Blog

  • Blocaj imobiliar in Bucuresti, episodul 2

    Piata imobiliara din Bucuresti repeta acum scenariul din 2004 – preturi considerate exagerate, la care proprietarii nu au de gand sa renunte. Cu deosebirea ca in toamna lui 2006 nu se mai vorbeste despre vanzarile de apartamente, ci de blocarea pietei terenurilor.

     

    “Piata este blocata. Toata lumea prefera sa astepte“, sintetizeaza Teodor Pop, director general al dezvoltatorului RED Management Capital, o situatie fara precedent pe piata terenurilor. In ultimii ani, preturile terenurilor din unele zone ale Bucurestiului au crescut exploziv, dublandu-se sau chiar triplandu-se de la an la an. Cauzele sunt cunoscute: speculatorii de terenuri, dar si aparitia unor noi dezvoltari in zone neluate in calcul pana atunci. Iar primele noua luni ale lui 2006 nu au facut decat sa continue acest trend. Potrivit unui studiu al companiei imobiliare CB Richard Ellis, pretul terenurilor din Bucuresti a crescut in ultimul an cu pana la 50%. 

     

    Analistii CBRE pun aceasta evolutie pe seama unei cresteri semnificative a cererii, dar si a diminuarii numarului de suprafete disponibile. Pe de alta parte, mai arata sursa citata, „in unele cazuri, cresterea pretului a avut loc artificial, fiind determinata de vecinatatea terenurilor cu proiecte deja existente sau propuse si cu proiectele de infrastructura“, amintindu-se cazurile terenurilor aflate in apropierea celei de-a doua sosele de centura sau a viitoarei autostrazi Bucuresti-Brasov. Pe acest fond, al anuntarii de noi si noi proiecte, proprietarii de terenuri au devenit din ce in ce mai constienti de valorile pe care le detin.

     

    „Toata lumea a inceput sa faca calcule de dezvoltatori“, considera Sorin Panturu, partener fondator si manager Trammel Mackenzie, o companie de management de investitii imobiliare. Cu alte cuvinte, vanzatorul unei parcele cere un pret corelat cu valoarea profitului care s-ar putea obtine din viitoarea construtie de pe acel lot. Dar, puncteaza Panturu, ei nu iau in calcul si riscurile pe care si le asuma dezvoltatorul. „Proprietarii terenului vor sa incaseze si o parte din profitul developerului, fara a imparti insa si riscurile.“

     

    Pentru moment, nu sunt mari sperante de redresare a situatiei si aproape toata lumea este in expectativa. Cei mai multi dezvoltatori prefera sa astepte o temperare a cresterilor. In acelasi timp, nici proprietarii nu par presati sa vanda si tin preturile sus. „Este fenomenul omului sarac, care are doar o oaie, dar pe care vrea sa o vanda foarte scump“, descrie plastic Teodor Pop situatia actuala de pe piata terenurilor. Insa nu putine sunt vocile care spun ca actualele preturi au depasit deja limita rezonabilului. Potrivit Mediafax, reprezentantii mai multor lanturi de retail se declara nemultumiti de preturile terenurilor, despre care acestia spun ca, adeseori, ar fi peste nivelul din alte tari europene. Ba chiar, spune John Rix, directorul general al „real,-Hypermarket Romania“, preturile au depasit „limita la care este profitabil sa deschizi chiar si locatii importante“.

     

    O opinie pe care o impartaseste si Pop de la RED Management Capital – companie care dezvolta in prezent mai multe proiecte, inclusiv de spatii comerciale. „Terenurile pentru retail sunt exagerat de scumpe, din punctul de vedere al profitabilitatii posibile astazi“. In fapt, marea problema a dezvoltatorilor nu este intotdeauna atat suma ceruta pentru o parcela, cat faptul ca lotul in cauza necesita costuri suplimentare pentru a se putea construi pe el. „Terenurile sunt foarte scumpe din cauza infrastructurii slabe“, explica Pop. Altfel spus, nu atat pretul pe metrul patrat este neaparat cel care face ca un teren sa fie scump, cat cumularea acestuia cu valoarea costurilor ulterioare implicate de viabilizarea suprafetei in cauza.

     

    Dar, daca despre aceste terenuri se poate spune ca sunt foarte scumpe, in cazurile in care exista deja o infrastructura se poate vorbi despre un pret supraexagerat, apreciaza Teodor Pop. De altfel, Dragos Dragoteanu, managerul agentiei imobiliare Euroest, considera ca „pretul terenurilor nu va mai creste decat in zonele in care nu este inca dezvoltata infrastructura“. Reprezentantul Euroest – companie care are un portofoliu insemnat de oferte de terenuri in zona Capitalei – isi justifica estimarea prin prisma faptului ca „terenurile au atins un prag maxim care nu mai genereaza confort pentru investitori“.

     

    Cert este ca, la preturile actuale, sunt semne ca vremea speculatorilor a apus. In urma cu cativa ani, multi investitori au scos profituri remarcabile doar cumparand si revanzand apoi parcele in zone despre care aveau informatii ca se „vor ridica“. Uneori, aceste investitii au adus randamente de 200% sau chiar 300% in numai un an, cu eforturi minime. Acum, analistii sunt unanimi. „A trecut vremea speculatiilor in Bucuresti“, este convins Dragoteanu, care rezuma trecutul si viitorul pietei terenurilor intr-o singura fraza – „cine a vrut sa cumpere a cumparat, cine vrea sa dezvolte are deja terenurile, iar speculatorii au ajuns la ultima mana. Managerul Euroest apreciaza ca actualii cumparatori de terenuri au de ales intre a porni o dezvoltare imobiliara sau a astepta mai multi ani pentru un profit acceptabil. „Speculatorul care doar cumpara si vinde este pe cale de disparitie“, crede si Teodor Pop.

     

    Iar ceea ce s-a intamplat in Bucuresti, se face acum simtit, chiar daca la o alta scara, si la nivel national. Compania imobiliara Eurisko a previzionat pentru acest an cresteri ale preturilor terenurilor in toate orasele importante ale Romaniei.

