Foster, in varsta de 35 de ani, a fost arestat duminica pe
aeroportul John F. Kennedy din New York, la intoarcerea dintr-o
calatorie in Thailanda, si a fost acuzat de frauda bancara,
potrivit unui comunicat al procuraturii americane. Bancherul este
acuzat ca a transferat bani din diverse conturi deschise la
Citiogroup catre contul de lichiditati al bancii si ulterior catre
un cont al sau la o alta banca. “Acuzatul se pare ca si-a folosit
cunostintele despre operatiunile bancii pentru a comite aceasta
infractiune”, se arata in comunicat. Citigroup afirma ca a informat
autoritatile imediat ce a descoperit tranzactiile suspecte.
Blog
-
Un fost vicepresedinte al Citigroup, acuzat de deturnarea a 19 mil.dolari din conturile bancii
-
TINERI MANAGERI DE TOP: Prin mainile lui trec strategia si dezvoltarea Vodafone – Valentin Stefan
In companie lucreaza din 2008, cand a inceput ca director de
strategie pe partea comerciala, pozitie din care s-a ocupat,
printre altele, de definirea strategiei de extindere a acoperirii
serviciilor de intermet mobil, estimand potentialul comercial si
stabilind investitiile necesare. Anul trecut Stefan a devenit
directorul responsabil de segmentul rezidential din baza de 9,7
milioane clienti ai operatorului, functie din care s-a ocupat de
loializarea si retentia clientilor, dar si de extinderea numarului
de servicii folosite de acestia, precum internetul mobil care a
inregistrat o crestere cu peste 50% a vanzarilor in ultimul an. Iar
din mai a fost promovat director de strategie pentru intreaga
companie.
Absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucuresti,
educatie completata cu un stagiu la Universitatea Economica din
Viena, Valentin Stefan a urmat si un MBA in SUA la Darden Graduate
School of Business Administration pentru a-si completa studiile.
Cariera si-a inceput-o ca auditor la Deloitte in 1999, unde s-a
ocupat de companii din domeniul bunurilor de larg consum, si a
participat la procesul de selectie a consultantilor pentru
privatizarea a zece firme. A preluat, cateva luni mai tarziu,
pozitia de consultant la Roland Berger, iar din 2002 s-a mutat
pentru trei ani la Washington DC, unde a fost mai intai consultant
independent pentru companii precum Medical Automation Research
Center si The Healthy Back Store, lant de retail care l-a si
angajat apoi ca manager responsabil de procesele de business.
Valentin Stefan a revenit insa in 2005 in Romania, reluandu-si
activitatea la Roland Berger ca senior manager, pozitie din care a
coordonat un proiect public cu un buget de peste un milion de euro
si o echipa de 10 consultanti, si anume restructurarea, in vederea
privatizarii, a Postei Romane. “Mi-am dorit de la bun inceput sa
investesc cativa ani in cariera din consultanta, in care sa ma
dezvolt profesional, urmand ca odata ce voi fi fost pregatit, sa
tranzitionez intr-o pozitie cu impact si responsabilitate in
industrie”, spune managerul. Ceea ce s-a si intamplat.
BUSINESS Magazin prezinta, in cea de-a sasea editie a anuarului
100 Tineri Manageri de Top, o noua generatie de business, managerii
si antreprenorii de pana in 40 de ani care conduc cele mai
importante si dinamice companii din Romania.Comanda acum varianta electronica a catalogului la
pretul de 25 lei. -
De ce asteapta cimentistii marile proiecte de infrastructura
Primul trimestru a adus vesti relativ bune pentru industria
cimentului, avand in vedere ca productia a urcat cu circa 13%, in
timp ce vanzarile au crescut cu 7,6% fata de acelasi interval al
anului precedent, potrivit datelor puse la dispozitie de patronatul
din industria cimentului, CIROM, care reuneste zece membri, printre
care si HeidelbergCement, Holcim, Lafarge, Saint-Gobain sau
Carmeuse.Astfel, in primele trei luni ale anului s-au produs 798.000 de
tone de ciment si s-au vandut 734.000. Cu toate acestea, estimarile
privind evolutia pietei cimen-tului in 2011 nu sunt dintre cele mai
optimiste, producatorii asteptandu-se la stagnare sau cel mult la o
crestere de 1-2% comparativ cu anul precedent. “Piata cimentului
s-a situat anul trecut la aproximativ 500 de milioane de euro, iar
anul 2011 va aduce o valoare similara”, a declarat Mihai Rohan,
presedintele CIROM si presedinte al Consiliului de Administratie al
Carpatcement, dupa o conferinta a patronatului.
