Blog

  • Team America

    Creatorii South Park au lansat o satira mai acerba, mai obscena si mai amuzanta, care nu cruta societatea americana.

    Comedia anului! Asa a denumit postul de televiziune CNN filmul „Team America: World Police“, realizat de creatorii celebrului serial de desene animate „South Park“. Cei familiarizati cu Cartman, Kenny si ceilalti eroi din South Park stiu ca nu ar avea sens sa se astepte la o comedie de bun gust si la o satira fina, iar Team America nici nu pozeaza in vreuna din aceste ipostaze. La urma urmei, cat de eleganta poate fi ironia intr-un film ai carui eroi sunt marionete, toate foarte ocupate sa injure, sa comploteze distrugerea lumii si sa faca politica? Trey Parker si Matt Stone, realizatorii „Team America“ au inclus chiar si o secventa infierbantata de sex intre doua dintre personajele-marionete, despre care se spune ca va intra cu siguranta in topul celor mai amuzante scene filmate vreodata. 

    Speculand la maximum momentul alegerilor din Statele Unite, razboiul din Irak si amenintarea terorista, „Team America“ nu ar fi putut fi lansat intr-un moment mai propice. Ajuta si faptul ca, lipsiti de orice prejudecati, creatorii ironizeaza tot ce misca: fortele speciale americane care nu se pot abtine sa nu intervina in favoarea pacii, actorii cu simpatii democrate care nu se mai pot opri din discursuri anti-republicane desi habar nu au despre ce vorbesc, liderul nord-coreean Kim Jong II care a preluat rolul de personaj negativ central de la Saddam Hussein si se chinuie sa distruga lumea occidentala si regizorul Michael Moore care e infatisat drept un terorist sinucigas bulimic.

    Echipa salvatoare este compusa, bineinteles, din americani chipesi si atletici care au un sediu demn de James Bond (in Mount Rushmore, desigur), dotati cu cele mai noi echipamente tehnologizate si care, in zelul lor extraordinar de a reinstaura si mentine pacea pe pamant, alearga pe motociclete, zboara cu elicoptere ultimul racnet si arunca in aer diverse lucruri si locuri, printre care Turnul Eiffel si piramidele din Egipt (mai rau ca in toate partile din Arma Mortala la un loc).

    „Team America: World Police“, care are deja incasari record in SUA, va fi lansat si in Romania anul acesta.

    Regia: Trey Parker, Matt Stone.
    Voci: Trey Parker, Matt Stone, Kristen Miller, Daran Norris.
    Durata: 1h 45m

  • Cat imi dai ca sa te impusc din nou?

    „Cat imi dai ca sa te impusc?“ („The Whole Nine Yards“) a avut un succes atat de neasteptat si de impresionant, avand in vedere previziunile producatorilor, incat o continuare se impunea, mai ales ca toti actorii din distributia initiala au acceptat sa joace si in urmare (in afara, bineinteles, de cei ale caror personaje isi dadusera obstescul sfarsit, pentru ca e, totusi, un film cu gangsteri). Partea a doua se numeste, intr-o veritabila demonstratie de imaginatie debordanta, „The Whole Ten Yards“ („Cat imi dai ca sa te impusc din nou?“)

    Bruce Willis revine in rolul lui Jimmy the Tulip, fostul asasin care s-a casatorit acum cu cea mai mare admiratoare a „operei“ sale, Jill (Amanda Peet). Matthew Perry reia rolul dentistului Oz, fericit alaturi de Cynthia (Natasha Henstridge), fosta sotie a lui Jimmy. Insa nu toate sunt atat de roz pe cat s-ar parea: Jimmy s-a transformat intr-un obsedat al curateniei si al treburilor casnice, terorizat de reprosurile nevestei, iar Oz traieste intr-o adevarata fortareata, macinat de teama ca marele mafiot Lazlo Gogolak va iesi la un moment dat din inchisoare si ii va lua urma. Ceea ce bineinteles ca se si intampla. In afara de faptul ca e foarte multa violenta (verbala si fizica), filmul nu se prea distinge prin altceva, desi actiunea e destul de alerta, iar scenariul decent (apare chiar si o intorsatura neasteptata de situatie). Un lucru e sigur – nu va aparea si „The Whole Eleven Yards“.

