BusinessMagazin

Blog

  • Cuptorul Franke din Romania inca mai coace

    Bucataria devine tot mai mult centrul casei si locul unde se
    petrece cel mai mult timp. Nu neaparat in sensul de a gati, ci de a
    petrece mai mult timp cu familia, indiferent ca sunt bucatarii
    inchise sau parte a livingului. Pe asta se bazeaza oficialii Franke
    Romania cand prognozeaza o crestere cu 10% a afacerilor in 2011.
    Afacerile companiei au scazut cu 5% anul trecut, de la 46,4
    milioane de lei la 42,7 milioane lei. “Cel mai greu moment a fost
    sa constientizam gravitatea situatiei economice, faptul ca este cu
    adevarat criza si ca ne-a atins si pe noi”, explica Florin
    Porojan-Gheaja.

    Managerul face trimitere la deciziile de crestere a TVA si de
    reducere a salariilor din vara lui 2010, moment in care evolutia
    afacerilor era peste cea a anului anterior. Dar dupa masurile
    impuse de Guvern s-a resimtit o puternica stagnare a cererii. Cu
    vanzarile diminuate, motivele de bucurie ale celor de la Franke
    dupa doi ani de criza sunt cota de piata pe zona de mobilier de
    bucatarie, care a ajuns la peste 50% in 2010, si scaderea mai mica
    decat linia pietei. Mai exact, dupa o restrangere de 40-42% in
    2009, piata a mai scazut cu 12% in anul urmator, fiind estimata la
    40-45 de milioane de euro in 2011.

    Investitii de 100.000 de euro sunt prognozate in perioada
    urmatoare pentru deschiderea a inca 13 showroom-uri, fata de 12,
    cate sunt in prezent. Momentul ales are de-a face cu strategia
    companiei, iar estimarile de crestere a vanzarilor au de-a face
    tocmai cu extinderea retelei. “Piata de acum este mult mai stabila
    decat in trecut, consumatorul a devenit mult mai educat si, mai
    mult decat atat, partea de incorporabile din totalul pietei de
    electrocasnice e pe un trend crescator”, explica managerul Franke.
    Romania se afla sub nivelul mediu european si tocmai decalajul va
    fi motorul avansului cifrei de afaceri.

    Din totalul veniturilor Franke Romania, 95% reprezinta vanzarile
    prin intermediul retelei de aproximativ 300 de parteneri si 5% prin
    showroom-urile proprii, situate in principalele orase din tara.
    Produsele sunt fabricate in cea mai mare parte in Italia. Revenirea
    pietei de sisteme incorporabile pentru utilarea bucatariei va
    depinde mult si de redresarea segmentului de real estate, dat fiind
    ca, in 2010, majoritatea achizitiilor s-au concentrat pe renovarea
    bucatariilor deja existente. “Estimez ca o crestere a pietei
    imobiliare va aduce un plus important afacerilor noastre, cele doua
    fiind businessuri complementare”, conchide Porojan-Gheaja.

  • Cine este mostenitorul H&M – imperiul de 47 de miliarde de dolari cu peste 2.200 de magazine

    Cand coboara alert scarile din magazinul H&M din AFI intr-un
    costum gri slim fit din colectia firmei de anul trecut, Karl-Johan
    Persson pare la prima impresie un model angajat de companie pentru
    promovare, o contrapartida pentru Giselle Bundchen, imaginea
    H&M. Nu isi arata deloc cei 35 de ani pe care biografia sa
    spune ca ii are.

    Nu isi arata nici veniturile sau familia din care provine. Tatal
    sau, Stefan Persson, este cel mai bogat om din Suedia si al
    treisprezecelea cel mai bogat om din lume, care, dupa 20 de ani de
    conducere a lantului de retail, in 1998, a renuntat la functia
    executiva, fiind inlocuit de un senior din companie. Analistii au
    comentat atunci ca urmasii fondatorului H&M se vor indeparta de
    la conducerea lantului de retail, dat fiind ca asa se intampla in
    cazul celor mai multe afaceri de familie. Insa, in doar cativa ani
    de la iesirea lui Stefan Persson din pozitia de CEO, fiul sau cel
    mare, Karl-Johan, intra in companie in cadrul departamentului de
    extindere, iar in 2009 ii ocupa locul in fruntea H&M.

    In urma cu trei ani, Karl-Johan Persson se pregatea pentru
    preluarea pozitiei de CEO in 2009 si, ca sef al departamentului de
    extindere a companiei, testa piete pe care urma sa extinda H&M.
    Stia ca are o miza de bifat in istoria familiei: bunicul sau a
    fondat si a consolidat compania, iar tatal sau a facut din ea
    numarul unu in comertul european de moda, intrand si pe piata din
    Statele Unite. Rolul lui Karl-Johan este acum de a merge spre Est
    si de a cuceri toata zona in curs de dezvoltare incepand cu Europa
    de Est pana in Asia si poate chiar in emisfera sudica.

