BusinessMagazin

Blog

  • IN THE SPOTLIGHT

    Ideea: The Good, The Bad & The Ugly

    Client: Realitatea Media

    Brand: Radio Guerilla

    Agentie: Propaganda

    Canale: TV, presa scrisa, indoor advertising (OOPS), outdoor, tranzit

     

    Inspirandu-se din filmele western, agentia Propaganda – cea care a dezvoltat cea mai recenta campanie de promovare a emisiunii „Guerrilla de Dimineata“ -, i-a folosit pe cei trei realizatori ai emisiunii drept protagonisti ai campaniei in roluri de eroi de film: The Good, The Bad & The Ugly.

     

    Este vorba despre Dobrovolschi, Liviu Mihaiu si Craioveanu, pe care agentia ii caracterizeaza ca fiind „cei trei grei din banda FM care fac legea de luni pana vineri de la 7 la 10 in «Guerrilla de Dimineata»“ sau „cei trei eroi buni si nebuni ai salbaticului FM romanesc“ – aceasta ultima caracterizare justificand in acelasi timp si conceptul campaniei. 

  • Era business unusual

    Internetul si generatia multi-tasking sunt agenti ai schimbarii ce vor provoca mutatii fundamentale in lumea afacerilor si vor goli de sens expresia „business as usual“. Problema nu se pune daca sau cand se intampla, ci unde vei fi tu atunci.

     

    Mutra acra a unui functionar nu mai e interfata obligatorie pentru plata taxelor, cata vreme ai un PC, un card bancar si o conexiune la web. Cartea de imbarcare pe o cursa aeriana poate fi tiparita pe imprimanta de acasa dupa ce ai facut rezervarea online. Conectarea la Internet nu mai e apanajul liniilor de telefonie fixa, ci si al unui „aparat“ pe care multi dintre noi il vazusera cu 8-9 ani in urma doar in „Dallas“: telefonul mobil.

     

    Toate sunt semnele banale, pe care tindem sa le ignoram, ale unui „bulgare“ deja format, care o ia la vale cu repeziciune, strivind in calea sa obiceiuri de o viata, modele si cariere de succes: afacerile, asa cum le stiam noi pana acum, sunt pe cale de disparitie. „Nici o industrie nu va scapa, nici o companie nu va ramane pe dinafara. Peste fiecare dintre noi va veni schimbarea si nu vom putea face nimic pentru a o evita“, declama cu patos Andy Mulholland – seful diviziei de tehnologie a Capgemini, unul din numele grele ale industriei mondiale de consultanta, tehnologie si outsourcing. „Este sfarsitul erei business as usual“, incheie el scurt fraza, scrutand dupa reactii uriasa sala ce gazduieste o audienta de cateva mii de oameni.

     

    Cele trei cuvinte magice, „business as usual“, au fost folosite de generatii intregi de manageri pentru a minimaliza efectele unor probleme asupra activitatii unei companii, reflectand mesajul initial al expresiei aparute la sfarsitul secolului al XIX-lea: poate ca ceva o arde undeva, dar activitatea merge inainte, fara nicio schimbare. Ce s-a intamplat insa  pentru a ne face sa trimitem la pensie expresia facuta celebra in urma cu 92 de ani de Winston Churchill? „Incepem sa avem de a face cu noua generatie, asa-numita generatie multi-tasking. Sunt cei care asculta muzica la iPod, invata, vorbesc cu un prieten pe un program de mesagerie instantanee si mai arunca si cate un ochi la televizor – totul in acelasi timp. E generatia care a crescut cu noile gadgeturi si cu Internetul si care va schimba totul odata ce va intra in business. Ei sunt cei care fac mai multe lucruri odata, care nu isi vor face niciodata un cont clasic la banca, cei care nu vor dori sa plateasca facturi la ghisee – intr-un cuvant vor fi agenti ai schimbarii“, explica oficialul Capgemini.

     

    Iar daca sunteti cumva de parere ca ultimul deceniu de dezvoltare a Internetului a produs schimbari uriase in viata economica si sociala a planetei, trimitand companii in faliment dar creand si noi tipuri de slujbe si de miliardari, puteti sta linistiti. „inca nu ati vazut nimic!“, crede Mulholland. „Probabil ca abia acum incepem sa realizam ce inseamna de fapt afirmatia ca Internetul va schimba totul“, adauga el. Afirmatiile sefului diviziei de tehnologie al Capgemini nu au rasunat in gol si nici nu au fost singurele ce avertizeaza asupra schimbarilor ce vor afecta economia mondiala. Chiar si locul unde au fost facute aceste afirmatii e o demonstratie in sine a faptului ca lucrurile deja se schimba.