    Regia: Howard Deutsch.
    Cu: Bruce Willis, Matthew Perry, Amanda Peet, Natasha Henstridge, Kevin Pollak. 
    Durata: 99 de minute.
    In Romania din 29.10.2004.

  • EPOCA BUNURILOR DE CONSUM

    1992 – 2000

    EPOCA BUNURILOR DE CONSUM

    • Chiar daca are nuante mai degraba politice, bancul cu rusii care au vopsit Luna in rosu, iar dupa aceea au venit americanii si au scris pe ea „Coca-Cola“ ilustreaza intrarea gigantilor alimentari americani pe piata romaneasca. Indiferent cat de instabila sau saraca este o tara si indiferent de regimul politic, oamenii mananca, spala, beau sau fumeaza. Producatorii de bunuri de consum nu au nevoie de prea multe alte motive pentru intra pe o piata.
    • Coca-Cola si McDonald’s au inceput afaceri in Rusia imediat ce tara s-a deschis catre vest, in ciuda riscurilor. Astfel poate fi interpretata si intrarea Coca-Cola, Procter & Gamble, Philip Morris sau Kraft pe piata romaneasca intr-o perioada de instabilitate macroeconomica: piata de consumer goods e prin natura ei una suficient de sigura pentru a atenua din socul acomodarii la o economie nefunctionala. 
    • Investitiile americane in Romania din timpul presedintiei Clinton pot fi scoase de sub umbrela politicului. Mai ales ca, in ciuda vizitei presedintelui american la Bucuresti in 1997, starurile tranzitiei central-europene erau Ungaria, Polonia sau Cehia. General Electric, de exemplu, a ales sa investeasca circa un miliard de dolari in Ungaria in industrie si finante in acea perioada si doar cateva milioane in Romania.

    2000 – 2004

    SUB ZODIA INDUSTRIILOR

    • Coincidenta sau nu, deschiderea politica a SUA catre Romania, concretizata prin intrarea in NATO si vizita lui Bush la Bucuresti, a fost urmata de un val de decizii ale unor mari grupuri industriale de intra pe piata sau a-si intari considerabil prezenta. 
    • General Electric, Honeywell, Bunge sau Cargill au descoperit parca dintr-o data potentialul Romaniei. Iar delegatiile de afaceri nu au mai inclus doar manageri de nivelul trei a caror vizita se soldeaza cu un simplu „trip report“. La Bucuresti au venit pe rand Ferdinando Beccalli, presedintele General Electric pentru Europa, presedintii Honeywell si Timken sau directorul general al Microsoft, Steve Ballmer. S-au inmultit si delegatiile oficiale de oameni de afaceri conduse de reprezentanti ai administratiei Bush. Una notabila a fost cea a reprezentantilor gigantilor americani din industria aeronautica si a apararii – precum Boeing, Lockheed Martin sau Northrop Grumman. 
    • Concluzia este ca, in ochii americanilor, Romania a trecut de la stadiul de piata de desfacere la cea de economie in care pot avea succes si investitii cu grad de risc mai ridicat, precum cele din tehnologie. Daca motivul a fost sustinerea politica a administratiei Bush sau, pur si simplu, progresul Romaniei este greu de spus. Sigur este ca efectul ar fi fost mult mai mic in lipsa uneia dintre cauze.

  • TREI PRESEDINTI AMERICANI LA BUCURESTI

    Toti presedintii Romaniei au avut ocazia sa primeasca vizita cate unuia dintre cei trei presedinti americani care au calcat vreodata pe pamant romanesc.

    RICHARD NIXON, 1969: Richard Nixon s-a aflat de doua ori in Romania, a doua oara, pe 2 august 1969, in calitate de presedinte al SUA. El a incercat sa „dezghete“ relatiile romano-americane, in conditiile in care Romania parea hotarata sa iasa de sub conul de influenta al URSS. Nixon a convins Congresul SUA sa acorde Romaniei clauza natiunii celei mai favorizate, pe care nu o mai primise, pana atunci, nici o alta tara comunista.