    “Am mai fost in Romania, in 2008”, povesteste acum Karl-Johan
    Persson din mijlocul primului magazin deschis de companie in
    Bucuresti, in AFI Palace Cotroceni: “Am venit sa vad ce centre
    comerciale sunt aici si ce oportunitati de deschidere de magazine
    ar exista. Mi s-a parut inca de atunci o piata interesanta si am
    pus-o pe lista de deschideri viitoare, dar de atunci pana acum
    piata s-a maturizat mult si astfel am putut sa deschidem si mai
    multe magazine decat am fi vrut initial”.

    Din 2008 pana in 2011, piata de moda din Romania s-a schimbat
    intr-adevar destul de mult: modelul vesticilor specializati in fast
    fashion a dus deja la scaderea semnificativa a cotei de piata a
    celor care in urma cu cativa ani faceau regulile in comertul local
    de moda. Astfel, o parte din retailerii locali care erau in 2008 in
    plin avant au inceput sa scada o data cu venirea crizei (precum
    Rafar, divizia fashion a RTC), sa isi incetineasca cresterea
    (precum Elmec sau Staff Collection) sau sa aiba probleme financiare
    (precum Leonardo, fostul lider al pietei). Au aparut insa liderii
    mondiali ai comertului de haine, Inditex, care au renuntat la
    franciza de pe piata locala si au inceput o expansiune agresiva,
    trecand pe locul intai al pietei in functie de venituri (atingand
    afaceri de 100 de milioane de euro in 2010 cu 51 de magazine).

    Pe o piata in crestere si care abia s-a obisnuit cu magazinele
    de format mare (peste 1.500 mp, model pe care il practica atat
    Inditex, cat si C&A, Next sau New Yorker, prezente pe piata din
    Romania), H&M va intra din 2011 direct cu 8 magazine. “Este un
    record pentru H&M faptul ca deschidem 8 magazine din primul
    an”, spune Karl-Johan Persson, precizand ca de obicei compania
    deschide in primul an doua-trei magazine, pentru a testa piata. “Nu
    exista o alta piata unde am deschis opt magazine in primul an.

    Dar aici este special, pentru ca oamenii de la echipa de
    expansiune cred mult in Romania: sunt foarte multe spatii bune si
    un public foarte constient cand vine vorba de ultimele tendinte in
    moda. De aceea am decis sa intram in forta”, explica Karl-Johan
    Persson. Chiar daca nu vorbeste deloc despre cifre – invocand
    faptul ca H&M este o companie listata (la bursa de la
    Stockholm) -, CEO-ul H&M admite ca va urma o expansiune a
    retelei, care va tine cont si de rezultatele primului an de
    functionare.

    “Credem ca este un potential foarte mare in Romania, ne uitam
    continuu catre spatii noi si discutam posibilitati de extindere,
    dar nu putem spune cate vom deschide. Cu siguranta insa Romania va
    deveni o piata importanta pentru companie”, spune Carlos Duarte,
    country managerul companiei in Romania, care s-a ocupat de lansarea
    brandului pe plan local.

  • Probleme in paradis: statisticile Poloniei privind PIB si deficitele ar putea fi gresite

    Ca urmare, tot peisajul se schimba: deficitul bugetar si de cont
    curent in PIB ar avea ponderi de circa 7-8% in PIB, iar datoria
    s-ar situa probabil peste nivelul de 55% din PIB. Efectul,
    apreciaza Gronicki, este punerea in discutie a tuturor datelor
    privind PIB din 2004 incoace, de la intrarea in UE, si deteriorarea
    inevitabila a increderii investitorilor, siliti sa vada ca Polonia
    nu e deloc economia-model pe care au crezut-o.

    “In balanta de plati, in categoria de erori si omisiuni, exista
    sume mari care duc la un deficit de 4% din PIB. Daca ele sunt
    cauzate de importuri subestimate, atunci deficitul comercial si al
    serviciilor e mai mare si in consecinta si deficitul de cont curent
    e mai mare. O astfel de situatie i-ar face pe investitorii
    financiari sa-si schimbe felul cum vad Polonia si ar avea impact
    asupra estimarilor privind PIB, cu toate implicatiile –
    supraestimarea PIB, subestimarea datoriei si a deficitului”, a
    declarat Gronicki pentru Reuters.