Abia cand vine vorba de a doua parte a acestui an, respectiv de
2012, cimentistii devin mai increzatori. Motivul? Lucrarile de
constructie a autostrazilor situate in vestul tarii, pe Coridorul
IV paneuropean, dar si alte contracte pentru drumuri nationale,
centuri ocolitoare de localitati si drumuri judetene si locale ar
putea aduce o gura de oxigen si industriei cimentului. “Noi spunem
ca aceste lucrari vor porni in a doua parte a anului, insa cel mai
puternic se va vedea impactul din 2012, pentru ca intotdeauna in an
electoral cei de la putere pompeaza mai multi bani”, explica Rohan.
In prezent insa, contractele cu firmele de constructii care
lucreaza la infrastructura genereaza doar 10% din vanzarile totale
ale cimentistilor.Anul viitor ar putea aduce o crestere de 3-5% a pietei
cimentului, insa in niciun caz piata nu va reveni prea curand la
nivelurile atinse inainte de criza. Spre exemplu, consumul de
ciment a atins in 2008 un nivel record, ajungand la circa 600 de
kilograme pe cap de locuitor, echivalentul a 13 milioane de tone de
ciment, dublu fata de nivelul din 2005, depasind media europeana,
care se situa la circa 550 de kilograme pe cap de locuitor. “In
prezent, media de consum se ridica la aproximativ 300 de kilograme
pe locuitor. Suntem insa increzatori ca in urmatorii ani va creste
la 400 de kilograme”, spune Philippe Questiaux, directorul de la
Lafarge Ciment, companie cu afaceri de 170 de milioane de euro anul
trecut.
Daca in anii anteriori crizei, companiile de ciment erau
obisnuite cu marje de profit de 30-45%, numaran-du-se printre cei
mai profitabili actori economici, ultimii ani au frant aripile
firmelor din industrie. Spre exemplu, Holcim Ciment a avut anul
trecut o marja de profit de 4%, inregistrand un rezultat financiar
pozitiv de 7,9 milioane de euro, cu 63% mai mic fata de anul
precedent, la afaceri de 196,4 milioane de euro. La polul opus,
grupul german HeidelbergCement, care controleaza Carpatcement
Holding, si-a mentinut marja de profit la un nivel ridicat, de
aproape 25%, la afaceri totale de 214 milioane de euro. Lafarge nu
a anuntat inca profitul obtinut anul trecut, insa directorul
Questiaux sustine ca producatorul a ramas pe plus. -
TINERI MANAGERI DE TOP: Cum si-a ferit de criza compania Florin Scarlat, seful Bit Solutions
In 2002, Florin Scarlat inca era cercetator stiintific la
Institutul de Fizica Atomica, practic primul sau loc de munca dupa
ce a absolvit Facultatea de Electronica si Telecomunicatii si un
master in fizica la aceeasi institutie de invatamant. A ales insa
sa demisioneze si sa urmeze calea antreprenoriatului.A pornit atunci, impreuna cel mai bun prieten, Andrei Morar, o
afacere de externalizare de servicii IT si consultanta in domeniu
care inregistreaza acum afaceri anuale de aproape un milion de
euro.
“Pe atunci, piata era fragmentata, iar firmele concurente
intelegeau prin servicii IT doar curatarea de praf a unui
calculator o data pe luna”, povesteste Scarlat cum a gasit ideea de
a furniza servicii integrate si sa ofere un concept inca destul de
putin intalnit in piata, consultanta in IT.Acum, Bit Solutions ofera orice tip de serviciu, de la
consultanta, proiectare, service si mentenanta pentru echipamente
IT si pana la managementul resurselor, help desk, monitorizare sau
vanzari. Numarul clientilor se ridica la aproximativ 50 cu contract
pe o perioada mai lunga de timp, insa acestora li se adauga alte 75
de companii care contracteaza punctual anumite servicii furnizate
de Bit Solutions.“Compania a fost destul de ferita de criza”, spune Scarlat,
aducand drept argument cifra de afaceri si profitul in crestere
anul trecut, pe fondul extinderii portofoliului de clienti.