     

    Evenimentul anual OpenWorld al gigantului IT Oracle, cel mai mare producator de soft de business din lume, a ajuns la cea mai mare desfasurare de pana acum: 42.000 de participanti de pe intreg globul. Cresterea evenimentului Oracle, care a bagat in buzunarele San Franciscoului circa 60 de milioane de dolari, nu face altceva decat sa reflecte tocmai dezvoltarea agresiva a companiei. Oracle a cheltuit in ultimii doi ani circa 20 de miliarde de dolari pe achizitia celor mai puternici competitori, consolidandu-si pozitia si adaugandu-si astfel in portofoliu clienti, produse si, poate cel mai important, know-how si specialisti cu experienta.

     

    Iar „vanatoarea“ nu s-a incheiat: Charles Phillips, presedintele Oracle, a declarat ca gigantul IT nu se va opri aici cu achizitiile, in special pe zona de aplicatii si securitate. „Ne putem permite sa facem aceste achizitii, pentru ca suntem capabili sa extindem rapid acoperirea produselor pe care le cumparam si sa le integram rapid in portofoliul nostru“, a spus oficialul Oracle.

     

    Achizitiile nu reprezinta ceva nou, ci sunt o metoda cat se poate de traditionala de a scapa de concurenti – ar putea spune-o oricine. Doar ca acum exista o diferenta, dupa cum afirma in cadrul Oracle OpenWorld si presedintele si directorul executiv al Cisco, John Chambers: „Trebuie sa fii in permanenta primul pe piata si cel mai inovativ. Daca o face altcineva inainte, e foarte simplu: il cumperi!“. Iar companiile IT se straduie ca nimeni altele sa demonstreze ca au facut doar vant „bulgarelui schimbarii“ si ca nu se numara printre victimele acestuia. De aici si valul de achizitii, consolidari din industrie si, poate, si faptul ca managerii marilor nume din IT calatoresc mai mult ca niciodata in tarile care au oportunitati de crestere. Cine e primul, cine se misca repede va ramane in viata si ii va trimite pe altii spre faliment. De altfel, numai daca luam cazul Romaniei, putem vedea efervescenta si preocuparea spre crestere a numelor mari din IT-ul mondial. Mai mult si mai des ca niciodata, executivi de top au vizitat in acest an Bucurestiul, dintre care ar putea fi mentionati Craig Barret – presedintele Intel, John Chambers – presedinte si director executiv al Cisco sau Safra Catz – presedinte si director financiar al Oracle. Impreuna, cele trei companii au venituri care sunt comparabile cu intreg PIB-ul Romaniei, si e sigur ca deplasarile nu au fost in interes turistic.

     

    „Va veti schimba modul de a fi in cinci ani de zile, cand veti vedea ca vom avea modele noi de productivitate, de afaceri, de distractie. Trebuie sa incepeti sa va schimbati companiile, procesele de afaceri inca de pe acum, pentru ca atunci cand schimbarile vor fi evidente pentru toata lumea va fi prea tarziu“, a explicat si avertizat in acelasi timp John Chambers, seful celui mai mare producator de echipamente de retea din lume.

     

    „Urmeaza un nou val, brutal, de consolidare al industriei si vom vedea un al treilea val de productivitate, generat de interactiunea si colaborarea generate de solutiile IT&C. De altfel, tot ceea ce inseamna IT va migra catre retea, catre Internet si astfel vom vedea ca procesele de afaceri vor trebui schimbate pentru a tine cont de puterea retelei umane“, a mai spus John Chambers.

     

    Chiar daca vine dintr-un alt segment al industriei IT, Chris S. Thomas, strateg-sef al Intel, vede si el sfarsitul unei ere „business as usual“, in ce priveste tinta aplicatiilor software. „Tintele de business sunt altele acum in industria IT, iar toate aplicatiile care odinioara erau scrise pentru a fi rulate pe calculatoarele de birou au si vor avea de acum din ce in ce mai mult ca destinatie Internetul, telefoanele mobile si alte gadgeturi“, afirma oficialul Intel, anuntand astfel in putine vorbe o schimbare semnificativa a modelului de business pentru sute de mii de companii de dezvoltare soft. Ne pregatim deci sa renuntam la a spune „nimic deosebit, business as usual?“. Andy Mulholland, reprezentantul Capgemini, e convins ca raspunsul este da. „Generatia celor care nu vad in abilitatile IT ceva special, ci o deprindere de baza in viata va determina cea mai mare parte a schimbarilor. Deja, acest lucru se vede in industriile in care aceasta generatie domina, si anume cea de transport si turism. Disponibilitatea acestei generatii de a adopta noi tehnologii si modele de afaceri arata faptul ca business as usual este o expresie care-si va pierde sensul si va fi in curand valabila pentru toate segmentele economiei“, afirma Mulholland.