    BILL CLINTON, 1997: Vizita democratului Bill Clinton din 11 iulie 1997 s-a produs la doar cateva zile dupa summit-ul NATO de la Madrid, la care Romania nu a fost invitata, spre deosebire de alte tari est-europene, sa adere la Alianta. Desi aflat in vizita de consolare, Clinton nu a facut Romaniei nici o promisiune, multumindu-se sa transmita romanilor celebra deja sintagma „ramaneti pe acest drum si viitorul este al vostru“.

    GEORGE W. BUSH, 2002: Presedintele Statelor Unite, republicanul George W. Bush, a aterizat pe Aeroportul Otopeni pe 23 noiembrie 2002, la doua zile dupa ce Romania a fost invitata, oficial, sa inceapa convorbirile de aderare la NATO. „Uram bun venit Romaniei in NATO!“, a supralicitat Bush, sub un curcubeu intrat deja in istorie. La patru luni de la vizita presedintelui american, Romania a aderat la NATO.

  • CUM VAD CEI DOI CANDIDATI LUMEA

    • GEORGE W. BUSH

    Razboi impotriva terorismului
    A creat Departamentul pentru Securitate Nationala. De asemenea, a triplat finantarea destinata securitatii si a promovat Patriot Act – un document care da puteri mai mari autoritatilor in domeniul monitorizarii vietii cetatenilor si al retinerii persoanelor suspectate de terorism.

     

    Irak
    Sustine ca razboiul a transformat lumea intr-un loc mai sigur si ca poate impulsiona democratia in Orientul Mijlociu prin eliminarea unui dictator brutal, care stia cum sa fabrice arme de distrugere in masa si putea sa vanda astfel de informatii teroristilor.

     

    Armata
    A majorat serios bugetul si planuieste sa dea si mai multi bani acestui sector. Ar vrea ca prima parte a sistemului anti-racheta sa fie gata pana la sfarsitul anului 2004.

     

    • Kerry

    Razboi impotriva terorismului
    Are planuri de reformare a serviciilor de securitate, in ideea ca Garda Nationala sa se ocupe de securitatea nationala. Intentioneaza sa modifice Patriot Act, dand mai multe drepturi detinutilor. De asemenea, tine sa reindrepte atentia asupra Afganistanului.

     

    Irak
    Spune ca invazia Irakului a fost o „colosala eroare de judecata“, care a distras atentia de la razboiul impotriva terorismului. Va aduce trupele SUA acasa in urmatorii patru ani, urmand sa le inlocuiasca cu trupe NATO, alcatuite de toti aliatii si conduse de SUA.

     

    Armata
    Promite ca va recruta mai multi soldati, le va majora salariile si va investi in echipamente, dar nu s-a angajat sa suplimenteze bugetul apararii. E impotriva sistemului anti-racheta.

  • DOAR 874 MIL. $? NO WAY!

    MAXIM ISTORIC: Investitiile companiilor americane in capitalul social al filialelor romanesti, monitorizate de Oficiul National al Registrului Comertului, au atins maximul istoric anul acesta – 162,92 milioane $ in doar opt luni, de peste patru ori mai mult decat in intreg anul 1995, de exemplu. 

    INVESTITII INDIRECTE: Datele ONRC nu reflecta insa nivelul total al investitiilor deoarece o serie de companii americane au venit in Romania prin firme afiliate inregistrate in Cipru sau Olanda, tari cu regim fiscal permisiv. Coca-Cola, de exemplu, a venit in Romania prin intermediul companiei care detine franciza in Grecia si care a investit 400 de milioane de euro. De asemenea, fondul american de investitii Broadhurst a investit circa 250 de milioane de dolari, insa via Cipru.  Conform datelor Ministerului Afacerilor Externe, grupul de telecomunicatii Qualcomm a investit aproximativ 350 de milioane de dolari in Telemobil (Zapp). Investitia a fost facuta insa prin intermediul Inquam, societate afiliata inregistrata la Londra. Nivelul real al investitiilor americane este astfel mult mai mare decat cel reflectat de participatiile directe la capitalul social. 