Practic, intr-un context economic dificil, tot mai multe companii
au inteles ca pot reduce costuri si eficientiza operatiuni daca
externalizeaza serviciile IT. Este adevarat, la inceputul anului
2010, majoritatea firmelor luasera deja masuri de reducere a
cheltuielilor, insa Bit Solutions a mentinut valoarea contractelor
existente, pe langa atragerea de clienti noi.Pentru urmatoarea perioada, obiectivele lui Scarlat vizeaza
extinderea portofoliului de clienti si dezvoltarea anumitor
segmente de business, precum auditul sau consultanta strategica in
IT. -
Lidl iese la rampa. Ce inseamna rebotezarea magazinelor Plus
Drumul pana la magazin ramane acelasi, rafturile sunt tot acolo,
dar se vor schimba, cu siguranta, sigla, culorile in care este
decorat magazinul si cel putin o treime dintre produsele scoase la
vanzare. Nemtii de la Lidl nu au dorit sa comunice nimic pe
marginea schimbarilor pe care doresc sa le faca sau in ce interval
de timp vor avea loc. De fapt, declaratiile oficiale lipsesc cu
desavarsire. Un lucru este insa cert: in ce priveste produsele, cel
putin o treime dintre ele vor fi inlocuite. Si asta pentru ca in
reteta de functionare a dicounterilor, pe care Plus, Penny si
Kaufland au adus-o pe piata romaneasca, un rol important l-au
ocupat de la bun inceput marcile proprii. Pentru ca discounterii
mizeaza pe pret cat mai mic, cel putin o treime dintre produsele
din oferta lor sunt marci proprii, acestea fiind in medie cu 10-20%
mai ieftine decat marcile consacrate.Pentru cumparator, calitatea intrinseca a magazinelor precum
Plus si Lidl este legata de promotii si preturile mici afisate la
raft; asteptarile nu sunt prea mari in privinta gamei sau a
experientei de cumparare, asa cum se intampla in cazul altor tipuri
de magazine, declara Anca Tazlaoanu, brand consultant in cadrul
BrandTailors. Un lucru s-a intiparit insa clar in mintea
cumparatorului care mergea la Plus: marcile proprii inseamna
calitate germana. Lidl nu are de pierdut teren la acest capitol,
fiind tot o retea nemteasca.
In plus, Lidl nu intra ca un necunoscut, argumenteaza Tazlaoanu,
macar daca stam sa ne gandim de cate ori am vazut pe strada sacose
de plastic inscriptionate cu acest nume, desi marca nu a fost
prezenta pana acum in Romania. Prin urmare, unii dintre
cumparatorii Plus au avut deja o prima experienta cu Lidl sau, daca
nu ei, atunci membri din familiile lor. “In acest context, ar
trebui ca vizitele cumparatorilor in magazin sa se pastreze relativ
la acelasi nivel”, crede reprezentanta BrandTailors. Ba chiar, daca
impresia cumparatorilor este si mai buna decat in cazul Plus,
frecventa vizitelor in magazin ar putea chiar sa sporeasca, iar
valoarea cosului zilnic sa creasca. Povestea discounterilor incepe
cu doar sase ani in urma, in 2005, cand si-au facut intrarea
aproape in acelasi timp patru nume, dintre care trei nemtesti
(Plus, Penny, Kaufland) si o afacere dezvoltata local (Minimax
Discount). O prezenta firava aveau spatiile Profi, aflate acum in
proprietatea fondului de investitii Enterprise Investors, care a
investit masiv in extindere, deschizand zeci de noi magazine. In
2005, hipermarketurile traiau momente de glorie, iar magazinele de
tip discount pareau ca se inscriu intr-o lupta inegala. Cei care au
mizat insa pe acest format s-au dovedit marii castigatori ai
ultimilor ani, mai cu seama cand, pe fondul scaderii puterii de
cumparare, clientii se dovedesc tot mai chivernisiti.Mai ales in ultimii trei ani discounterii s-au raspandit rapid
in tara, iar numarul de magazine de acest tip depaseste 400.
