BusinessMagazin

Blog

  • CA Immo cumpara Europolis si devine al doilea proprietar de birouri din Bucuresti

    Doi dintre primii investitori straini intrati pe piata
    imobiliara locala – austriecii de la CA Immo si Europolis – vor
    deveni o singura companie, ca urmare a unei tranzactii cu o valoare
    de 272 de milioane de euro prin care portofoliul Europolis va fi
    integrat in CA Immo.

    Cele doua companii au intrat pe piata locala in acelasi an,
    2003, cand au facut primele doua tranzactii de anvergura, cumparand
    imobilele Opera Center (CA Immo) si Europe House (Europolis),
    tranzactii de circa 25 de milioane de euro fiecare.

    Ulterior, CA Immo a mai cumparat si parcul de afaceri Bucharest
    Business Park din spatele Casei Presei Libere, in timp ce Europolis
    a cumparat de la Ion Radulea primele doua cladiri din proiectul
    dezvoltat la Semanatoarea.

    Cititi mai multe pe
    www.zf.ro

  • Capitalisti romani, uniti-va! Trebuie sa rezistati

    Dupa 162 de ani, aceasta lozinca ar trebui putin adaptata la
    realitatile romanesti, dar de partea cealalta a baricadei:
    “Capitalisti romani, indiferent daca sunteţi antreprenori mai mari
    sau mici, manageri la companii cu actionari romani sau conduceţi
    multinationalele, uniţti-va!”.

    Sunt vremuri grele, dar trebuie sa rezistati, sa supravietuiti,
    nu trebuie sa va abandonaţi afacerile, brandurile, angajatii, tot
    ce ati construit, pentru ca nu mai rezistati financiar si psihic,
    pentru ca ati obosit sa va luptati cu scaderea pietei, cu lipsa de
    clienti, cu lipsa de cash, cu bancile care va cresc dobanzile cand
    ar trebui sa vi le scada, cu cei care va datorează bani, dar si cu
    cei carora le datorati bani, cu angajatii carora trebuie sa le
    tăiati salariile sau chiar sa-i dati afara, cu statul care in loc
    sa va reduca taxele vi le mareste sau cu politicienii si
    functionarii statului care va cer “bani” pentru ca aveti de unde sa
    dati.

    Urmeaza una dintre cele mai dificile perioade pentru economie si
    businessul privat. Romania nu a experimentat asa ceva pana acum. In
    urmă cu 10-20 de ani, cei care si-au luat soarta in maini
    deschizandu-si o afacere nu aveau nimic de pierdut, dar acum au.
    Cresterea TVA de la 19% la 24% ca reactie imediata a Guvernului
    dupa decizia Curtii Constitutionale de invalidare a taierii
    pensiilor (cu 5 la 4 la vot) cu 15% ca parte a programului de
    austeritate va aduce cresterea inflatiei, a cursului euro, a
    dobanzilor, reduceri de consum, tăieri de salarii si un nou val de
    concedieri, incetinind astfel iesirea economiei din recesiune.

    Aceste lucruri nu vor fi atat de dramatice cum credem acum,
    deoarece fiecare companie isi va adapta preturile bunurilor si
    serviciilor la cererea efectiva din piata, si nu neapărat va urca
    preturile cu echivalentul majorării TVA. Cursul si inflatia vor fi
    tinute intr-o marja acceptabila cu ajutorul rezervelor valutare ale
    BNR (acum ar trebui sa se vada ca imprumutul de la FMI nu a fost
    luat degeaba).

    Cititi mai mult pe
    www.zf.ro

  • Circuli cu trenul fara bilet? Te executa Fiscul, ca la amenzile de circulatie

    Recuperarea sumelor datorate CFR Calatori de cei prinsi in tren
    fara bilet nu se va mai face in instanta, ca pana acum, ci cu
    ajutorul Fiscului. “Am stabilit impreuna cu Ministerul Finantelor
    ca amenzile pentru calatoria frauduloasa sa fie tratate in acelasi
    mod ca si contraventiile la Codul rutier. In perioada urmatoare,
    Finantele urmeaza sa reglementeze acest lucru”, a declarat pentru
    Gandul directorul general al CFR Calatori, Liviu Pescarasu.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Tarom ramane pe pierdere si anul acesta