     

    Sa fie insa totul niste simple vorbe ce ascund o noua incercare, ca atatea altele, a industriei IT de a-si vinde produsele „as usual“? Conform opiniilor exprimate de oameni din afara si interiorul industriei, exista ceva adevar si in aceasta afirmatie, dar amploarea si valul de schimbari ce au afectat inclusiv industria IT arata ca lucrurile merg catre o schimbare semnificativa. As usual.

  • Agentii schimbarii

    Generatia multi-tasking, cea care a crescut cu gadgeturi si Internet, se pregateste sa schimbe regulile jocului. La ce ne asteptam?

     

    INTERNET: Noua generatie nu va mai pune piciorul intr-o sucursala bancara pentru a-si deschide un cont. Grosul serviciilor vor fi achitate si comandate prin Internet.

     

    DESKTOP: Calculatorul de birou, cel ce provoca cu circa 20 de ani in urma o revolutie pe glob, se pregateste sa iasa din centrul atentiei. Noile softuri incep sa fie scrise in principal pentru telefoane mobile, gadgeturi si mai putin cu gandul la desktop-uri.

     

    SCHIMBARE: Odata ajunsi intr-o proportie dominanta in mediul de business sau administratie, tinerii vor forta migrarea catre noi procese de afaceri.

  • Televizorul laser

    Orice model de televizor lansat promite o fidelitate a imaginii mai mare. O noua tehnologie pretinde ca realitatea va arata mai sters decat pe televizorul cu laser.

     

    De cativa ani deja, plasmele, televizoarele LCD (liquid crystal display) sau proiectoarele au intrat in concurenta pentru a indeparta de pe masuta din sufragerie vechiul televizor. Cel mai nou model intrat in competitie este cel bazat pe  tehnologia numita „laser TV“, in esenta un ecran plat pe care imaginile sunt proiectate folosind raze laser de mare intensitate. Producatori de electronice ca Mitsubishi sau Samsung au anuntat deja ca televizoare care folosesc aceasta nou concept vor aparea pe rafturile magazinelor pana la sfarsitul anului viitor. De fapt, utilizarea razelor laser pentru proiectarea luminii pe ecranul televizorului nu este neaparat o inventie, doar ca pana acum tehnologia era prea scumpa pentru a avea si o aplicabilitate comerciala. Lucrurile s-au schimbat atunci cand Novalux, o companie californiana, a dezvoltat o tehnologie laser bazata pe o arhitectura noua, care utilizeaza componente relativ ieftine. Aram Moorandian, inventatorul tehnologiei si totodata director al Novalux, pretinde ca noul model de televizor va concura serios display-urile actuale mai mari de 50 de inci, atat ca performante cat si ca pret.

     

    Cand se utilizeaza laserul in locul sursei traditionale de lumina pentru iluminarea ecranului nu doar ca imaginea are o calitate mai buna, spune Moorandian, dar intreg echipamentul este mai robust si are o durata de viata mai lunga. Si – asa cum s-a intamplat si in cazul altor lansari – producatorii au anuntat deja ca imaginile vor fi mai luminoase si ecranul mai subtire.

     

    Ca nuantele de culoare generate fac ca imaginile sa arate mai natural decat in cazul plasmelor o spune si John Reder, business development manager pentru Texas Instruments. „Cred ca diferenta de culoare este prima care va fi sesizata de posibilii cumparatori, cand vor avea in fata si alte televizoare.“ 

     

    De marimea ecranului va depinde numarul surselor laser ce vor proiecta imaginea. Cel mai mic dintre ecrane va putea functiona cu doar trei lasere, iar ecranele foarte complexe, chiar cateva sute de raze laser. Analistii spun ca tehnologia va concura cu tipurile de televizoare aparute in ultimii ani la capitolul pret, dar nu trebuie ignorat faptul ca in cazul plasmelor se face simtita eroziunea preturilor. Pana la urma, important e ca un cumparator va primi mai multi centimetri de ecran si mai multe culori.     