     

    Pentru Cluj-Napoca, bunaoara, estimarile analistilor Eurisko anticipeaza cresteri de pret cu circa 20% – pana la 40-200 euro/mp in afara localitatii, in timp ce in cazul Brasovului cresterea preconizata este de 50%, pana la 200-700 euro/mp in oras si 10-100 euro/mp in afara. Totusi, in marile orase nu se vorbeste inca de blocaje, dar si aici „preturile au crescut pana la niveluri la care se mai fac putine tranzactii“, spune Teodor Pop.

     

    Dar piata imobiliara nu sta pe loc. Dezvoltatorii au demarat in ultima perioada o multitudine de proiecte. De obicei, insa, este vorba de terenuri cumparate cu mai multi ani in urma, la preturi sensibil (de cateva ori) mai mici decat cele actuale. Dupa cum exista si cazuri in care dezvoltatorii nu sunt intimidati de preturile ridicate. „Suntem interesati de mai multe terenuri in Bucuresti, chiar daca preturile sunt mari. Credem ca terenurile si locuintele nu au preturi atat de mari comparativ cu alte capitale europene“, comenteaza  Khalid Karim, director in cadrul companiei romano-britanice Ferco Investments. Compania a anuntat deja cateva proiecte imobiliare si intentioneaza sa cumpere mai multe terenuri in Bucuresti pentru dezvoltarea de proiecte rezidentiale si de birouri.

     

    La randul sau, Renatas Siaulys, membru in CA al dezvoltatorului Europa Group din Lituania, spune ca va continua achizitiile. Europa Group are deja patru proiecte in dezvoltare in Bucuresti – trei ansambluri rezidentiale si un hotel, dar compania are un as in maneca. „Preferam sa lucram cu terenuri care au probleme, dar au si preturi mai mici“, explica Siaulys. Astfel, Europa Group lucreaza in general pe spatii care au apartinut fostelor platforme industriale. De exemplu, City Center Residence, un complex de apartamente ce va fi finalizat de lituanieni in toamna anului viitor, este construit pe locul fostei fabrici Apollo, langa Parcul Carol.

     

    Chiar si in aceste conditii, oamenii din real estate nu mizeaza pe scaderi. De altfel, o scadere a preturilor terenurilor ar fi o premiera pe piata imobiliara romaneasca. Daca in ultimii 15 ani, chiriile la birouri, la spatii comerciale, pretul apartamentelor si a caselor au mai inregistrat fluctuatii, in ceea ce priveste terenurile acestea au mers intr-o singura directie – in sus. Cele mai multe voci sunt ponderate, mizand pe stabilizare.

     

    Preturile vor creste usor, dar intr-un ritm mai scazut fata de anul trecut, in conditiile in care pretul ridicat al terenurilor a inceput sa limiteze profitabilitatea investitiilor, cred analistii CB Richard Ellis. „Acum este o frenezie a dezvoltarilor care i-a incitat foarte mult pe proprietarii de teren“, spune Panturu de la Trammel Mackenzie, estimand ca, in urmatoarea perioada, acest entuziasm exacerbant se va potoli, iar piata se va regla, mai ales cand profiturile investitorilor vor cobori sub anumite limite. In schimb, Teodor Pop de la RED Management Capital crede chiar ca vor aparea si primele scaderi de preturi, chiar de anul viitor. „Stabilizarea incepe cu o dezamagire“, spune el.

     

    Alti analisti spun insa ca, incet-incet, s-ar putea schimba insusi modelul de business in real estate. „Este vremea asocierilor“, crede Dragos Dragoteanu de la Euroest. Mai exact, in loc sa cedeze parti din profit proprietarilor de terenuri, dezvoltatorii vor prefera sa-i atraga in proiect, impartind astfel riscurile, dar si un profit (potential) mai mare.

  • Blocaj imobiliar in Bucuresti, episodul 2

    Piata imobiliara din Bucuresti repeta acum scenariul din 2004 – preturi considerate exagerate, la care proprietarii nu au de gand sa renunte. Cu deosebirea ca in toamna lui 2006 nu se mai vorbeste despre vanzarile de apartamente, ci de blocarea pietei terenurilor.

     

    “Piata este blocata. Toata lumea prefera sa astepte“, sintetizeaza Teodor Pop, director general al dezvoltatorului RED Management Capital, o situatie fara precedent pe piata terenurilor. In ultimii ani, preturile terenurilor din unele zone ale Bucurestiului au crescut exploziv, dublandu-se sau chiar triplandu-se de la an la an. Cauzele sunt cunoscute: speculatorii de terenuri, dar si aparitia unor noi dezvoltari in zone neluate in calcul pana atunci. Iar primele noua luni ale lui 2006 nu au facut decat sa continue acest trend. Potrivit unui studiu al companiei imobiliare CB Richard Ellis, pretul terenurilor din Bucuresti a crescut in ultimul an cu pana la 50%. 

     

    Analistii CBRE pun aceasta evolutie pe seama unei cresteri semnificative a cererii, dar si a diminuarii numarului de suprafete disponibile. Pe de alta parte, mai arata sursa citata, „in unele cazuri, cresterea pretului a avut loc artificial, fiind determinata de vecinatatea terenurilor cu proiecte deja existente sau propuse si cu proiectele de infrastructura“, amintindu-se cazurile terenurilor aflate in apropierea celei de-a doua sosele de centura sau a viitoarei autostrazi Bucuresti-Brasov. Pe acest fond, al anuntarii de noi si noi proiecte, proprietarii de terenuri au devenit din ce in ce mai constienti de valorile pe care le detin.