    Compania si-a bugetat anul acesta un profit de circa 4,7
    milioane de euro. Brutaru nu a dorit sa estimeze pierderile din
    acest an, insa a precizat ca in primele cinci luni ale acestui an
    traficul de pasageri a crescut cu 26% fata de perioada similara din
    2009.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Dupa Lukoil, Constantin Tampiza se viseaza viticultor

    “Pare mai usor, dar de fapt e mult mai greu ce voi face de acum
    incolo.” Presedintele Lukoil Romania, Constantin Tampiza,
    implineste anul acesta 63 de ani. Nu planuia neaparat sa se retraga
    din conducerea operationala a Lukoil Romania, dar mai putina
    implicare in detalii este ceea ce i s-a oferit in urma cu doua
    saptamani, in cursul unei vizite la Moscova: “Chiar daca cele doua
    impreuna (reteaua de retail si rafinaria Petrotel) sunt o
    raspundere mai mare, partea de strategie este mai potrivita cu
    varsta mea; ma voi ocupa de fluxurile dintre cele doua companii,
    care lucreaza independent pe piata, dar si de coordonarea de
    ansamblu a celor doua entitati”.

    Lukoil Romania si rafinaria Petrotel Lukoil sunt doua dintre
    cele mai mari companii din Romania dupa cifra de afaceri; in 2009,
    Lukoil Romania – care concentreaza activitatea de retail a
    companiei – a avut venituri de 1,1 miliarde de euro, iar rafinaria
    Petrotel Lukoil a avut afaceri de 1,2 miliarde de euro. Afacerile
    au scazut fata de 2008 – cand Lukoil Romania a raportat afaceri de
    1,25 miliarde de euro, iar Petrotel Lukoil a ajuns la 1,3 miliarde
    de euro.

    Numirea unei singure persoane care sa conduca cele doua afaceri
    – care au avut intotdeauna executivi diferiti – nu este un pas
    pentru unificarea celor doua afaceri. Cel putin deocamdata,
    Petrotel Lukoil si Lukoil Romania vor actiona independent pe piata.
    Constantin Tampiza spune ca rafinaria va avea acelasi director ca
    si pana acum, iar, in locul sau, la conducerea Lukoil Romania va
    veni Maxim Khitrov, executiv cu o experienta de peste 15 ani in
    sectoarele financiar-economic si management in domeniul industriei
    petroliere din Rusia. Khitrov a detinut, anterior numirii la
    conducerea Lukoil Romania, pozitia de director prim-adjunct al
    sefului Lukoil Severo-Zapadnefteproduct, iar de la venirea sa in
    Romania ii va raporta direct lui Constantin Tampiza.

    Dincolo de coordonarea activitatilor Lukoil pe plan local,
    Tampiza se va implica in proiecte comune pentru cele doua entitati,
    unul dintre ele fiind deja demarat: “|nca nu putem da detalii, dar
    vom face publice in curand noile proiecte”, spune Tampiza. Ca
    reprezentant al presedintelul Lukoil in Romania, Constantin Tampiza
    se va implica mai mult in strategie, dar si in dezvoltarea celor
    doua companii.

    Pentru reteaua de retail, Tampiza spune ca exista un proiect de
    extindere a acesteia cu 50 de benzinarii (care sa se alature
    retelei actuale de 310 benzinarii), pe masura ce vor fi construite
    noi autostrazi: “Am misiunea sa ii prezint presedintelui Lukoil,
    Vagit Alekperov, o viziune de mai lunga durata pentru Romania. I-am
    explicat ca retelele rutiere se vor dezvolta si in perspectiva
    Lukoil se va putea extinde cu inca 50 de benzinarii pe aceste
    artere.

  • Fitness de cartier? De ce nu!

    Un club “foarte mare”, cu o capacitate de 5.000 de persoane si o
    suprafata de 2.600 de metri patrati, care are nevoie de o
    investitie de 3 milioane de euro si pentru care se vor vinde
    abonamente lunare de 40-50 de euro. Este noua reteta pe care Mikael
    Fredholm, vicepresedinte al World Class International, o pregateste
    pentru cartierul bucurestean Titan.

