ML va funcţiona ca un ecosistem, în primă fază pentru investiţii (inclusiv co-investiţii ce ajută investitorii principali să completeze runda de finanţare) şi M&A (fuziuni şi achiziţii pentru perioada ulterioară creşterii când
    start-up-urile vor face exit). Apoi, plănuim să ne extindem şi cu posibilitatea creării de parteneriate între aceştia pentru a beneficia de avantajele unei comunităţi, dar şi a unui serviciu de Venture-Capital-as-a-Service (VCaaS) prin care companiile mari sau alte entităţi pot investi direct în start-up-uri prin intermediul platformei”, a explicat Bogdan Atanasiu, managing partner al firmei de consultanţă ASK. Astfel, ecosistemul pe care echipa ASK îl dezvoltă are la bază un algoritm de machine learning, care analizează istoricul de investiţii al tuturor investitorilor din platformă, cât şi specificul start-up-ului şi proiectul pe care acesta îl promite. Mai mult, platforma identifică dacă există o compatibilitate între cele două părţi care trece dincolo de segmentul financiar.
      „Întrucât reţeaua noastră de investitori la nivel global şi regional presupune deja peste 800 de fonduri de investiţii de tip venture capital/private equity, birouri de familie, HNWI (High-Net-Worth Individual – adică investitori persoane fizice) şi corporaţii, fiecare având diferite criterii, preferinţe şi propriul istoric în alegerea investiţiilor, am decis să utilizăm tehnologia de machine learning pentru stabilirea compatibilităţii dintre aceşti investitori şi start-up-uri pentru maximizarea cotei de reuşită, dar şi pentru a ne asigura că investitorii aleşi sunt cei potriviţi şi din alte motive în afară de cel al finanţării, precum mentoratul acordat ulterior, accesul la parteneriate, diferite beneficii şi multe altele”, a detaliat Atanasiu. ASK spune că venturecapital.ML nu se adresează doar start-up-urilor, ci doar foloseşte generic acest termen, întrucât platforma se adresează tuturor companiilor din Europa Centrală şi de Est care caută finanţare, începând de la proiectele mici aflate în etapa pre-seed, până la proiectele mai mari care caută finanţări de Seria A+, ce pot depăşi 20 de milioane de euro.

    Algoritmul nu oboseşte nici în criză
    Start-up-urile care intră în contact cu ASK pentru a fi primite în platformă sunt preselecţionate de consultanţii firmei. Printre criteriile pe care se face această selecţie se iau în calcul modelul de business şi scalabilitatea lui, sectorul în care activează, precum şi dimensiunea pieţei, respectiv cota de piaţă deţinută în prezent. În cazul afacerilor cu o vechime mai mare de un an, se analizează şi situaţia financiară, pe lângă experienţa echipei de management, rata de achiziţie a clienţilor sau parteneriatele de natură comercială ori tehnologică. „Practic, ne comportăm exact ca un fond de investiţii în ceea ce priveşte procesul preliminar de due diligence, având scopul de maximizare a şanselor de atragere a finanţării pentru start-up-urile selectate, ţintind o cotă de reuşită de peste 75%”, au explicat reprezentanţii ASK.
    Cu birouri în Bucureşti şi Praga, ASK lucrează cu start-up-uri, investitori şi corporaţii, oferind consultanţă pentru finanţări, dar şi servicii precum venture building, adică dezvoltarea de start-up-uri de la zero. Platforma reprezintă următorul pas natural în dezvoltarea companiei, întrucât aduce la un loc majoritatea clienţilor firmei. Platforma câştigă bani printr-un aşa-numit onorariu de succes, care reprezintă un procent din finanţarea atrasă. Platforma venturecapital.ML a primit deja aplicaţii de la peste 180 de companii din mai multe ţări, iar în prezent se află în negocieri cu o companie din Big 4 care vrea să o absoarbă.
     „Deja am primit aplicaţii de la peste 180 de companii din 9 ţări, cea mai ridicată rundă de finanţare fiind, momentan, de 7 milioane de euro în sectorul fintech. Anul acesta, estimăm un număr de 10 tranzacţii finalizate la nivelul Europei Centrale şi de Est, iar pentru anii următori ţintim o rată de creştere de la an la an de 50% datorită posibilităţii fuziunii prin absorbţie cu o companie din Big 4 interesată de platformă, negocierile fiind în derulare. Astfel, putem creşte mult mai repede având la dispoziţie infrastructura complexă a unui Big 4 în regiune”, a spus Bogdan Atanasiu. El a fost vicepreşedinte al fondului de investiţii NextGen Venture Partners din Washington, înfiinţând mai apoi companii precum Zeyhare Ventures – un venture builder prin care a operaţionalizat start-up-uri pentru corporaţii. După înfiinţarea ASK, venturecapital.ML a fost un proiect gândit de mult, dar care poate avea mai multă aplicabilitate acum, în contextul în care din ce în ce mai mulţi investitori din Asia şi din SUA se uită la regiunea Europei Centrale şi de Est.
     „Este un proiect gândit de mai mult timp, însă am considerat că acum este oportună lansarea deoarece situaţia actuală impune această necesitate pe piaţă, dar si pentru că tot mai multe fonduri de investiţii globale, în special din Statele Unite şi Asia, sunt interesate de oportunităţile de investiţii din Europa Centrală şi de Est, chiar şi într-o potenţială perioadă de criză, iar o astfel de platformă este cea mai simplă şi eficientă modalitate de a uniformiza accesul la finanţare equity şi la deal flow într-o regiune fragmentată ca aceasta”, a explicat Atanasiu.