     

    „Toata lumea a inceput sa faca calcule de dezvoltatori“, considera Sorin Panturu, partener fondator si manager Trammel Mackenzie, o companie de management de investitii imobiliare. Cu alte cuvinte, vanzatorul unei parcele cere un pret corelat cu valoarea profitului care s-ar putea obtine din viitoarea construtie de pe acel lot. Dar, puncteaza Panturu, ei nu iau in calcul si riscurile pe care si le asuma dezvoltatorul. „Proprietarii terenului vor sa incaseze si o parte din profitul developerului, fara a imparti insa si riscurile.“

     

    Pentru moment, nu sunt mari sperante de redresare a situatiei si aproape toata lumea este in expectativa. Cei mai multi dezvoltatori prefera sa astepte o temperare a cresterilor. In acelasi timp, nici proprietarii nu par presati sa vanda si tin preturile sus. „Este fenomenul omului sarac, care are doar o oaie, dar pe care vrea sa o vanda foarte scump“, descrie plastic Teodor Pop situatia actuala de pe piata terenurilor. Insa nu putine sunt vocile care spun ca actualele preturi au depasit deja limita rezonabilului. Potrivit Mediafax, reprezentantii mai multor lanturi de retail se declara nemultumiti de preturile terenurilor, despre care acestia spun ca, adeseori, ar fi peste nivelul din alte tari europene. Ba chiar, spune John Rix, directorul general al „real,-Hypermarket Romania“, preturile au depasit „limita la care este profitabil sa deschizi chiar si locatii importante“.

     

    O opinie pe care o impartaseste si Pop de la RED Management Capital – companie care dezvolta in prezent mai multe proiecte, inclusiv de spatii comerciale. „Terenurile pentru retail sunt exagerat de scumpe, din punctul de vedere al profitabilitatii posibile astazi“. In fapt, marea problema a dezvoltatorilor nu este intotdeauna atat suma ceruta pentru o parcela, cat faptul ca lotul in cauza necesita costuri suplimentare pentru a se putea construi pe el. „Terenurile sunt foarte scumpe din cauza infrastructurii slabe“, explica Pop. Altfel spus, nu atat pretul pe metrul patrat este neaparat cel care face ca un teren sa fie scump, cat cumularea acestuia cu valoarea costurilor ulterioare implicate de viabilizarea suprafetei in cauza.

     

    Dar, daca despre aceste terenuri se poate spune ca sunt foarte scumpe, in cazurile in care exista deja o infrastructura se poate vorbi despre un pret supraexagerat, apreciaza Teodor Pop. De altfel, Dragos Dragoteanu, managerul agentiei imobiliare Euroest, considera ca „pretul terenurilor nu va mai creste decat in zonele in care nu este inca dezvoltata infrastructura“. Reprezentantul Euroest – companie care are un portofoliu insemnat de oferte de terenuri in zona Capitalei – isi justifica estimarea prin prisma faptului ca „terenurile au atins un prag maxim care nu mai genereaza confort pentru investitori“.

     

    Cert este ca, la preturile actuale, sunt semne ca vremea speculatorilor a apus. In urma cu cativa ani, multi investitori au scos profituri remarcabile doar cumparand si revanzand apoi parcele in zone despre care aveau informatii ca se „vor ridica“. Uneori, aceste investitii au adus randamente de 200% sau chiar 300% in numai un an, cu eforturi minime. Acum, analistii sunt unanimi. „A trecut vremea speculatiilor in Bucuresti“, este convins Dragoteanu, care rezuma trecutul si viitorul pietei terenurilor intr-o singura fraza – „cine a vrut sa cumpere a cumparat, cine vrea sa dezvolte are deja terenurile, iar speculatorii au ajuns la ultima mana. Managerul Euroest apreciaza ca actualii cumparatori de terenuri au de ales intre a porni o dezvoltare imobiliara sau a astepta mai multi ani pentru un profit acceptabil. „Speculatorul care doar cumpara si vinde este pe cale de disparitie“, crede si Teodor Pop.

     

    Iar ceea ce s-a intamplat in Bucuresti, se face acum simtit, chiar daca la o alta scara, si la nivel national. Compania imobiliara Eurisko a previzionat pentru acest an cresteri ale preturilor terenurilor in toate orasele importante ale Romaniei.

     

    Pentru Cluj-Napoca, bunaoara, estimarile analistilor Eurisko anticipeaza cresteri de pret cu circa 20% – pana la 40-200 euro/mp in afara localitatii, in timp ce in cazul Brasovului cresterea preconizata este de 50%, pana la 200-700 euro/mp in oras si 10-100 euro/mp in afara. Totusi, in marile orase nu se vorbeste inca de blocaje, dar si aici „preturile au crescut pana la niveluri la care se mai fac putine tranzactii“, spune Teodor Pop.

     

    Dar piata imobiliara nu sta pe loc. Dezvoltatorii au demarat in ultima perioada o multitudine de proiecte. De obicei, insa, este vorba de terenuri cumparate cu mai multi ani in urma, la preturi sensibil (de cateva ori) mai mici decat cele actuale. Dupa cum exista si cazuri in care dezvoltatorii nu sunt intimidati de preturile ridicate. „Suntem interesati de mai multe terenuri in Bucuresti, chiar daca preturile sunt mari. Credem ca terenurile si locuintele nu au preturi atat de mari comparativ cu alte capitale europene“, comenteaza  Khalid Karim, director in cadrul companiei romano-britanice Ferco Investments. Compania a anuntat deja cateva proiecte imobiliare si intentioneaza sa cumpere mai multe terenuri in Bucuresti pentru dezvoltarea de proiecte rezidentiale si de birouri.

     

    La randul sau, Renatas Siaulys, membru in CA al dezvoltatorului Europa Group din Lituania, spune ca va continua achizitiile. Europa Group are deja patru proiecte in dezvoltare in Bucuresti – trei ansambluri rezidentiale si un hotel, dar compania are un as in maneca. „Preferam sa lucram cu terenuri care au probleme, dar au si preturi mai mici“, explica Siaulys. Astfel, Europa Group lucreaza in general pe spatii care au apartinut fostelor platforme industriale. De exemplu, City Center Residence, un complex de apartamente ce va fi finalizat de lituanieni in toamna anului viitor, este construit pe locul fostei fabrici Apollo, langa Parcul Carol.