    MULT MAI MULT: Astfel, desi datele ONRC arata investitii americane de 874,85 milioane de dolari pana in august 2004, suma este cu siguranta mai mare. De altfel, daca se aduna doar investitiile Coca-Cola, Qualcomm si Broadhurst rezulta o suma de peste un miliard de dolari. Astfel, ponderea de 8 – 9% din totatul investitiilor straine in Romania (11,8 miliarde de dolari pana in august 2004) detinuta de Statele Unite este posibil sa fie de fapt undeva aproape de 20%. Oricum, SUA este, chiar si cu doar 874,85 milioane de dolari, al patrulea investitor strain in Romania, dupa Olanda, Franta si Germania.

  • ROMANIA, IN NUANTELE CURCUBEULUI

    Discursurile electorale ale lui Bush si Kerry n-au fost diferite, in esenta, cand a venit vorba despre Europa de Est si despre flancul sudic al NATO. Cu toate acestea, diferentele ideologice fac ca prioritatile celor doi prezidentiabili sa fie, daca nu opuse, macar cu nuante diferite.

    Alegerile din SUA vor avea, fara indoiala, implicatii profunde pentru Romania. Americanii au avut, din cel de-al doilea razboi mondial, un loc aparte in mentalitatea romanilor, si istoria postdecembrista a sporit rolul jucat de cea mai veche democratie din lume. 

    Relatiile dintre Romania si SUA par sa fi intrat ireversibil pe un trend ascendent, mai ales dupa ultima vizita a lui Donald Rumsfeld si reuniunea NATO de la Poiana Brasov. Cu toate acestea, nu trebuie uitat faptul ca in spatele guvernelor stau oameni, iar conducerea SUA poate avea, dupa 2 noiembrie, cu totul alte prioritati decat cele de pana acum. Paradoxal, in ultimii 35 de ani, Romania a avut in mod evident de castigat atunci cand puterea in SUA a fost detinuta de republicani.

    Republicanul Richard Nixon a fost primul presedinte american care a vizitat Romania, in 1969, si singurul lider american despre care se spune ca s-a ocupat personal de relatia cu autoritatile de la Bucuresti. A convins Congresul sa acorde clauza natiunii celei mai favorizate, Romania fiind prima tara comunista care beneficia de acest privilegiu.

    Relatii directe cu puterea de peste ocean au fost in mare parte intrerupte pana la sfarsitul anului 1989, dar „venirea americanilor“ s-a lasat asteptata pana in 1997. Si nu a fost deloc una dezinteresata. Conflictul din fosta Iugoslavie si refuzul Ungariei de a permite tranzitarea tarii, a facut ca Romania sa devina vitala pentru fortele NATO, care aveau nevoie de spatiul romanesc pentru a ajunge in zona de razboi.

    Dupa ce tocmai fusesera dezamagite la summit-ul de la Madrid, autoritatile romane au primit vizita lui Bill Clinton, propulsat la Casa Alba de Partidul Democrat. Misiunea acestuia, de a incheia un „parteneriat strategic“ cu Romania, se incheia cu succes, Guvernul roman sperand ca disponibilitatea sa va face ca, la urmatorul summit al NATO, Romania sa fie invitata sa inceapa convorbirile de aderare. Concesiile facute americanilor au determinat opozitia (actualul PSD) sa acuze puterea (pe atunci, Conventia Democrata) ca incalca toate intelegerile cu vecinii din nord-est si, colac peste pupaza, ca nici nu au adus invitatia mult asteptata. Datele problemei s-au schimbat dupa 11 septembrie 2001. Amenintarea terorista si razboiul declansat de republicanul George W. Bush au dus la invitarea si, la foarte putin timp dupa aceea, la primirea Romaniei in NATO. „Aproape cu forta“, au spus atunci unii politicieni, uimiti de ritmul in care evoluasera lucrurile.