    Dupa cinci ani de operare exclusiv in zone centrale si in
    hoteluri de cinci stele, cu abonamente anuale situate intre 1.200
    si 1.700 de euro pe an (intre 100 si 140 de euro pe luna), care
    vizau piata premium, World Class face pasul catre clasa
    mediu-premium prin investitia din Titan. Noul club va avea un alt
    nume, ce nu a fost inca stabilit, insa va face parte din seria de
    cluburi World Class. “Vom lansa un nou brand, iar clubul va fi
    numit cu numele brandului, urmat de by World Class”, explica Mikael
    Fredholm, precizand ca, la fel ca si celelalte cluburi din retea,
    va fi dotat cu piscina, studiouri de aerobic si spinning, sala de
    fitness, zona de relaxare si de asemenea cu o terasa pe acoperisul
    cladirii, terasa ce va fi utilizata pentru organizarea de
    evenimente. Diferenta fata de cluburile premium va fi lipsa
    serviciilor spa (masaje sau tratamente faciale).

    Mikael Fredholm tine mult la explicatia ca aceasta investitie si
    strategia de a merge catre clasa medie nu sunt parte a unui plan
    anticriza, ci fac parte din strategia de dezvoltare a companiei pe
    termen lung. Planul este ca grupul sa testeze conceptul, iar daca
    acesta va prinde, vor fi deschise alte cluburi, inclusiv in afara
    Bucurestiului.

    In sprijinul argumentului ca nu este un plan anticriza sta chiar
    momentul cand a venit ideea acestui club: “Contractul pentru acest
    club l-am semnat in urma cu doi ani, iar decizia am luat-o inainte
    de izbucnirea crizei. in prezent noi avem cluburi de fitness ce se
    adreseaza doar segmentului premium. Piata este insa foarte mare si
    de aceea trebuie sa acoperim si segmentul persoanelor cu venituri
    medii”.

    Faptul ca Romania este o piata foarte mare a fost si motivul
    venirii companiei in Romania, in 2004, intr-un moment in care
    serviciile de intretinere locale erau la inceput. Grupul a decis sa
    vina in Romania la cererea Strabag, dezvoltatorul hotelului
    Marriott. “Ei ne-au intrebat atunci daca nu dorim sa deschidem o
    sala de fitness in incinta hotelului. La momentul respectiv noi nu
    vizam piata din Romania”, explica Mikael Fredholm, precizand ca la
    acel moment compania era deja prezenta pe alte piete din regiune,
    precum Polonia si Cehia.

    Acela a fost si momentul cand Mikael Fredholm s-a alaturat
    companiei, dupa ce anterior lucrase timp de patru ani pentru o
    firma de investitii, pentru care trebuia sa calatoreasca 250 de
    zile pe an, in special in SUA, China si Orientul Mijlociu: “Ma
    saturasem sa calatoresc, sa fiu tot timpul in avioane si
    aeroporturi. M-am intalnit cu proprietarul World Class care mi-a
    oferit un job in cadrul companiei si mi-a propus sa vin in Romania.
    Cand am venit nu exista decat un club, cel din cadrul Marriott, iar
    cel din cadrul hotelului Radisson SAS era in constructie. Hotelul
    era atunci la randul sau doar un schelet”.

  • Ai cucerit medicul, ai cucerit si pacientul: Cum ajung medicamentele sa fie recomandate

    “Chiar astazi mi-au facut o vizita la cabinet reprezentantii
    unei companii”, marturiseste medicul de familie Petra Descultu.
    Doctorul, care are peste 2.000 de pacienti inscrisi in liste, spune
    ca in general reprezentantii companiilor de farmaceutice insista pe
    prezentarea portofoliului de medicamente si pe noile produse
    lansate de companie. Dincolo de sublinierea calitatilor si a
    eficientei, producatorii incearca sa creeze o relatie cu medicii,
    ca sa vada cat de bine se comporta produsele in piata, care sunt
    plusurile si minusurile lor.

    Informatiile de acest gen sunt pretioase pentru companii. Daca
    la medicamentele fara reteta, pacientii aleg in functie de marca si
    notorietate, lucrurile nu stau la fel in ce le priveste pe cele pe
    baza de prescriptie. Medicii au puterea deciziei, iar promovarea
    produselor in cabinete joaca un rol-cheie. Medicul sustine ca, desi
    multe dintre doctorii isi dovedesc oricum eficienta, mai promovate
    fiind cele originale in dauna genericelor, unele sunt prea scumpe.
    Asa se face ca, desi le recomanda pacientilor sa aleaga un anumit
    tratament, multi dintre bolnavi se multumesc cu medicamente mai
    ieftine. Gradul de compensare similar face ca pensionarii sau cei
    cu venituri mici sa se bucure ca pot sa-si cumpere totusi
    doctoriile.