     

    Chiar si in aceste conditii, oamenii din real estate nu mizeaza pe scaderi. De altfel, o scadere a preturilor terenurilor ar fi o premiera pe piata imobiliara romaneasca. Daca in ultimii 15 ani, chiriile la birouri, la spatii comerciale, pretul apartamentelor si a caselor au mai inregistrat fluctuatii, in ceea ce priveste terenurile acestea au mers intr-o singura directie – in sus. Cele mai multe voci sunt ponderate, mizand pe stabilizare.

     

    Preturile vor creste usor, dar intr-un ritm mai scazut fata de anul trecut, in conditiile in care pretul ridicat al terenurilor a inceput sa limiteze profitabilitatea investitiilor, cred analistii CB Richard Ellis. „Acum este o frenezie a dezvoltarilor care i-a incitat foarte mult pe proprietarii de teren“, spune Panturu de la Trammel Mackenzie, estimand ca, in urmatoarea perioada, acest entuziasm exacerbant se va potoli, iar piata se va regla, mai ales cand profiturile investitorilor vor cobori sub anumite limite. In schimb, Teodor Pop de la RED Management Capital crede chiar ca vor aparea si primele scaderi de preturi, chiar de anul viitor. „Stabilizarea incepe cu o dezamagire“, spune el.

     

    Alti analisti spun insa ca, incet-incet, s-ar putea schimba insusi modelul de business in real estate. „Este vremea asocierilor“, crede Dragos Dragoteanu de la Euroest. Mai exact, in loc sa cedeze parti din profit proprietarilor de terenuri, dezvoltatorii vor prefera sa-i atraga in proiect, impartind astfel riscurile, dar si un profit (potential) mai mare.

  • Bucuresti, Bucuresti

    Oferta de terenuri din interiorul orasului este dominata de loturi individuale de dimensiuni mici, de 1.000-5.000 mp, si de fostele platforme industriale, cu 10.000-50.000 mp.

     

    Cartier

    Valoare (euro/mp)

    PrimAverii

    2.500-3.000

    Unirii

    1.200-1.700

    PolonA/Eminescu

    1.400-1.500

    Nordului

    1.200-1.400

    13 Septembrie

    800-1.000

    Vitan

    450-750

    BucureStii Noi

    300-500

    Titan

    350-500

    Militari

    200-400

    Berceni

    150-300

    Pipera

    150-300

    Otopeni

    150-200

    MogoSoaia

    100-180

    Corbeanca

    60-100

    Cernica

    60-100

     

    Sursa: CB Richard Ellis

  • Bucuresti, Bucuresti

    Oferta de terenuri din interiorul orasului este dominata de loturi individuale de dimensiuni mici, de 1.000-5.000 mp, si de fostele platforme industriale, cu 10.000-50.000 mp.

     

    Cartier

    Valoare (euro/mp)

    PrimAverii

    2.500-3.000

    Unirii

    1.200-1.700

    PolonA/Eminescu

    1.400-1.500

    Nordului

    1.200-1.400

    13 Septembrie

    800-1.000

    Vitan

    450-750

    BucureStii Noi

    300-500

    Titan

    350-500

    Militari

    200-400

    Berceni

    150-300

    Pipera

    150-300

    Otopeni

    150-200

    MogoSoaia

    100-180

    Corbeanca

    60-100

    Cernica

    60-100

     

    Sursa: CB Richard Ellis

  • Terapia trece printr-o cura de schimbari

    32 de luni au trecut pana cand la conducerea executiva a Terapia a revenit un director general roman. Dragos Damian este cel care administreaza de saptamana trecuta afacerile din Romania ale grupului indian Ranbaxy, care a preluat in acest an producatorul clujean de medicamente.

     

    Dupa o experienta de 13 ani in industria farmaceutica din Romania, Dragos Damian cumuleaza acum pozitia de director comercial – detinuta in ultimii doi ani in cadrul companiei – cu cea de director general al Terapia Ranbaxy. Un cumul de functii care „arata si mai mult dedicatia pentru cresterea cifrei de afaceri“, sustine Damian. Pentru acest an, compania si-a propus o cifra de afaceri de 100 de milioane de dolari, cu 25% mai mare decat anul trecut.

     

    Noul director a inceput in forta, saptamana trecuta fiind prins in sedinte pentru stabilirea bugetului pentru 2007. Principalul obiectiv al sau este, pentru moment, „pregatirea companiei pentru eliberarea, foarte curand, a seriilor de produse atat pentru piata farmaceutica romaneasca, dar si pentru cea a Uniunii Europene“. De altfel, inca de cand a preluat Terapia, indienii de la Ranbaxy au anuntat ca vor sa transforme compania intr-un hub regional, care va permite accesul mult mai lejer pe piata europeana.

     

    Printre primele masuri pe care le va lua Damian se numara reorganizarea departamentului comercial. „Vrem sa facem uz mai bine de calitatile oamenilor“, spune directorul general. Din fuziunea Ranbaxy cu Terapia a rezultat una dintre cele mai mari forte de vanzari din industria farmaceutica romaneasca. Iar obiectivul declarat a fost largirea acesteia, astfel ca pana la finele anului compania va avea circa 300 de oameni de vanzari.

     

    Dragos Damian, care a mai detinut anterior pozitii in top managementul reprezentantelor din Romania ale Roche si Berlin Chemie, le urmeaza britanicului Stephen Stead si olandezului Peter Burema in scaunul de CEO. Stephen Stead preluase conducerea Terapia de la Dorin Toderas la 1 februarie 2004, la cateva luni dupa ce fabrica fusese achizitionata de compania americana de investitii Advent. In primavara acestui an, cel mai mare producator indian de medicamente Ranbaxy Laboratories a platit 324 de milioane de dolari pentru 96,7% din actiunile Terapia, detinute de Advent. In iunie, autoritatile si-au dat acordul pentru finalizarea tranzactiei, moment in care Stead a parasit pozitia de director general. (Acum detine o pozitie similara la cel mai mare producator polonez de medicamente – Polpharma.)

     

    Pana la finalizarea integrarii operatiunilor din Romania ale Ranbaxy cu cele ale Terapia, „interimatul“ a fost asigurat de Peter Burema, presedinte Ranbaxy pentru Europa, CSI, Africa si America Latina. Burema ramane presedintele Consiliului de Administratie al Terapia Ranbaxy.