Oportunitatea momentului a fost sesizata de Lidl, unul dintre cei
mai mari comercianti din Europa, care curta de ani buni Romania. La
inceputul anului trecut, Lidl a preluat operatiunile dezvoltate de
nemtii de la Plus in Romania (98 de magazine la acea vreme) si
Bulgaria (23 de magazine atunci). Tranzactia, evaluata la 200 de
milioane de euro, a vizat si centrele logistice care deservesc
spatiile de vanzare, dar si proiectele aflate in dezvoltare. Cu
peste 8.000 de magazine la nivel international, Lidl este unul
dintre cei mai agresivi comercianti din segmentul
discounterilor. -
Imbolnavirile cu E.coli se extind in Franta. Sursa: niste seminte livrate de o firma din Anglia
Compania Thompson & Morgan, exportatorul semintelor, a
comunicat pentru BBC ca nu a gasit nicio dovada ca produsele sale
ar fi cauzat imbolnavirile, dand drept argument faptul ca nu au
fost raportate cazuri de contaminare cu E.coli in Marea Britanie.
Compania a precizat ca “vinde in fiecare an sute de mii de pachete
de seminte germinate in Franta, Marea Britanie si in alte tari din
Europa”.Totusi, firma a retras de la vanzare cinci
tipuri de produse pe baza de seminte germinate, sfatuind
cetatenii sa nu manance si nici sa nu cultive astfel de
seminte.Agentia britanica responsabila de siguranta alimentara, Food
Standards Agency (FSA), le-a transmis cetatenilor sa nu consume
semintele germinate de fasole, schinduf, mustar, lucerna sau rucola
in stare cruda, ci doar gatite la temperaturi inalte. FSA indeamna
oamenii sa-si spele mainile dupa ce au manuit plantele.Un purtator de cuvant al FSA a declarat pentru BBC ca se afla in
contact cu autoritatile franceze pentru a studia cateva dintre
tipurile de seminte germinate mentionate mai sus, exportate din
Marea Britanie.
Epidemia de imbolnaviri ulterioare contaminarii cu o tulpina foarte
toxica de E.coli a provocat pana acum peste 3.900 de contaminari si
47 de imbolnaviri soldate cu decese in Germania. Dintre cei noua
francezi internati in spitalele din Bordeaux, cel putin doi sunt
infectati cu acelasi gen de tulpina a bacteriei. Unul s-a prezentat
din nou din nou la spital, dupa ce initial fusese externat.Reuters relateaza ca oficialitatile din domeniul sanitar din
Marea Britanie si Olanda au sfatuit populatia sa evite salatele
care au in reteta si germeni de mustar, schinduf, fasole, lucerna
sau rucola. In Olanda au fost raportate noua cazuri de contaminare,
dar pana acum nimeni nu s-a imbolnavit.Tulpina de Escherichia coli (E.coli) responsabila de declansarea
epidemiei are proprietatea de a se fixa de peretii intestinali, de
unde elimina toxine, cauzand uneori diarei severe cu hemoragie si
probleme ale rinichilor, in timp ce alteori diareea lipseste. Sursa
epidemiei a fost initial atribuita, eronat, castravetilor de
import, in special din Spania, ceea ce a dus deja la pagube
considerabile pentru producatorii de legume din Europa. -
Marian Vanghelie, inlocuit de Victor Ponta la sefia PSD Bucuresti. Reactia lui Vanghelie
Victor Ponta a facut acest anunt dupa sedinta Comitetului
Executiv National al PSD de luni seara, precizand ca este vorba
despre o decizie “strict organizatorica”. El a anuntat ca
organizatia PSD Bucuresti va fi condusa “pentru perioada
preelectorala” de un Birou de coordonare condus de el, din care vor
face parte cei patru vicepresedinti ai partidului din Bucuresti,
respectiv Rodica Nassar, Corina Cretu, Ecaterina Andronescu si
Marian Vanghelie, precum si cei doi fosti presedinti ai partidului,