    „Faptul ca Romania a fost admisa in NATO cantareste mult in ochii investitorilor americani“, este de parere Teodor Melescanu, fost ministru de externe in guvernul Vacaroiu. El sustine chiar ca acest aspect este mult mai important decat atitudinea presedintelui SUA fata de autoritatile de la Bucuresti. „Oricum, nimeni nu se poate lauda ca a stabilit relatii de prietenie cu liderii americani. Nimeni nu are relatii de prietenie la acest nivel, nici cu sefii statelor europene, daramite cu cei ai SUA“, a spus Melescanu. Dr. Steven D. Roper, profesor in cadrul Departamentului de Strategie si Securitate Internationala din cadrul Air War College (Alabama), crede insa ca Romania ar trebui sa-si faca prieteni printre conducatorii lumii.

    „Romania se afla cum «trasa pe roata» intre Statele Unite si Europa“, a opinat Roper intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. La randul sau, James W. Endersby, profesor in cadrul Departamentului de Stiinte Politice al University of Missouri, crede ca miza este modul in care viitorul presedinte american va privi situatia de pe vechiul continent. „Administratia Bush vede Europa oarecum «deplasata» spre Est, in timp ce retorica lui Kerry lasa sa se intrevada o viziune clasica, in care Franta si Germania ar reprezenta pilonii «adevaratei» Europe“, spune Endersby. Or, frustrarile celor doua state europene fata de administratia Bush, dupa declansarea razboiului din Irak, sunt dificil de mascat. In discutia cu BUSINESS Magazin, Endersby a mai spus ca, desi a sprijinit interventia armata in Irak, Romaniei i-ar fi mai usor, inainte de integrarea in UE, sa-l aiba alaturi pe Kerry, fiind scutita astfel de obligatia de a „trage la doua carute“.

    Teodor Melescanu crede, din contra, ca Bucurestiul ar fi avantajat, pe termen scurt, de ramanerea la Casa Alba a lui George W. Bush, care s-a dovedit a avea o influenta fasta asupra pozitiei Romaniei in lume. „Daca privim situatia pe termen lung, planurile lui Kerry sunt cele care ne avantajeaza, dar deocamdata avem nevoie de cel care a pornit razboiul impotriva terorismului. Pe termen scurt, ne bucuram de Bush. Pe termen mediu si lung, ne-ar trebui Kerry“, a mai declarat Melescanu.

    Indiferent care va fi, de anul viitor, presedintele SUA, problema cea mai mare a Romaniei ramane, in ochii americanilor, coruptia, in urma repetatelor semnale de alarma trase de fostul ambasador Michael Guest. „Pentru un observator din afara, coruptia reprezinta cel mai mare obstacol in calea progresului Romaniei“, a declarat pentru BUSINESS Magazin dr. Patrick James, profesor de stiinte politice in cadrul University of Missouri, in timp ce Roper remarca faptul ca „exista un cuvant care revine obsedant in conversatiile cu romanii – coruptia“.

    Adrian Severin, fost ministru de externe in guvernul Ciorbea, este de parere ca „un semnal clar, venit din partea presedintelui SUA, oricare ar fi el, care sa arate ca Romania nu mai are probleme cu coruptia, ar declansa o si mai mare afluenta de investitori“. Ar fi cel mai „la vedere“ semnal pe care liderul celei mai puternice tari ar putea sa-l dea oamenilor de afaceri. „Presedintele SUA nu si-ar permite niciodata nici macar sa sugereze investitorilor incotro sa-si plaseze banii. Dar poate nuanta unele declaratii“, conchide Severin.

  • Guerrilla Marketing

    Ciudateniile publicitare au uimit intotdeauna, insa tot mai des marile companii apeleaza la tactici de guerrilla pe masura ce consumatorii sunt tot mai greu de atins prin intermediul publicitatii traditionale.

    Daca saptamana aceasta aveti drum prin New York, Chicago sau Los Angeles s-ar putea sa mai prindeti un portofel de la Citigroup, cu o moneda de un cent sau chiar un dolar in el. Conditia este sa fiti femeie si sa treceti prin zonele cu trafic intens. 

    Daca la prima vedere suna ca si cum cel mai mare grup financiar din lume s-a decis sa-si lanseze propria linie de accesorii, adevarul este mult mai practic. Pe langa moneda nichelata, femeile vor gasi in portofel si un bilet pe care sta scris: „Da, noi ne risipim banii, adica ce faci si tu in fiecare zi in care nu-ti planifici viitorul financiar. Women & Co. este un program financiar Citigroup. Si face toti centii“.