     

    2006 a fost anul schimbarilor in managementul companiilor farmaceutice din Romania. Lucru explicabil partial si prin faptul ca, incepand din toamna anului trecut, in doar sase luni, trei producatori si-au schimbat proprietarul. Mai intai, compania ceha Zentiva a preluat Sicomed in septembrie 2005. Apoi, intr-o singura saptamana din luna martie a acestui an, s-au anuntat doua mari afaceri: cumpararea Terapia de catre Ranbaxy si preluarea Sindan de catre islandezii de la Actavis. Au urmat aproape firesc si schimbarile in managementul de varf al companiilor. Klaas Postema, cel care a condus Sicomed din august 2002, a renuntat dupa patru ani la pozitia de director general, ramanand totusi presedinte al CA. Mariana Wencz, country manager al Zentiva, a anuntat, tot saptamana trecuta, ca va prelua functia de director general, dar ca partea de productie, departamentul financiar si cel administrativ vor fi coordonate direct de la Praga.

     

    In cadrul producatorului si distribuitorului de oncologice Sindan, Laurentiu Scheusan ocupa din aprilie functia de country manager, dupa ce fusese director de marketing si de vanzari al companiei.

     

    Dar si in managementul diviziilor autohtone ale producatorilor internationali au avut loc schimbari in decursul ultimului an. In luna februarie, producatorul american de medicamente Schering-Plough l-a numit pe Tudor Panu in functia de director general al reprezentantei din Romania. Dupa plecarea la conducerea diviziei din Rusia a lui Regis Lhomme, la varful reprezentantei din Romania a Pfizer a fost numit in aceasta vara Stanley Mendonca, pana la acea data director de marketing la Pfizer Portugalia.

     

    Surse din piata spun ca valul schimbarilor in top-managementul firmelor din farma este departe de a se fi incheiat. Cine mai urmeaza? Listele sunt deschise.

  • Terapia trece printr-o cura de schimbari

    32 de luni au trecut pana cand la conducerea executiva a Terapia a revenit un director general roman. Dragos Damian este cel care administreaza de saptamana trecuta afacerile din Romania ale grupului indian Ranbaxy, care a preluat in acest an producatorul clujean de medicamente.

     

    Dupa o experienta de 13 ani in industria farmaceutica din Romania, Dragos Damian cumuleaza acum pozitia de director comercial – detinuta in ultimii doi ani in cadrul companiei – cu cea de director general al Terapia Ranbaxy. Un cumul de functii care „arata si mai mult dedicatia pentru cresterea cifrei de afaceri“, sustine Damian. Pentru acest an, compania si-a propus o cifra de afaceri de 100 de milioane de dolari, cu 25% mai mare decat anul trecut.

     

    Noul director a inceput in forta, saptamana trecuta fiind prins in sedinte pentru stabilirea bugetului pentru 2007. Principalul obiectiv al sau este, pentru moment, „pregatirea companiei pentru eliberarea, foarte curand, a seriilor de produse atat pentru piata farmaceutica romaneasca, dar si pentru cea a Uniunii Europene“. De altfel, inca de cand a preluat Terapia, indienii de la Ranbaxy au anuntat ca vor sa transforme compania intr-un hub regional, care va permite accesul mult mai lejer pe piata europeana.

     

    Printre primele masuri pe care le va lua Damian se numara reorganizarea departamentului comercial. „Vrem sa facem uz mai bine de calitatile oamenilor“, spune directorul general. Din fuziunea Ranbaxy cu Terapia a rezultat una dintre cele mai mari forte de vanzari din industria farmaceutica romaneasca. Iar obiectivul declarat a fost largirea acesteia, astfel ca pana la finele anului compania va avea circa 300 de oameni de vanzari.

     

    Dragos Damian, care a mai detinut anterior pozitii in top managementul reprezentantelor din Romania ale Roche si Berlin Chemie, le urmeaza britanicului Stephen Stead si olandezului Peter Burema in scaunul de CEO. Stephen Stead preluase conducerea Terapia de la Dorin Toderas la 1 februarie 2004, la cateva luni dupa ce fabrica fusese achizitionata de compania americana de investitii Advent. In primavara acestui an, cel mai mare producator indian de medicamente Ranbaxy Laboratories a platit 324 de milioane de dolari pentru 96,7% din actiunile Terapia, detinute de Advent. In iunie, autoritatile si-au dat acordul pentru finalizarea tranzactiei, moment in care Stead a parasit pozitia de director general. (Acum detine o pozitie similara la cel mai mare producator polonez de medicamente – Polpharma.)

     

    Pana la finalizarea integrarii operatiunilor din Romania ale Ranbaxy cu cele ale Terapia, „interimatul“ a fost asigurat de Peter Burema, presedinte Ranbaxy pentru Europa, CSI, Africa si America Latina. Burema ramane presedintele Consiliului de Administratie al Terapia Ranbaxy.

     

    2006 a fost anul schimbarilor in managementul companiilor farmaceutice din Romania. Lucru explicabil partial si prin faptul ca, incepand din toamna anului trecut, in doar sase luni, trei producatori si-au schimbat proprietarul. Mai intai, compania ceha Zentiva a preluat Sicomed in septembrie 2005. Apoi, intr-o singura saptamana din luna martie a acestui an, s-au anuntat doua mari afaceri: cumpararea Terapia de catre Ranbaxy si preluarea Sindan de catre islandezii de la Actavis. Au urmat aproape firesc si schimbarile in managementul de varf al companiilor. Klaas Postema, cel care a condus Sicomed din august 2002, a renuntat dupa patru ani la pozitia de director general, ramanand totusi presedinte al CA. Mariana Wencz, country manager al Zentiva, a anuntat, tot saptamana trecuta, ca va prelua functia de director general, dar ca partea de productie, departamentul financiar si cel administrativ vor fi coordonate direct de la Praga.

     

    In cadrul producatorului si distribuitorului de oncologice Sindan, Laurentiu Scheusan ocupa din aprilie functia de country manager, dupa ce fusese director de marketing si de vanzari al companiei.