    Lars Christensen, analist al Danske Bank, noteaza ca numai
    Polonia si Romania, dintre toate statele UE, nu raporteaza datele
    macroeconomice conform cu standardele contabile ale Eurostat
    (ESA95), aratand ca problema Poloniei cu “erorile si omisiunile”
    din statistici dateaza din 2004, de la aderarea la UE. “Am putea
    avea brusc situatia in care Polonia sa aiba de fapt ambele deficite
    in 2010, cel bugetar si cel de cont curent, aproape de 10%, in
    contrast flagrant cu perceptia generala a pietelor despre aceasta
    tara ca destinatie de investitii de calitate”, afirma
    Christensen.

  • Concurs de motiuni contra Guvernului: trei de la PNL, una de la PSD

    La randul sau, PSD va depune acesta saptamana la Senat o motiune
    simpla la adresa ministrului educatiei, Daniel Funeriu, in semn de
    protest fata de situatia cadrelor didactice din judetele Suceava si
    Botosani, care nu si-au primit majorarile salariale castigate in
    instanta.

    Data fiind firava majoritate pe care se poate baza Guvernul in
    camera superioara, e posibil ca demersul PSD sa reuseasca, desi
    motiunile simple nu au caracter imperativ pentru membrii
    Executivului.

  • Boala cronica a parlamentarilor: chiulul

    Absenta senatorilor din arcul guvernamental a facut si ca o
    serie de ordonante de urgenta sa nu poata fi adoptate, printre
    acestea cele referitoare la cardul national de asigurari de
    sanatate, alocatia privind sustinerea familiei, precum si
    prelungirea pana la 31 decembrie 2011 a termenului de recalculare a
    pensiilor militarilor pentru care nu s-au identificat documentele
    necesare.

    Batalia finala se va da insa in perioada urmatoare la Camera
    Deputatilor, forul decizional in cazul tuturor acestor acte
    legislative.

  • Ajunge euro la 4 lei?

    In realitate, bancii centrale, martora la vanzarile de lei ale
    investitorilor de pe piata, nu-i convine catusi de putin o
    apreciere brusca si brutala, nu numai fiindca aceasta loveste
    exporturile, dar si fiindca BNR n-a incurajat niciodata
    volatilitatea, periculoasa pentru economie si cand leul creste, si
    cand scade. Faptul a fost subliniat si de Cristian Popa,
    viceguvernatorul BNR, care a declarat intr-un interviu pentru
    Reuters ca BNR “ramane preocupata” de posibilitatea unei
    volatilitati excesive a cursului, “daca aceasta ar avea loc”.

    Nicolaie Alexandru Chidesciuc, economist-sef al ING, considera
    ca o interventie a BNR prin cumpararea de euro, pentru a limita
    aprecierea, ar fi probabila la un nivel de 4,05-4,10 lei/euro si
    “foarte probabila” daca s-ar ajunge la 4 lei/euro. “Este greu de
    crezut ca se va ajunge la 4 lei/euro, dar nu exclus. Un leu prea
    puternic ar sfarsi prin a afecta exporturile, dar aceasta s-ar
    intampla oricum doar in a doua jumatate a anului”, considera
    Chidesciuc.

    Analistul ING estimeaza ca o depreciere treptata a leului fata
    de euro va avea loc doar incepand cu luna iulie sau ulterior, cand
    inflatia este asteptata sa scada gratie efectului de baza legat de
    faptul ca anul trecut TVA a fost majorata in iulie. Totusi,
    Chidesciuc nu crede ca BNR va fi dispusa sa permita deprecieri
    ample ale leului, avand in vedere ca acestea ar stimula inflatia si
    ar creste totodata si asteptarile privind inflatia.

  • Cazul Severin repune in discutie criteriile de integritate in PDL

    Toate semnele ultimelor zile au aratat ca europarlamentarul fost
    socialist va demisiona cat de curand din functie, in conditiile in
    care a pierdut nu doar sprijinul politic al grupului socialistilor
    europeni, dar si pe cel al presedintelui Parlamentului European,
    Jerzy Buzek. Severin a refuzat toata saptamana sa urmeze exemplul
    celorlalti doi colegi din PE care au demisionat dupa ce au fost
    acuzati de saptamanalul Sunday Times ca au cerut bani pentru a
    depune amendamente la legislatia europeana.

    Pentru dreapta politica, in special cea romaneasca, problemele
    lui Severin (si care pot ajunge la DNA, intrucat prejudiciul este
    mai mare de 10.000 de euro) au venit de minune, insa momentul a
    fost speculat doar de europarlamentarul Monica Macovei – rival
    politic al lui Adrian Severin inca din 2005 pe probleme de
    integritate si anticoruptie, care a fost foarte activa in a cere
    aplicarea unor criterii etice mai stricte pentru functia de
    europarlamentar. Dat fiind ca nici in propriul partid Macovei nu a
    avut succes cu acelasi tip de propuneri, desi unii comentatori au
    profitat de ocazie ca sa aduca din nou in atentia PDL criteriile de
    integritate, ramane de vazut daca va reusi sa le repuna in discutie
    dupa o eventuala decizie in privinta lui Severin a Parlamentului
    European sau, daca va fi cazul, a PSD.