    Grupul financiar a inceput campania de la mijlocul lunii trecute si a distribuit in cele trei metropole americane 60.000 de portofele. Acestea sunt impartite de echipe mobile de femei imbracate in pardesiuri verzi cu logo-ul Women & Company. Cu 125 de dolari pe an, un membru Women & Co beneficiaza de consultanta financiara si are acces la instrumente de economisire special concepute pentru femei.

    Initiativa de la Citigroup propusa de agentia Interference din New York este cel mai recent exemplu de guerrilla marketing, ultimul tip de munitie in lupta pentru atentia oamenilor. Conceptul de baza este ca potentialul consumator, de cele mai multe ori deja blazat si pretentios, trebuie surprins prin metode neconventionale, ba uneori chiar socante. Este in mod sigur ideea de la care a pornit si clubul de sport New York Health and Racquet Club in luna august a acestui an pentru promovarea cursului de modelare a „posteriorului“ in stil Jennifer Lopez. Nici cei mai indiferenti calatori de la terminalul Grand Central nu au putut sa treaca cu vederea multimea de barbati si femei pe jumatate dezbracati cu inscriptia „Booty Call“ pe lenjerie. 

    Evenimentul a fost imortalizat pe camere digitale de catre toti oamenii care au trecut pe acolo si nu a durat mult pana cand pozele au ajuns pe Internet. Unele chiar pe website-ul creat de un club special pentru campania „booty call“, care a fost vizitat de 790.000 de persoane fara nici un alt cost suplimentar, dupa cum afirma Darren Paul, directorul Night Agency, firma de marketing care a propus aceasta campanie.

    Pe langa faptul ca reuseste sa fie vizibila, o campanie de guerrilla marketing este mai ieftina si poate chiar mai eficienta in atingerea consumatorului decat spoturile traditionale pentru televiziune sau radio. Companiile sunt de parere ca este destul de avantajos sa lansezi o astfel de campanie, care poate sa coste de la 10.000 de dolari pentru un proiect mai modest desfasurat intr-un singur oras pana la cateva sute de mii de dolari pentru o campanie care acopera mai multe orase. Oricum, mult mai ieftin fata de cat costa 30 de secunde de spatiu publicitar in prime-time la televiziunile americane.  Este adevarat ca tacticile de guerrilla nu ating milioanele de telespectatori la care ajung televiziunile, insa nu exista multe spoturi de 30 de secunde care sa starneasca genul de faima adus de un experiment de guerrilla reusit.

    Exista insa si un revers al medaliei. Orasele nu agreeaza intotdeauna invadarea spatiului public, iar companiile au in vedere si o eventuala reactie de respingere din partea consumatorului, daca abordarea in stil guerrilla a mers prea departe. 

    In 2001, primaria din San Francisco a amendat IBM cu 120.000 de dolari dupa ce compania a impanzit strazile orasului cu mesajul in stil hippie „Peace, Love and Linux“.  Direct pe trotuare erau desenate cu spray negru trei imagini simple: un simbol al pacii, o inima si mascota sistemului de operare Linux, un pinguin. Desi oficialii IBM au sustinut ca desenele se pot inlatura cu usurinta, acestea au rezistat chiar si dupa ce strazile orasului au fost spalate de ploaie. Nimeni nu a contestat impactul campaniei, insa toata lumea si-a dat seama ca urmarile erau mai permanente decat se intentionase. Concluzia: fii socant, dar fa curatenie dupa tine.

    Anul urmator, Microsoft a impanzit cartierul Manhattan din New York cu 17.000 de fluturasi din material cu aderenta statica (static-cling), pentru campania de lansare MSN8 „Better with the Butterfly“, initiata impreuna cu agentia de guerrilla marketing Alt Terrain. Fluturasii, colorati ca simbolul MSN, anuntau  consumatorii despre concertul de lansare din Central Park si s-au lipit la propriu de cladiri, vitrinele magazinelor si iesirile de la metrou timp de 12 ore. Bariera de fluturasi a fost mediatizata de presa si televiziunile americane. Pentru ca a murdarit strazile orasului, Microsoft a primit o amenda de 50 de dolari de la Primaria New Yorkului, care anterior amenintase compania cu un proces din acelasi motiv. Microsoft si-a cerut scuze, iar fluturasii au fost indepartati de catre echipele de salubritate.