     

    Dar si in managementul diviziilor autohtone ale producatorilor internationali au avut loc schimbari in decursul ultimului an. In luna februarie, producatorul american de medicamente Schering-Plough l-a numit pe Tudor Panu in functia de director general al reprezentantei din Romania. Dupa plecarea la conducerea diviziei din Rusia a lui Regis Lhomme, la varful reprezentantei din Romania a Pfizer a fost numit in aceasta vara Stanley Mendonca, pana la acea data director de marketing la Pfizer Portugalia.

     

    Surse din piata spun ca valul schimbarilor in top-managementul firmelor din farma este departe de a se fi incheiat. Cine mai urmeaza? Listele sunt deschise.

  • AVIATIE: Politica schimba politica la TAROM – se zboara din nou peste Atlantic

    Dupa trei ani de liniste pe piata zborurilor transatlantice directe din Romania, vom avea chiar concurenta: Delta Air Lines revine, iar TAROM s-a decis sa stearga praful de pe Airbus-uri si priveste din nou spre New York.

     

    Delta Air Lines revine oficial in Romania saptamana aceasta. „Pe 12 octombrie, compania nord americana va anunta reluarea din 2007 a zborurilor catre New York, dupa o pauza destul de lunga“, dupa cum a confirmat pentru BUSINESS Magazin Adrian Ionescu, consilier al ministrului transporturilor. Delta a renuntat inca din 1998 la toate zborurile directe catre si din Europa de Est – la acea vreme, compania incepuse un plan de restructurare care a debutat cu inchiderea curselor intereuropene neprofitabile: intre Frankfurt si Atena, respectiv Bucuresti, Istanbul, Moscova, Varsovia si Sankt Petersburg. Potrivit declaratiilor vicepresedintelui de atunci al Delta Air Lines pentru Europa si Asia, Michael Medlicott, rutele erau neprofitabile din cauza legislatiei restrictive din tarile respective.

     

    Anul acesta – dupa operare in code share cu mai multe companii est-europene si dupa un proces de restructurare lung si greoi -, Delta Air Lines a decis sa mai dea inca o sansa Europei de Est si a redeschis, din luna mai, zborurile spre Budapesta. „Cei de la Delta Air Lines vor zbura abia de anul viitor, dar deja am inceput sa lucram impreuna pentru diverse studii comerciale“, spune Valentin Iordache, director de relatii externe al Aeroportului Henri Coanda.

     

    Si TAROM analizeaza reluarea curselor catre New York, Bangkok sau Lisabona, iar daca, pana la sfarsitul acestei luni, oficialii companiei vor conchide ca merita sa redeschida aceste curse, in 2007 Delta Air Lines ii va avea concurenti pe aceeasi piata pe care au impartit-o si in anii ‘90. Primul anunt despre planurile TAROM l-a facut saptamana trecuta ministrul transporturilor, Radu Berceanu, care a spus ca „TAROM pregateste o strategie noua pentru operarea curselor externe, potrivit careia ar putea fi introduse, la 1 ianuarie, noi destinatii, printre care Lisabona, New York, Beijing si Bangkok“. Cursele mentionate au fost operate pana in 2003, cand au fost inchise din motive de neprofitabilitate, decizia transformand TAROM intr-o companie regionala. La sfarsitul 2003, pierderile TAROM ajunsesera la cca. 24 mil. $.

     

    Dupa trei ani in care a functionat cu statut de companie regionala, TAROM a trecut pe un usor profit: anul trecut a avut o cifra de afaceri de 250 mil. $ si un profit de 3 mil. $ „Profitul inregistrat de TAROM nu plaseaza compania in pozitia de «partener interesant» de preluat, dar ne putem permite investitii pe care altadata nu ni le permiteam“, dupa cum declara pentru Mediafax acum doua saptamani directorul general al operatorului, Gabriel Dumitrescu.

     

    Investitii inseamna, in cazul in care se va decide reluarea curselor curier, redeschiderea unui birou in SUA, cel mai probabil la New York (biroul de la New York, inchis in 2003, „inghitea“ lunar 12.000 $), si reconditionarea celor doua aparate Airbus 310 oprite de la zboruri in 2003 si pastrate in conservare, dupa cum spun oficiali ai Ministerului Transporturilor (MT). Inainte de a se ajunge la varianta ca cele doua avioane sa isi reia traseul, existase un proiect prin care acestea sa treaca in administrarea Romavia (responsabila de organizarea zborurilor oficiale ale Romaniei). Dar s-a renuntat.

     

    In intervalul mentionat, directorul Romavia, Nicolae Goleanu, a realizat o analiza a investitiilor necesare pentru ca cele doua aeronave sa reintre in circuit. Directorul Romavia este de parere ca modernizarea aeronavelor ar costa 20-48 mil. euro, in functie de dotari: „Imediat dupa luarea deciziei, cele doua Airbus-uri vor zbura la Toulouse pentru modernizare“.

     

    Cursele de lung curier de pe Otopeni erau absolut necesare, in conditiile in care MT vrea sa transforme in curand aeroportul in hub regional. Intrarea celor doi operatori pe cursele transatlantice ar putea afecta insa profiturile operatorilor aerieni internationali prezenti in Romania. „Suntem lideri pe nord-atlantic, pe cursele catre SUA“, spunea pentru ZF Rudolphe Lenoir, country managerul Air France in Romania, care afirma ca aparitia curselor concurente nu il sperie: „Suntem pregatiti pentru acest moment si avem doua strategii in acest sens: prima e sa oferim servicii bune cu conexiuni bune pentru fidelizarea pasagerilor nostri, iar a doua este sa  crestem capacitatea. Daca ei ofera un zbor azi catre o singura destinatie din SUA, noi oferim cinci zboruri pe zi catre mai multe destinatii din Statele Unite“.

     

    Mai multe destinatii, mai multa vizibilitate. Dar dincolo de asta trebuie tinut cont de faptul ca adesea zborurile transatlantice ale TAROM s-au transformat dintr-o chestiune de business in una politica, iar deciziile de mentinere ori de oprire a acestora au fost luate de guverne.