  • Un site-agenda

    Site-urile de comunitati online sunt, fara indoiala, locul ideal pentru a-ti face noi prieteni. Dar sunt un cosmar daca vrei sa-i cauti pe cei vechi fara a sti sub ce identitate se ascund.

    Site-ul internetaddressbook.com este, intr-un fel, ca o carte de telefon. Daca introduceti numele persoanei si orasul in care aceasta locuieste, o vei gasi – dar numai daca face parte dintr-o comunitate online. Motorul de cautare face automat ceea ce ar trebui sa fie, altfel, un chin – o cauta in listele de membri ale celor mai populare site-uri de networking, asa-numitele comunitati online. Echivalentul pe internet al unui volum de Pagini Aurii cu telefoane, site-ul pus la punct de cativa dezvoltatori software din Olanda si lansat luna trecuta este un serviciu care poate contoriza toate identitatile sub care „semneaza“ o anumita persoana. Este eficient pentru cautarea in comunitati online, ID-urile serviciilor de messenger si site-urile personale, in special daca utilizatorul este inscris cu toate aceste identitati online si pe internetaddressbook.com. In cazul in care persoana cautata nu s-a inscris inca pe acest site, motorul de cautare il va cauta in bazele de date puse la dispozitie de servicii precum Yahoo!, Friendster, Flickr, Skype, Blogger sau Orkut. Rezultatele nu sunt insa intotdeauna foarte exacte. Motivele tin de numele pe care un utilizator l-a folosit pentru a se inscrie la un anumit serviciu; daca nu-l cunoasteti, e foarte probabil sa nu gasiti pe cine cautati.

    In cazul in care aveti toate datele, rezultatele cautarii apar in formatul unor carti de vizita pentru fiecare persoana, in care sunt trecute toate ID-urile sub care cel pe care-l cautati le foloseste pentru diverse servicii pe internet.

    Rezultatul final este construirea propriei baze de date – o agenda in care pe cartile de vizita ale prietenilor nu apar numerele de telefon sau adresele de la birou, ci ID-urile de messenger si identitatile sub care publica fotografiile din vacanta pe flickr.com.

  • De la reprimare la obsesie

    Despicand in patru firul revolutiei sexuale inregistrate in ultimii 50 de ani, acest eseu evoca forta comunicarii in spatiul mass-media si colosalele schimbari de mentalitate pe care aceasta le poate induce.

    Jaloanele temporale ale acestei curse cu obstacole sunt, potrivit profesorului Rodger Streitmatter, anul 1953 – cand Lucille Désirée Ball, star al sitcomului „I Love Lucy“, a ramas insarcinata – si, respectiv, 2003, anul de varf de audienta al celui mai dezinhibat si dezinhibant serial al ultimilor ani, „Sex and the City“. Care sunt, de fapt, conotatiile extremitatilor acestei acolade? Cand protagonista celui dintai serial era pe cale sa devina mama, celelalte personaje ale serialului s-au vazut sever cenzurate de conducatorii canalului CBS, asa incat, atunci cand faceau referire la burta umflata a lui Lucy, trebuia sa-si codeze frazele si gesturile. Asta ca nu cumva telespectatorii sa-si imagineze – Doamne fereste! – „un barbat si o femeie in timpul unui act sexual“. De la acest puritanism excesiv – dar care rima perfect cu mentalitatea epocii – la momentul in care serialul HBO „Totul despre sex“ infatisa o imagine foarte detaliata a corpului feminin, au trecut 50 de ani de tatonari, de schimbari marunte, au fost treptat depasite tabuuri si instaurate alte scari de prejudecati. Cine este responsabil pentru toate acestea? Ce forte economice si culturale au contribuit la acest salt? Unde a exagerat mass-media in privinta continutului sexual? Cum de s-a putut ajunge de la Adam si Eva la acel – mai putin ortodox – Adam si Steve? Ce au insemnat in aceasta revolutie Hugh Hefner si revista Playboy sau cum au modificat perspectivele asupra sexului personaje precum James Bond in anii ‘70 si Madonna in anii ‘80? Ce a insemnat fotografia nud a lui Burt Reynolds in paginile revistei Cosmopolitan? Ce rol a avut in aceasta poveste despre sex felul in care media a reflectat relatia dintre Bill si Monica? Cum de s-a ajuns ca industria pornografica sa-si vanda atat de bine produsele pe internet? Devenite toate subiecte ale acestei carti, alaturi de multe, multe altele, raspunsurile la aceste intrebari, expuse simplu, intr-o forma narativa captivanta, converg catre o teza majora: mijloacele de comunicare nu doar au reflectat schimbarile legate de atitudinile sexuale care s-au petrecut in SUA, ci au si contribuit decisiv la dezvoltarea acestor schimbari.