  • Clubul iubitoarelor de ciocolata

    Personajele prezentei carti sunt Lucy Lombard, Autumn, Nadia si
    Chantal. Niste femei cu biografii si caractere diferite, dar
    iluminate de o uriasa pasiune comuna: dragostea pentru ciocolata.
    Dupa ele, miraculosul produs dulce poate vindeca orice si pe
    oricine. Nu oricine insa poate intra in sanctuarul pe care si l-au
    inventat – “The Chocolate Lovers Club”, un spatiu al intalnirilor
    secrete unde se ridica zilnic ofrande zeitei Ciocolata, un spatiu
    unde se deapana intrigi familiale, ciudatenii personale si barfe
    spumoase si unde se pun la cale razbunari nu tot atat de dulci
    precum ciocolata.

    Carole Matthews, “Clubul iubitoarelor de ciocolata”, Editura Allfa,
    Bucuresti, 2010

  • Actiune, aventura si amor in lumea celtilor

    Dupa ce si-a infrant dusmanii, Conan a devenit noul rege al
    insulei Toraigh, a instaurat o perioada de calm si de prosperitate
    si s-a casatorit cu frumoasa druida Gwynedd. In decursul unei
    vanatori agitate de tot soiul de intamplari bizare, in fata lui
    Conan apare Cathbad, fostul sau magistru, pe care toata lumea il
    credea mort. Omul aduce o veste tragica: unul cate unul, druizii
    locului, singurii care mai cunosteau secretul comorilor din regatul
    Inis Fail, au inceput sa dispara, rapiti de niste forte
    necunoscute. Incercand sa dea de capat misterului, Conan pune mana
    pe arme si porneste intr-o noua aventura plina de rasturnari
    spectaculoase.

    Mauro Raccasi, “Domnia lui Conan”, Editura Polirom, Bucuresti,
    2010

  • Povesti din Bucurestiul de altadata

    Avem de-a face cu o carte de istorie scrisa cu uneltele omului
    de litere, in care perspectivele, unghiurile de fuga si arhitectura
    orasului sunt vazute cu ochiul pictorului. Emanuel Badescu, autorul
    ei, este documentarist la Biblioteca Academiei, iar comorile din
    arhive, fie ca este vorba despre texte vechi sau despre fotografii
    si stampe, i-au devenit, de cateva decenii, sursa de inspiratie si
    refrene tematice. Panorama publicata acum reconstituie din cioburi
    de manuscrise si imagini rare o istorie sui generis a Bucurestilor,
    incepand in larma de timbale si zanganit de spade, cu zavera din
    1821 si moartea Domnului Tudor, si sfarsind cu 1989, cand, sub
    cupola Ateneului, George Enescu s-a intalnit cu Maruca Cantacuzino,
    “la princesee aimée”.

    Fiecare din celelalte 17 povestiri care alcatuiesc volumul
    fixeaza cate un moment memorabil si reinvie personaje puternice, de
    la meseriasi la artisti si de la boieri la domnitori, care au
    jalonat viata orasului si i-au conferit blazoanele de noblete. Ca
    sa intelegeti tonul cartii si sa gustati fiorul plimbarii in
    trecut, iata cum s-a latit parjolul, marele incendiu care a
    devastat Bucurestii in ziua de 23 martie 1847. In coasta hanului
    Constantin, pe ulita Islicarilor, tocmai se naste pruncul Zincai
    Filipescu, clucereasa. Dupa 11 ani, odrasla, Costache Filipescu, “a
    ales sa joace, luand o cheie si umpland-o cu praf de pusca”. Numai
    ca, de data asta, a iesit afara si a pocnit-o de un butoi de
    pacura. “Sprijinit de suflarea furtunoasa a austrului”, focul
    rezultat a cuprins proprietatea Druganestilor si curtea bisericii
    Sf. Dumitru, dupa care a inceput sa inghita nemilos mai mult de un
    sfert din oras.

    Mergand pe urma marturiilor de epoca, Badescu reconstituie
    minutios, filmic, tragedia, si ne aduce in fata unui bilant
    inspaimantator: “De-a lungul a trei kilometri au ars in intregime
    sau partial 1.850 de cladiri, 1.142 de pravalii, 10 hanuri si
    dousprezece biserici. Au fost inregistrati 1559 de sinistrati,
    care, fireste, au fost despagubiti.” Desi nu aveau asigurare. Ce
    vremuri!

    Emanuel Badescu, “Marele Foc si alte povesti din Bucuresti”,
    Editura Cadmos, Bucuresti, 2011