     

    Sustinute de PNL-PD, cursele transatlantice ale TAROM au fost inchise in timpul guvernarii PSD intr-un moment care a coincis cu schimbarile de strategie ale unor operatori aerieni dupa 11 septembrie. „Renuntarea la cursele lung-curier este pentru TAROM o economie de 20 mil. $ pe an. Daca nu exista 11 septembrie, poate reuseam sa mentinem cursele pe distante lungi, dar din pacate trebuie sa iesim de pe aceasta piata. Cele doua aeronave Airbus 310 care zburau spre New York vor fi conservate“, spunea in octombrie 2003 Miron Mitrea, pe atunci ministru.

     

    Dar schimbarea de regim a adus si o schimbare de optica. In una din primele emisiuni televizate de dupa alegeri, presedintele Basescu califica decizia de a face din TAROM o companie regionala drept „o mare eroare“. Seful statului spunea atunci ca o companie de aviatie este o emblema nationala si ca ar trebui ca TAROM sa inceapa sa zboare peste Atlantic si in China: „Toate flotele aeriene nationale au trecut prin momente dificile, dar nimeni nu a spus: «Nu ma mai intereseaza, sa nu mai zburam»“. Iar dupa un an si jumatate, „emblema nationala“ de care vorbea presedintele va trebui sa-si recalculeze bugetele pentru o noua lista de destinatii.

  • AVIATIE: Politica schimba politica la TAROM – se zboara din nou peste Atlantic

    Dupa trei ani de liniste pe piata zborurilor transatlantice directe din Romania, vom avea chiar concurenta: Delta Air Lines revine, iar TAROM s-a decis sa stearga praful de pe Airbus-uri si priveste din nou spre New York.

     

    Delta Air Lines revine oficial in Romania saptamana aceasta. „Pe 12 octombrie, compania nord americana va anunta reluarea din 2007 a zborurilor catre New York, dupa o pauza destul de lunga“, dupa cum a confirmat pentru BUSINESS Magazin Adrian Ionescu, consilier al ministrului transporturilor. Delta a renuntat inca din 1998 la toate zborurile directe catre si din Europa de Est – la acea vreme, compania incepuse un plan de restructurare care a debutat cu inchiderea curselor intereuropene neprofitabile: intre Frankfurt si Atena, respectiv Bucuresti, Istanbul, Moscova, Varsovia si Sankt Petersburg. Potrivit declaratiilor vicepresedintelui de atunci al Delta Air Lines pentru Europa si Asia, Michael Medlicott, rutele erau neprofitabile din cauza legislatiei restrictive din tarile respective.

     

    Anul acesta – dupa operare in code share cu mai multe companii est-europene si dupa un proces de restructurare lung si greoi -, Delta Air Lines a decis sa mai dea inca o sansa Europei de Est si a redeschis, din luna mai, zborurile spre Budapesta. „Cei de la Delta Air Lines vor zbura abia de anul viitor, dar deja am inceput sa lucram impreuna pentru diverse studii comerciale“, spune Valentin Iordache, director de relatii externe al Aeroportului Henri Coanda.

     

    Si TAROM analizeaza reluarea curselor catre New York, Bangkok sau Lisabona, iar daca, pana la sfarsitul acestei luni, oficialii companiei vor conchide ca merita sa redeschida aceste curse, in 2007 Delta Air Lines ii va avea concurenti pe aceeasi piata pe care au impartit-o si in anii ‘90. Primul anunt despre planurile TAROM l-a facut saptamana trecuta ministrul transporturilor, Radu Berceanu, care a spus ca „TAROM pregateste o strategie noua pentru operarea curselor externe, potrivit careia ar putea fi introduse, la 1 ianuarie, noi destinatii, printre care Lisabona, New York, Beijing si Bangkok“. Cursele mentionate au fost operate pana in 2003, cand au fost inchise din motive de neprofitabilitate, decizia transformand TAROM intr-o companie regionala. La sfarsitul 2003, pierderile TAROM ajunsesera la cca. 24 mil. $.

     

    Dupa trei ani in care a functionat cu statut de companie regionala, TAROM a trecut pe un usor profit: anul trecut a avut o cifra de afaceri de 250 mil. $ si un profit de 3 mil. $ „Profitul inregistrat de TAROM nu plaseaza compania in pozitia de «partener interesant» de preluat, dar ne putem permite investitii pe care altadata nu ni le permiteam“, dupa cum declara pentru Mediafax acum doua saptamani directorul general al operatorului, Gabriel Dumitrescu.

     

    Investitii inseamna, in cazul in care se va decide reluarea curselor curier, redeschiderea unui birou in SUA, cel mai probabil la New York (biroul de la New York, inchis in 2003, „inghitea“ lunar 12.000 $), si reconditionarea celor doua aparate Airbus 310 oprite de la zboruri in 2003 si pastrate in conservare, dupa cum spun oficiali ai Ministerului Transporturilor (MT). Inainte de a se ajunge la varianta ca cele doua avioane sa isi reia traseul, existase un proiect prin care acestea sa treaca in administrarea Romavia (responsabila de organizarea zborurilor oficiale ale Romaniei). Dar s-a renuntat.

     

    In intervalul mentionat, directorul Romavia, Nicolae Goleanu, a realizat o analiza a investitiilor necesare pentru ca cele doua aeronave sa reintre in circuit. Directorul Romavia este de parere ca modernizarea aeronavelor ar costa 20-48 mil. euro, in functie de dotari: „Imediat dupa luarea deciziei, cele doua Airbus-uri vor zbura la Toulouse pentru modernizare“.

     

    Cursele de lung curier de pe Otopeni erau absolut necesare, in conditiile in care MT vrea sa transforme in curand aeroportul in hub regional. Intrarea celor doi operatori pe cursele transatlantice ar putea afecta insa profiturile operatorilor aerieni internationali prezenti in Romania. „Suntem lideri pe nord-atlantic, pe cursele catre SUA“, spunea pentru ZF Rudolphe Lenoir, country managerul Air France in Romania, care afirma ca aparitia curselor concurente nu il sperie: „Suntem pregatiti pentru acest moment si avem doua strategii in acest sens: prima e sa oferim servicii bune cu conexiuni bune pentru fidelizarea pasagerilor nostri, iar a doua este sa  crestem capacitatea. Daca ei ofera un zbor azi catre o singura destinatie din SUA, noi oferim cinci zboruri pe zi catre mai multe destinatii din Statele Unite“.