  • Noutati

    Omul fara de lege

    Roman-cult, devenit scenariu al filmului cu acelasi nume care a fost nominalizat, in 1971, la nu mai putin de patru premii Oscar, „Portocala mecanica“ dezvaluie peisajul unei Anglii distopice, situate intr-un viitor postindustrial. Personajul principal, Alex (al carui nume nu este ales intamplator, pentru ca „A-lex“ poate insemna fara lege), este seful uneia dintre bandele de derbedei care terorizeaza lumea. Contrar mersului firesc al raului, tanarul accepta sa devina cobaiul unui proiect de insanatosire umana pus la cale de guvern. Incet, incet isi da seama ca nu mai e capabil sa comita crimele care il delectau atat, dar nici sa mai resimta voluptati estetice in fata unor capodopere care ii erau dragi si nici sa se mai apere de el insusi. Dupa cura, a devenit ceea ce guvernul dorea: o portocala mecanica, incapabila sa faca binele sau raul. Un om incapabil sa aleaga, un personaj fara lege si lipsit de cea mai elementara umanitate.

     

    ANTHONY BURGESS, PORTOCALA MECANICA,

    EDITURA HUMANITAS, 2006

     

     

    Opera magna

    Torgny Lindgren este o figura neobisnuita a literaturii suedeze contemporane – proza sa, golasa si puternica precum granitul, este un amestec de simplitate sacra, de primitivitate si de simplitate mitica. „Aici imi incep povestirea despre Biblia lui Gustave Doré. O voi rosti intr-un dictafon marca Sony MZN 710.“ Asa debuteaza acest roman al lui Torgny Lindgren, care descrie viata si peripetiile spirituale prin care trece cel mai bun cunoscator al operei marelui gravor francez Gustave Doré, un om de o mare profunzime intelectuala, dar care, din pricina ca sufera de o severa dislexie, nu poate sa scrie si nici sa citeasca. Pierderea exemplarului din Biblia lui Doré, cu ajutorul ilustratiilor caruia si-a edificat intreaga personalitate, declanseaza in el impulsul de a-si crea propria opera capitala.

     

    TORGNY LINDGREN, BIBLIA LUI DOR…,

    EDITURA POLIROM, IASI, 2006

  • De ce nu se vinde RCS&RDS. Inca…

    Oficial, cei de la RCS&RDS nu au recunoscut niciodata ca vor sa vanda. Totusi, actionari semnificativi ai grupului sunt fonduri de investitii care sunt nevoite sa o faca. Pe de alta parte, au circulat informatii ca investitori interesati de afacere exista. E adevarat, nu oficial.

     

    O prezentare data recent publicitatii de RCS&RDS reflecta un grup care este lider de piata cu trei din cele patru business-uri operate: Internet (400.000 de clienti), telefonie alternativa (550.000 de clienti) si televiziune prin satelit (370.000 de utilizatori). Doar pe cablu TV – serviciul traditional al RCS&RDS – grupul este numarul doi, cu 1,15 milioane de clienti, dupa UPC-Astral. In urma cu aproximativ o luna, grupul a cumparat o licenta 3G care ii da posibilitatea sa lanseze servicii de telefonie mobila. Tot de curand, grupul a inceput sa inghita bazele de clienti ale unor importante retele de cartier pentru potentialul pe care il au acestea pe zona de servicii Internet. Totodata, din acest an, grupul si-a deschis operatiuni si in Cehia (cu serviciul de televiziune prin satelit Digi TV), aceasta este de altfel cea de-a treia tara pe harta extinderii dupa Ungaria (1998) si Slovacia (2000).

     

    Ce se afla in spatele tuturor acestor miscari? Un prim raspuns ar fi acela ca RCS&RDS vrea sa castige cota de piata pe zone aflate in crestere accelerata, in special pe Internet. Pentru grupul de comunicatii este mult mai ieftin sa castige clienti acum, odata cu cresterea pietei, decat daca ar fi sa ii atraga ulterior de la alti operatori.