Ion Iliescu si Adrian Nastase.in mai multe randuri, Victor Ponta s-a delimitat de iesirile
publice ale lui Marian Vanghelie. Cel mai recent, in 6 mai,
presedintele PSD afirma ca liderul organizatiei Bucuresti, Marian
Vanghelie, “de cate ori tace, face foarte bine”, referindu-se la
faptul ca acesta le-a spus unor copii din Ferentari ca “atunci cand
vin ziaristii la noi, le dam cadou un inel sau un ceas, nu le
luam”.Mai mult pe
www.mediafax.ro. -
Tribunalul Constanta a decis ca Rompetrol Rafinare nu mai datoreaza niciun ban statului
“Tribunalul Constanta a fost de acord cu pozitia Rompetrol
Rafinare, conform careia, in 30 septembrie 2010, s-a stins creanta
statului roman rezultand din conventia de emisiune incheiata la 5
decembrie 2003 intre Rompetrol Rafinare si statul roman”, au
afirmat sursele. In octombrie 2003, Guvernul a emis o ordonanta
privind transformarea in obligatiuni cu o maturitate de sapte ani a
restantelor bugetare ale Rompetrol existente la 30 septembrie 2003,
in valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobanzi si
penalitati. Scadenta rascumpararii obligatiunilor a fost 30
septembrie 2010, dar pana la acea data Rompetrol Rafinare a
rascumparat obligatiuni in valoare de doar 71 milioane dolari si a
platit dobanzi aferente de 24 milioane dolari. -
Basescu: Hai sa destramam plasa asta care apasa pe toate comunitatile!
“Hai sa destramam plasa asta care apasa pe toate comunitatile si
care costa statul extraordinar de mult, atat direct, cat si prin
evenimente de coruptie!”, a spus presedintele in discursul de la
Parlament, boicotat de partidele de opozitie.Fiecare judet are acum cate 40-45 de agentii sau chiar mai mult,
care “sufoca administratia locala, o incorseteaza, iar primarii si
comunitatile nu pot reactiona si nu se pot pune in valoare”, a
adaugat seful statului. “Daca in 1989 nu erau nici jumatate din
aceste institutii deconcentrate, noi despre ce modernizare si
descentralizare discutam, din moment ce in 20 de ani am infiintat
continuu agentii?” s-a intrebat Basescu.Pe de o parte, avem aceasta “plasa intinsa de la Bucuresti pe
judetele patriei”, care sufoca prin birocratie decizia la nivel de
comuna, oras, municipiu; pe de alta parte, avem plasa consiliilor
locale, care sufoca administratia locala prin politizare.“Trebuie sa cream spatiu pentru dezvoltarea de proiecte regionale,
ceea ce nu se poate face cu administratia actuala de tip judet”,
ramasa la stadiul anului 1968, cand statul avea cu totul alte
scopuri si urmarea sa controleze oamenii si deciziile la nivel
local, a apreciat presedintele, insistand ca reorganizarea
judetelor trebuie sa se faca in cele din urma.Traian Basescu a folosit prilejul discutiei despre restructurare si
depolitizare spre a aminti ca actuala criza a datoriilor suverane
din Europa are aceeasi sursa cu cheltuielile excesive de la buget
angajate de guvernul Tariceanu in 2007-2008: “neinspiratia de a
cumpara voturi cu bani publici”.“Au pierdut si ei haturile finantelor publice, lansand programe
prin care sa dea bani publici pentru voturi. Doar ca ei o fac de
mai mult timp, spre deosebire de noi. Datoria noastra n-a ajuns
nici la 60% din PIB, nici la 100% si nici la 150”, a explicat
Basescu.Totusi, anul trecut, 46% din cheltuielile de la bugetul de stat
erau pentru programe sociale si pensii, la care se adauga 25%
pentru cheltuielile salariale din sectorul public, fara
administratiile locale, ceea ce este foarte mult, a precizat
presedintele.