    In ce priveste randamentul acestor vizite care, potrivit
    medicului, au loc de doua ori pe saptamana, Descultu spune ca
    fiecare doctor are un set de produse pe care le cunoaste de foarte
    multi ani – atat efectele si randamentul lor, cat si reactiile
    adverse. De aceea, medicii nu se grabesc sa opteze neaparat pentru
    produsele recomandate de companii, ci mai degraba se pun la curent
    cu noutatile si continua sa se bazeze pe experienta acumulata.

    Fostul presedinte al Societatii Nationale a Medicilor de
    Familie, George Haber, admite ca “exista unele cazuri cand li se
    mai scrie pacientilor pe biletel ce medicament sa-si cumpere”, dar
    sustine ca aceste situatii sunt mai curand izolate. Medicul sustine
    ca, desi vizitele reprezentantilor medicali au loc tot mai
    frecvent, ramane o chestiune de bun-simt si experienta ca doctorul
    sa aleaga un medicament in dauna altuia. “Starea pacientului si
    posibilitatile sale financiare sunt elementele de care ar trebui sa
    se tina cont in prescrierea unui produs”, rezuma Haber.

    Pentru a descrie amploarea fenomenului, Haber marturiseste ca in
    unele zile cabinetul medicului de familie este luat cu asalt de
    reprezentanti: “Vin chiar doi-trei pe zi”. Pentru ca acestia vin
    neanuntati, doctorii nu petrec foarte mult timp pentru prezentarea
    produselor, mai ales daca sunt pacienti care asteapta la rand
    pentru o consultatie.

  • Pasii mici ai gigantilor imobiliari

    “Merge incet, din pacate merge foarte incet. Lucrurile se misca,
    se intampla ceva, dar nu pot spune inca ceva, nu este nimic cert.”
    Ingo Nissen, managerul local al dezvoltatorului, proprietarului si
    administratorului portughez de centre comerciale Sonae Sierra,
    simte poate cel mai bine incetineala cu care se misca segmentul de
    retail al pietei imobiliare. Dupa trei ani de la intrarea in
    Romania, Sonae nu lucreaza propriu-zis la niciunul dintre cele trei
    proiecte ale sale – in Bucuresti, Craiova si Ploiesti – ramanand,
    ca proiect care produce venituri, cu River Plaza din Ramnicu
    Valcea, achizitionat in 2007.

    “La Craiova incepusem deja lucrarile, dar a venit criza si, simtind
    amplitudinea pe care o avea, am decis sa oprim lucrarile”, afirma
    Nissen, care este in Romania de aproape doi ani si jumatate. A
    venit dupa inceperea proiectului Loop 5, situat in apropiere de
    Frankfurt, centru comercial a carui dezvoltare a supervizat-o. |n
    Romania nu a apucat sa avanseze la fel de mult, dar considera
    totusi ca “nu am stat degeaba. Aratati-mi pe cineva care a
    inchiriat in 2010 un procent de 30% din suprafata unui mall. Sunt
    contracte finale”, afirma managerul, vorbind despre proiectul de la
    Craiova initiat de Sonae Sierra.


    Acesta este cel mai avansat din portofoliul companiei, cu un
    grad de preinchiriere prin acorduri de peste 60% – un procent
    suficient, in general, pentru obtinerea unei finantari bancare si
    inceperea constructiei. Managerul sustine insa ca bancile prefera
    proiectele din Bucuresti, fiind cat se poate de rezervate fata de
    cele din provincie, indiferent de competitia din respectiva zona
    ori de contractele de preinchiriere deja semnate.
    Dezvoltatorul are pe planseta un proiect si in Bucuresti, ParkLake
    Plaza, a carui suprafata a fost micsorata cu aproape un sfert,
    pentru a putea fi finantat mai usor, dar si pentru a fi in
    concordanta cu cererea actuala de spatii comerciale in Capitala.
    Chiar si in contextul conditiilor actuale din piata, segmentul de
    retail a fost poate cel mai activ in 2010, fie si doar la nivelul
    planurilor anuntate.