     

    Dar, spun analistii, mai exista si un alt raspuns: extinderea accelerata a RCS&RDS se datoreaza dorintei actionarilor de a creste valoarea de piata a companiei in vederea unui exit. Iar cateva semne exista. Pentru a lansa servicii de telefonie mobila prin 3G sunt necesare investitii importante, daca grupul vrea sa aiba o acoperire suficient de mare pentru a fi rentabil pe acest segment. Or, RCS&RDS poate suporta cu greu asemenea investitii de unul singur, spun mai multi analisti consultati de BUSINESS Magazin care au preferat sa isi pastreze anonimatul.

     

    Pe de alta parte, achizitiile de baze de clienti de la proprietarii unor importante retele de cartier au ca scop marirea bazei de abonati Internet – argument care ar putea creste valoarea grupului in negocierile cu un potential investitor. In fond, cat ar putea oferi un potential investitor si, mai ales, cat i-ar putea cere acestuia actionarii in ipoteza vanzarii RCS&RDS? Un prim scenariu poate fi construit plecand de la informatiile ramase, pana acum, neoficiale. La sfarsitul lui septembrie 2006, in presa clujeana a aparut un articol conform caruia gigantul german Deutsche Telekom ar fi lansat pentru grupul din Romania o oferta de 600 de milioane de euro. Potrivit aceleiasi surse, actionarii RCS&RDS ar fi refuzat-o, solicitand o suma rotunda – un miliard de euro. Pana acum, informatia nu a fost comentata in vreun fel de oficialii companiei.

     

    Totusi, asa-zisa intentie a Deutsche Telekom de a achizitiona RCS&RDS (eventual prin intermediul operatorului maghiar de telefonie Matav, detinut de  grupul german) a devenit inca de acum un an o legenda a pietei care revine ciclic in actualitate.

     

    Concreta este, in schimb, tranzactia UPC-Astral din vara anului trecut. Practic, este vorba de achizitia numarului doi de pe piata CATV si Internet de la acea ora. Pe 22 iulie 2005, Liberty Global – proprietarul UPC – a anuntat achizitia a 100% din Astral pentru 404,5 milioane de dolari. La acea vreme, Astral avea circa 890.000 de abonati (preponderent de cablu TV) si o cifra de afaceri de circa 120 de milioane de dolari (2005)

     

    Imediat dupa semnarea tranzactiei, americanii de la Liberty Global au comunicat metoda prin care au evaluat compania: au aplicat un multiplu de 7,8 pentru EBITDA (profitul inainte de plata dobanzilor, taxelor, deprecierii si amortizarii) estimat pe 2005. Estimarea EBITDA era valabila exclusiv pentru Astral Telecom, nefiind luate in calcul sinergiile de costuri rezultate in urma fuziunii dintre compania cumparata si UPC Romania. Valoarea rezultata prin acest calcul includea si datorii de 12 milioane de dolari – suma care s-a scazut din total pentru a obtine valoarea actiunilor (cele 404,5 milioane de dolari), adica banii platiti efectiv actionarilor.

     

    Prin urmare, la nivel teoretic, identificarea unui algoritm de evaluare a RCS&RDS este rezolvata: avem un multiplu de EBITDA aplicat intr-o tranzactie recenta din aceeasi industrie, avem rezultatele financiare ale companiei, deci putem avansa si o valoare. Cu precizarea imperativa ca este vorba despre un demers pur orientativ.

     

    „Multiplul de EBITDA nu este neaparat un element obiectiv, ci este rezultat in urma negocierilor dintre cumparator si vanzator. Din punctul meu de vedere, pentru conditiile actuale ale pietei, acest multiplu nu poate fi sub 6, dar nici mult peste acest nivel“, explica Valeriu Ionescu, fostul director al AIG New Europe Fund – fondul de investitii care detinea 25% din Astral inaintea tranzactiei cu UPC. „Toti acesti factori sunt insa relativi. In realitate, se poate intampla altceva. Depinde cine cumpara, depinde cand cumpara“, adauga Ionescu. Cat despre rezultatele financiare ale RCS&RDS, un prim reper il reprezinta chiar estimarile facute de reprezentantii grupului pentru anul in curs.

     

    In iulie 2006, Ionut Tarcea, directorul de marketing al RCS&RDS, declara pentru Ziarul Financiar ca, in 2004, grupul a avut o cifra de afaceri de 200 de milioane de dolari, pentru anul acesta fiind estimate venituri de 300 de milioane de dolari, ceea ce inseamna o crestere de 50 de procente.