    Posterele cu aderenta statica reprezinta una din cele mai des utilizate metode de guerrilla marketing. Sunt facute din material plastic care au proprietatea de a mentine suficienta energie statica pentru a avea aderenta la orice suprafata plana pentru o anumita perioada de timp. 

    Orice suprafata din caramida, lemn sau metal poate fi utilizata. Daca nu sunt atinse, posterele cu aderenta statica pot sa ramana lipite de o suprafata timp de cateva saptamani – sau chiar luni – fara sa lase nici o urma. 

    Adam Salacuse, directorul executiv al agentiei Alt Terrain, care a lansat metoda posterelor cu aderenta statica, spune ca acestea sunt un vehicul media care are avantajul ca iese in evidenta si poate fi plasat in locatii care nu pot fi atinse prin alte canale media. De obicei este vorba de locuri pentru care nu exista autorizatie. Sau peste reclama concurentei. 

    Guerrilla marketing nu exista insa doar in SUA. Daca pentru consumatorul american companiile impart portofele cu monezi sau mazgalesc strazile unui oras cu grafitti, in Europa se poarta campania tip ghicitoare. 

    In seara Revelionului 2003/2004, multimea de sute de mii de oameni adunata in centrul Parisului, pe Champs Elysées, a vazut ca una din cladirile de pe bulevard era acoperita pe doua parti cu o uriasa bucata de panza, folosita de obicei pentru a proteja o constructie inca in lucru. Cu aproximativ zece minute inainte de miezul noptii, pe peretii cladirii s-a catarat un grup de alpinisti imbracati in argintiu, care – sub zeci de mii de perechi de ochi curiosi – au dat jos panza. In spate se aflau zidurile magazinului companiei de bunuri de lux Louis Vuitton, acum imbracate pana la mijloc in doua copii uriase ale gentilor emblema ale marcii. Momentul ales si lipsa oricarui alt eveniment au canalizat atentia oamenilor catre surpriza Louis Vuitton, care marca 150 de ani de existenta a companiei.

    Nu la fel de agresiva ca in America ideea a avut efectul scontat. La costuri minime,  s-a asigurat un efect semnificativ, dovada ca la aproape un an de atunci inca se mai vorbeste de aniversarea Louis Vuitton.

  • In teorie

    Ca orice „industrie“ ce se respecta, publicitatea si-a extins in ultimii ani gama de metode prin care se pot provoca deciziile de cumparare. Si cum aria traditionala era acoperita, dezvoltarea a venit in zona neconventionala.

    GUERRILLA MARKETING: marketing neconventional, menit sa obtina maxim de rezultate cu minim de resurse 

    VIRAL MARKETING: Fenomen de marketing care faciliteaza si incurajeaza oamenii sa-si transmita de la unul la altul un mesaj de marketing. Daca un procent suficient de mare de destinatari retransmit mesajul catre mai multi prieteni, se obtine efectul bulgarelui de zapada.  

    PERMISSION MARKETING: Marketing care presupune obtinerea acordului unui client pentru a primi informatii de la o companie. Este opusul lui Interruption Marketing, care este o metoda traditionala si se concretizeaza prin cutii postale pline de oferte promotionale sau casute de e-mail invadate de mesaje publicitare.

  • In practica

    „Guerrilla“ poate parea un termen prea razboinic pentru a fi asociat cu marketingul, insa unele campanii nu dau senzatia ca asocierea este fortata.

    CITIGROUP: A impartit portofele cu monede de un dolar intr-o campanie la servicii financiare pentru femei 

    IBM: A pavat trotuarele din San Francisco cu grafitti cu mesaj hippie: „Peace, Love and Linux“ 

    MICROSOFT: A impanzit Manhattanul cu fluturasi colorati pentru campania de lansare a MSN8