    “Suntem de-abia in iunie, nu s-a terminat vara. Este timp
    destul”, comenteaza Matthew Proskine, director de marketing in
    inchiriere al Avrig 35. Dezvoltatorul a anuntat in iarna ca va
    incepe, alaturi de Cascade Group, constructia Pallady Shopping
    Center, prima faza planificata fiind cea a unui parc de retail, cu
    cativa chiriasi de mari dimensiuni – Auchan, Decathlon si un
    magazin de bricolaj.

    Aceasta este, de altfel, una din principalele schimbari aduse de
    criza economica: proiectele s-au micsorat sau au fost impartite in
    mai multe faze, prima fiind reprezentata de un parc de retail, mai
    usor de inchiriat, dar si de finantat. “Avem resurse financiare
    proprii si acorduri cu mai multe banci. Acum asteptam aprobarile
    urbanistice, estimez ca va mai dura o luna”, a mai declarat
    reprezentantul Avrig 35, care a finalizat si vandut mai multe
    proiecte imobiliare.

  • Dinu Patriciu pluseaza si pe serviciile de zbor

    La inceputul anilor 2000, Alexis Grabar (foto) renunta la o
    functie de director regional de vanzari din cadrul producatorului
    de avioane Airbus. Si-a luat un an sabatic, a facut un MBA si s-a
    gandit cum sa o ia de la capat. A cunoscut un partener de afaceri,
    au pus la bataie 50.000 de lire pentru marketing, au deschis linii
    de credit si au deschis o firma de transport cu limuzine in Londra.
    Cum insa cererile clientilor erau in special pentru avioane
    private, actionarii au regandit strategia si au investit mai mult
    pentru a oferi atat avioane private, cat si limuzine, iahturi si
    elicoptere, in functie de cerintele clientilor. Firma s-a
    dezvoltat, a ajuns la afaceri de 4 miliarde de lire in 2007, si-a
    deschis birouri la Moscova si in Dubai, iar in 2009 a fuzionat cu
    Eurojet, compania detinuta de omul de afaceri roman Dinu
    Patriciu.

    Cele doua companii, Eurojet si Avolus, au format in octombrie
    2009 o singura entitate, punand la bataie intregul pachet de
    actiuni. |n prezent, principalul actionar al grupului Avolus Group
    Bv este DP Holdings, cu 70% din titluri, in timp ce restul de 30%
    sunt impartite intre fostii actionari ai Avolus Ltd., Alexis Grabar
    avand cel mai mare pachet minoritar, de 12,5%.

    “Este fundamental ca si ceea ce am dezvoltat la Londra (unul
    dintre birourile grupului – n.r.) timp de sase ani, expertiza
    pentru Avolus, sa fie adusa si in Romania. Trebuie sa ma ocup
    simultan de cele doua echipe pentru ca ele sa conlucreze”, a
    declarat pentru BUSINESS Magazin Alexis Grabar, CEO al Avolus Group
    si general manager pentru Eurojet, explicand motivul pentru care se
    afla la conducerea ambelor companii. Anul trecut, grupul a
    inregistrat o cifra de afaceri cumulata de 14 milioane de euro, in
    crestere cu circa 5% fata de 2008 si impartita aproximativ egal
    intre cele doua companii. Principala diferenta intre cele doua
    membre ale grupului este ca Eurojet detine active, in timp ce
    Avolus este de fapt un broker, care intermediaza vanzarile si
    achizitiile de aeronave.

    Eurojet si-a intampinat la finalul saptamanii trecute, pe
    Aeroportul Baneasa, noua achizitie, o aeronava Cessna Citation XLS,
    pentru care a platit 9,6 milioane de euro. Aceasta se va alatura
    celorlalte trei aeronave din flota Eurojet: un Challenger 604, un
    Cessna Citation Excel si un Cessna Citation Encore.

    Citation XLS are o configuratie VIP de 9 locuri pentru pasageri,
    in conformitate operationala cu toate normele EU, raza de zbor de
    1.800 de mile nautice, ecrane cu o latime de 26,42 centimetri,
    dotate cu harti skymap si DVD, sistem de telefonie mobila si
    posibilitate de folosire a laptop-ului in timpul zborului. O ora de
    zbor cu aceasta aeronava costa aproximativ 5.000 de euro.

    “Obiectivul nostru pentru 2010 este de crestere a cifrei de
    afaceri cu 30%. Pentru aceasta crestere, ne imbunatatim flota
    incepand cu achizitia noului XLS. Suntem, de asemenea, in negocieri
    de preluare a unui alt Challenger 604 pentru inchiriere
    operationala pana la sfarsitul verii”, a declarat Alexis
    Grabar.