     

    Cum aflam nivelul EBITDA? Ne intoarcem tot la tranzactia UPC-Astral, pentru a afla o medie pe industrie. Anul trecut acest indicator era, in cazul Astral (cand compania avea peste 50% din venituri din CATV), de circa 40-45%. Insa structura de costuri si de venituri a RCS&RDS de azi nu seamana deloc cu cea a Astralului de anul trecut. Grupul, controlat de Zoltan Teszari si fondurile de investitii EPIC si Quadrant, si-a extins baza de clienti pe CATV si DTH, iar pe de alta parte a crescut numarul abonatilor de „triple play“ (cablu, voce, Internet).

     

    Altfel spus, RCS&RDS a crescut. Or, „cresterea costa“, afirma Valentin Stefan, project manager in cadrul companiei de consultanta Roland Berger Strategy Consultants. „Ma refer atat la costurile pe care le implica achizitia de clienti (promotiile pe o perioada limitata, n. red.), cat si la investitiile in retea.“ Iar toate acestea creeaza presiune pe marjele EBITDA. Valeriu Ionescu crede ca, in conditiile actuale ale pietei, un grup precum RCS&RDS poate avea un EBITDA de 30-40%. „Cele mai mari marje sunt pe CATV (40%). Pe Internet acestea sunt de 30-40%, iar pe DTH si telefonie fixa, vorbim de procente sub 10“, spune Ionescu.

     

    Concluzia unui prim scenariu de evaluare (mai conservator) indica o valoare de companie (enterprise value) a RCS&RDS care variaza intre 630 si 730 de milioane de dolari, adica intre 490 si 570 de milioane de euro. In medie, este vorba de 680 de milioane de dolari (530 mil. euro) – suma care include si datoriile grupului care se scad din aceasta pentru a afla valoarea actiunilor. In august 2006, inainte de a depune oferta pentru licitatia licentelor 3G, Alexandru Oprea, director general al RCS&RDS, declara ca va incepe negocierile cu ING Bank NV Amsterdam in vederea obtinerii unui credit de 200 mil. dolari (156 mil. euro), o cifra care poate da o dimensiune – chiar daca nu exhaustiva – a nevoilor de finantare ale grupului. Exista insa si evaluari mai optimiste.

     

    Investment banker-ul Marian Tescaru, managing partner la Altria Capital, crede ca multiplii de EBITDA care pot fi luati in calcul pentru industria telecom din Romania sunt mai mari decat in cazul UPC-Astral. Motivul: interesul pentru acest domeniu este in crestere, iar numarul oportunitatilor de investitii in aceasta zona este redus. Tescaru vorbeste de mutiplii de 8-9. Aceasta inseamna ca valoarea RCS&RDS poate varia intre 840 si 950 mil. dolari, adica intre 650 si 740 mil euro. In medie, este vorba de 900 de mil. (700 mil. euro).

     

    Revenind la declaratia lui Valeriu Ionescu potrivit caruia „depinde cine cumpara, depinde cand cumpara“, valorile sunt absolut orientative. Este evident ca actionarii grupului telecom mizeaza pe scenariul maximal. Atat omul de afaceri oradean Zoltan Teszari – care controleaza aproximativ 60% din grup, potrivit unor surse apropiate – cat si fondurile de investitii din actionariat (Quadrant si EPIC – circa 30% impreuna) vor sa obtina cat mai mult dintr-o eventuala tranzactie. Pentru discretul businessman Teszari, RCS&RDS este cea mai importanta afacere a sa, iar pentru EPIC, grupul telecom este cel mai important plasament al sau in Romania.

     

    Dorinta de a obtine suma maxima poate fi si unul dintre motivele pentru care actionarii nu sunt grabiti sa vanda. Pe de alta parte, se pare ca nici ofertele investitorilor nu curg, desi RCS&RDS a ramas singurul grup important de comunicatii din Romania controlat de actionari romani.

     

    A cumpara o astfel de companie are, asadar, sens. Nu sunt dubii. Pe ce pret?