  • O nouă postare a primarului care spunea că vrea să decidă statul cine are voie să facă copii

    Primarul din Târgu-Mureş, Dorin Florea, revine cu o nouă postare pe Facebook, spunând că nu retracteză nicio virgulă din declaraţiile anterioare şi că afirmaţiile sale au la bază analize obiective: „Este o realitate tristă a ţării noastre de la Cuza încoace”.

    „Nu retractez nici o virgulă din comunicatul atât de controversat cu privire la necesitatea unei dezbateri publice privind responsabilitatea naşterii unui copil. România reală este cea pe care eu o cunosc, iar tot ceea ce am spus este rezultatul unor analize obiective”, îşi începe Florea postarea.

    Apoi, primarul transmite „mercenarilor” care nu i-au înţeles mesajul că tot ei au fost cei care „au prezentat la capitolul <ştiri horror> violuri, incesturi, părinţi care şi-au bătut şi omorât copiii, mame la 12 ani, nunţi cu regi şi împărătese la vârste de 12 şi 15 ani, copii scoşi la cerşit, la furat, copii care dorm în canale şi în ghene de gunoi, iar exemplele pot continua”.

    „Tot voi aţi prezentat, apocaliptic, ştiri despre demografia României peste 50 de ani. Când aţi avut dreptate? Oare de ce atâta încrâncenare pentru un subiect firesc cu privire la o situaţie gravă a României pe care toţi o ştim, dar ne prefacem că nu o vedem?! Este o realitate tristă a ţării noastre de la Cuza încoace, pentru care nimeni nu a dorit să găsească soluţii”, scrie Florea.

    Apoi, referindu-se la politicienii care l-au acuzxat şi criticat, Florea afirmă că „se complac în mediocritate şi că rămân supuşi compromisului politic şi ipocriziei, trăsături pe care le manifestă din plin. Imaginea dezastruoasă a României în străinătate li se datorează pe deplin”.

    „Faceţi dvs. comparaţia dintre o mamă care îşi doreşte un copil cu adevărat, care trebuie să respecte tot felul de protocoale (să anunţe medicul de familie, să facă teste etc.), şi cealaltă situaţie, în care aflăm doar de la ştiri, când e trimisă şenilata pe viscol, că o femeie despre care nimeni nu ştia că e gravidă, trebuie să nască! Ceea ce am propus eu cu privire la ancheta socială este un lucru cât se poate de responsabil, pentru că doar aşa tinerii care vor să aibă copii pot fi conştientizaţi şi educaţi cu privire la tot ceea ce implică rolul de părinte. Mă bucur că au fost dublate alocaţiile pentru copii, dar ceea ce eu am propus este cu totul altceva: copiii nu trebuie aduşi pe lume ca sursă de venit, iar legislaţia trebuie să cuprindă măsurile despre care am vorbit!”, scrie edilul.

    În ce priveşte decizia directorului CNCD, Florea îi recomandă să citească textul său cu mare atenţie şi să meargă în zonele defavorizate, să vadă condiţiile în care trăiesc copiii aduşi pe lume doar pentru alocaţii.

    „Mai mult, îi recomand să consulte normele legislative din Ungaria în acest domeniu şi să facă o comparaţie cu ceea ce am spus eu!”, conchide primarul.

    Primarul din Târgu Mureş, Dorin Florea, a scris luni pe Facebook că populaţia trebuie conştientizată că responsabilitatea creşterii şi formării unui copil este uriaşă şi a propus introducerea unor anchete sociale obligatorii pentru cuplurile care vor să aibă copii.

    În replică, preşedintele CNCD, Csaba Asztalos, a declarat, pentru MEDIAFAX, că Florea este aşteptat pe 21 ianuarie la sediul CNCD pentru a fi audiat şi că riscă o amendă cuprinsă între 2.000 şi 100.000 de lei.

    (sursa: Mediafax)