    Mai mult, strategia pe termen mediu a Eurojet este de a-si
    extinde flota la 8 aeronave pana in 2013. “Un avion costa circa
    10-20 de milioane de euro, iar operatiunile de intretinere sunt o
    parte importanta din cheltuielile noastre. Spre exemplu, la o
    aeronava de 20 de milioane de euro, cheltuielile de mentenanta
    ajung la un milion de euro anual”, a spus Grabar. Grupul Avolus Bv
    si-a bugetat pentru urmatorii cinci ani investitii in
    infrastructura si aviatie de 25 de milioane de euro, dupa ce in
    2009, a investit 29 de milioane de euro in aeronave si active de
    aviatie.

  • Nu conteaza de ce esti ingrijorat, raspunsul salvator este aurul

    Inflatie, deflatie, datorie guvernamentala sau prabusirea euro,
    nu conteaza: toata aceasta paleta de ingrijorari a dat startul unei
    curse pentru aur, ducand pretiosul metal la maxime istorice si
    aratand cum temerile referitoare la economie s-au mutat dintr-o
    zona a specialistilor spre zona oamenilor obisnuiti.

    Iar cei care tezaurizeaza aur, adesea catalogati drept ciudati
    care aduna lingouri in pivnita, se bucura de momentul lor de
    glorie. “Mi se pare ca ne aflam intr-o lume in care o multime de
    greseli se intorc sa-si ia nota de plata”, e de parere John
    Hathaway, managerul fondului Tocqueville Gold. “Aurul e un refugiu
    sigur.”

    Cei mai vizibili noi entuziasti ai aurului merg de la dreapta,
    de la comentatorul Glenn Beck al Fox News, pana la stanga, la
    finantistul George, si chiar si unii ganditori la rece de pe Wall
    Street dezvolta un soi de febra a aurului. Desi exprimarile lor pot
    sa difere, toti impartasesc o viziune comuna – ca refugiul in aur,
    vechi de cand lumea, e din nou la moda, in special pe masura ce
    alte active, ca actiunile si monedele nationale, dau semne de
    slabiciune.

    Acum, investitorii individuali le urmeaza exemplul in lumea
    intreaga. Monetaria Statelor Unite a ramas fara monede de aur, iar
    cea din Africa de Sud a crescut luna trecuta cu 50% productia de la
    Krugerrand, la cel mai ridicat nivel din ultimii 25 de ani, ca sa
    faca fata cererii europene.

    Criza datoriilor din Europa si continua prabusire a cotatiilor
    euro si, mai deunazi, a dolarului ca urmare a deciziei Chinei de a
    face cursul de schimb ceva mai flexibil sunt cele mai recente
    motive care au dus saptamanile trecute la cresterea cotatiei
    aurului pana la 1.264,9 dolari pe uncie; dar cea mai mare
    ingrijorare este ca in Statele Unite, datoria guvernamentala a
    devenit nesustenabila si ca ziua cand se va ajunge in colaps se
    apropie. Vanzarile de monede de o uncie de aur ale Trezoreriei
    americane s-au triplat in mai fata de luna anterioara.

    Daca guvernele tiparesc mai multi bani ca sa-si achite
    datoriile, pasul logic e ca inflatia va distruge valoarea
    dolarului, a euro si a altor valute – prin urmare valoarea aurului
    va creste. Mai mult, dat fiind ca impozitele nu prea mai pot creste
    si cum Europa merge cumva pe sarma, ceea ce era de negandit –
    incapacitatea de plata a datoriilor unei tari sau colapsul
    sistemului de creditare – a devenit deodata plauzibil.

    Cumparatorii de aur au fost intotdeauna motivati de frica, asta
    e sigur. Ce s-a schimbat e ca unii dintre cei mai respectati
    investitori de pe Wall Street au trecut acum in randul celor care
    se tem. “In ultimii ani am trecut de la o bula la alta si de la o
    injectie de salvare financiara la cealalta”, a spus luna trecuta
    intr-un discurs David Einhorn, manager de fond din New York care a
    fost printre primii prooroci ai prabusirii Lehman Brothers.
    “Pozitiile noastre pe aur reflecta ingrijorarile ca politicile
    fiscale si monetare nu sunt suficient de bine strunite pentru a
    evita o noua posibila criza”.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a BUSINESS
    Magazin.