     

    Mai multe destinatii, mai multa vizibilitate. Dar dincolo de asta trebuie tinut cont de faptul ca adesea zborurile transatlantice ale TAROM s-au transformat dintr-o chestiune de business in una politica, iar deciziile de mentinere ori de oprire a acestora au fost luate de guverne.

     

    Sustinute de PNL-PD, cursele transatlantice ale TAROM au fost inchise in timpul guvernarii PSD intr-un moment care a coincis cu schimbarile de strategie ale unor operatori aerieni dupa 11 septembrie. „Renuntarea la cursele lung-curier este pentru TAROM o economie de 20 mil. $ pe an. Daca nu exista 11 septembrie, poate reuseam sa mentinem cursele pe distante lungi, dar din pacate trebuie sa iesim de pe aceasta piata. Cele doua aeronave Airbus 310 care zburau spre New York vor fi conservate“, spunea in octombrie 2003 Miron Mitrea, pe atunci ministru.

     

    Dar schimbarea de regim a adus si o schimbare de optica. In una din primele emisiuni televizate de dupa alegeri, presedintele Basescu califica decizia de a face din TAROM o companie regionala drept „o mare eroare“. Seful statului spunea atunci ca o companie de aviatie este o emblema nationala si ca ar trebui ca TAROM sa inceapa sa zboare peste Atlantic si in China: „Toate flotele aeriene nationale au trecut prin momente dificile, dar nimeni nu a spus: «Nu ma mai intereseaza, sa nu mai zburam»“. Iar dupa un an si jumatate, „emblema nationala“ de care vorbea presedintele va trebui sa-si recalculeze bugetele pentru o noua lista de destinatii.

  • Pregatire pentru low-cost?

    Daca zborurile TAROM catre SUA vor reincepe, probabil, abia din 2007, o schimbare de strategie pentru zborurile interne va avea loc chiar din aceasta toamna: preturile pentru toate cursele interne se vor reduce la jumatate.

     

    TAROM a ajuns la concluzia ca ceva trebuie facut pentru ca zborurile interne sa aduca mai multi pasageri (desi in aceasta vara s-au raportat mai multe, mici, cresteri de trafic pe aceste rute), asa ca, pentru cateva luni, din octombrie pana la sfarsitul anului, biletele pentru cursele interne se vor vinde la jumatate de pret. Asta in ideea ca poate trenurile Intercity sau vagoanele de dormit sunt pline de potentiali pasageri de avion, care nu pot sau nu vor sa dea 100 de euro – sau mai mult – pentru un zbor la, in medie, 300 km distanta: „Vrem sa vedem, pana la finele anului, daca mai multi pasageri care platesc bilete ieftine pot aduce un profit mai mare decat cativa pasageri care achita bilete mai scumpe“, a spus ministrul transporturilor, Radu Berceanu.

     

    Biletele vandute la jumatate de pret vor insemna preturi pornind de la 60 de euro pentru un bilet dus-intors la Timisoara, Iasi, Arad, Sibiu sau orice alt oras unde TAROM are curse. Un bilet dus-intors la trenurile Intercity sau la cuseta poate costa intre 33 si 55 de euro. Testul cu preturile mici l-ar putea resimti si Carpatair, care deja opereaza mai multe curse interne, fiind practic singurul concurent momentan al TAROM.

    Strategia TAROM de ieftinire a curselor interne poate fi insa si una de pregatire pentru concurenta pe piata interna, care este asteptata a creste serios din 2007. Multe companii, printre care si Blue Air (companie romaneasca low-cost apartinand omului de afaceri Nelu  Iordache), asteapta ca din 2007 sa isi includa in portofoliu cat mai multe curse interne la preturi de low-cost.

  • Pregatire pentru low-cost?

    Daca zborurile TAROM catre SUA vor reincepe, probabil, abia din 2007, o schimbare de strategie pentru zborurile interne va avea loc chiar din aceasta toamna: preturile pentru toate cursele interne se vor reduce la jumatate.

     

    TAROM a ajuns la concluzia ca ceva trebuie facut pentru ca zborurile interne sa aduca mai multi pasageri (desi in aceasta vara s-au raportat mai multe, mici, cresteri de trafic pe aceste rute), asa ca, pentru cateva luni, din octombrie pana la sfarsitul anului, biletele pentru cursele interne se vor vinde la jumatate de pret. Asta in ideea ca poate trenurile Intercity sau vagoanele de dormit sunt pline de potentiali pasageri de avion, care nu pot sau nu vor sa dea 100 de euro – sau mai mult – pentru un zbor la, in medie, 300 km distanta: „Vrem sa vedem, pana la finele anului, daca mai multi pasageri care platesc bilete ieftine pot aduce un profit mai mare decat cativa pasageri care achita bilete mai scumpe“, a spus ministrul transporturilor, Radu Berceanu.

     

    Biletele vandute la jumatate de pret vor insemna preturi pornind de la 60 de euro pentru un bilet dus-intors la Timisoara, Iasi, Arad, Sibiu sau orice alt oras unde TAROM are curse. Un bilet dus-intors la trenurile Intercity sau la cuseta poate costa intre 33 si 55 de euro. Testul cu preturile mici l-ar putea resimti si Carpatair, care deja opereaza mai multe curse interne, fiind practic singurul concurent momentan al TAROM.

    Strategia TAROM de ieftinire a curselor interne poate fi insa si una de pregatire pentru concurenta pe piata interna, care este asteptata a creste serios din 2007. Multe companii, printre care si Blue Air (companie romaneasca low-cost apartinand omului de afaceri Nelu  Iordache), asteapta ca din 2007 sa isi includa in portofoliu cat mai multe curse interne la preturi de low-cost.