  • RCS&RDS, un exercitiu de evaluare

    scenariul conservator

    • VALOARE: 680 mil. dolari (530 mil. euro)
    • METODA DE CALCUL: Valoarea companiei (fara a scade datoriile) a fost obtinuta inmultind EBITDA grupului RCS&RDS (2006) cu un multiplu de 6-7. Estimarea a fost facuta pe baza unui scenariu conservator, adoptat de Valeriu Ionescu, fostul manager al fondului de investitii AIG New Europe Fund, care detinea 25% din Astral Telecom in momentul vanzarii catre UPC (iulie 2005)
    • VALOAREA ACTIUNILOR: Este mai mica decat cea a companiei si reprezinta diferenta dintre valoarea acesteia din urma si datoriile pe termen lung. 

    scenariul maximal

    • VALOARE: 900 mil. dolari (700 mil. euro)
    • METODA DE CALCUL: Evaluarea este facuta pe baza unui multiplu mai mare decat in cazul UPC-Astral (7,8) si are drept justificare faptul ca interesul pentru acest domeniu este in crestere, iar numarul oportunitatilor de investitii in aceasta zona este redus. Scenariul este acreditat de investment banker-ului Marian Tescaru, managing partner la casa de investitii Altria Capital
    • VALOAREA ACTIUNILOR: Este mai mica decat cea a companiei si reprezinta diferenta dintre valoarea acesteia din urma si datoriile pe termen lung.

  • Miscari de piata

    La mijlocul lunii septembrie patru membri ai Interlan, o asociatie ce grupeaza mai multe retele de cartier bucurestene, erau exclusi din organizatie dupa ce proprietarii au anuntat comitetul director ca au vandut catre RCS&RDS. Cele patru tranzactii simultane au fost, de altfel, printre putinele achizitii devenite publice intr-o forma sau alta. In ultima perioada au fost vehiculate mai multe nume drept tinte/obiecte de achizitie ale RDS, un caz concret fiind preluarea unei parti din reteaua C-Zone, proprietate a Infogate. In total, grupul a inglobat 11-14.000 de noi clienti de la retelele de cartier, la o valoare de achizitie/abonat  de 100-200 de euro.

     

    Un scenariu despre care analistii din piata spun ca aminteste de cel al Astral, inainte de semnarea contractului cu americanii de la UPC. „In 2005 a fost perioada cand le cumpara Astral, acum este randul RCS&RDS si AirBites (operator controlat de Swisscom Elvetia – n.r.). Dar interese majore in aceasta zona are RDS-ul care este in prezent unul din jucatorii cei mai activi in achizitionarea furnizorilor de cartier si sunt interesati in general doar de cei cu peste 2.000 de utilizatori“, spune Laurentiu Stan, director general al Euroweb Romania, unul dintre principalii vanzatori de servicii de acces internet in segmentul wholesale.

     

    Un aspect interesant este modul in care se face achizitia acestor mici retele. In cazul Berceni Network si HI-FI Lan, doi dintre exclusii din Interlan, in actionariatul firmelor lipseste cu desavarsire numele operatorului RCS&RDS, din datele disponibile la Registrul Comertului. Practic, RDS a cumparat doar clientii retelelor si infrastructura, nu si firmele sub care functionau.

     

    Motivul? Ioan Demeter, general manager al Air Bites, concurent al RDS la capitolul extindere prin achizitii, spune ca „este preferata varianta tranzactiei fara transfer de persoana juridica pentru a nu mosteni si problemele de natura legala, de multe ori prezente in cazul retelelor de cartier“. Un avantaj secundar este discretia cu care se deruleaza achizitia. De altfel, RCS&RDS nu a facut niciun comentariu vizavi de achizitiile din ultima perioada. Un alt nou business asupra caruia operatorul vrea sa pastreze discretia este operarea licentei 3G.

     

    „Pana acum clientii nostri erau tinuti de ceva fix; tehnologia 3G le-ar oferi mobilitatea serviciilor.“ Cam la atat s-au rezumat declaratiile oficiale, date de directorul de marketing Ionut Tarcea la intrebarea – ce ar putea face un operator puternic pe cablu si internet si totodata „alternativ“ de telefonie fixa, cu o licenta de telefonie mobila ultimul racnet.

     

    De partea cealalta, in piata se vorbeste despre achizitia licentei pentru a fi mai atragator in fata unor posibili operatori regionali sau europeni interesati de Romania. Ce este sigur este ca RCS&RDS nu a vrut nici un moment sa riste pierderea licentei. Dintr-un maxim de 100 de puncte posibile pe care le-ar fi putut obtine cele 4 companii inscrise la licitatie, RDS a obtinut 90,41, la distanta apreciabila de Telemobil, urmatorul clasat, cu 72,71.