Tag: Grecia

  • Vineri, zi cruciala pentru soarta Greciei: mai vine sau nu finantarea de la UE si FMI?

    Reprezentantii “troicii” se afla de la inceputul lunii mai la
    Atena, unde negociaza eliberarea celei de-a cincea transe din
    imprumutul de 110 miliarde de euro acordat in mai 2010 si problema
    sustenabilitatii datoriei publice a Greciei, care a ajuns la 340 de
    miliarde de euro. Transa ar urma sa fie acordata pana la sfarsitul
    lunii iunie.

    In functie de rezultatul discutiilor de vineri va deveni clar si
    daca va fi aprobat sau nu un nou plan de credite de circa 65 de
    miliarde de euro pentru Grecia, conditionat sau nu de o trecere
    directa sub supravegherea “troicii” a programului de privatizari si
    de colectare a veniturilor.

    Surse citate de Kathimerini au declarat ca discutiile de pana acum
    au ajuns la divergente la capitolul contractelor colective de
    munca, dupa ce “troica” a cerut ca angajatorii care nu semneaza
    contractele colective sa nu fie obligati in alt fel sa le
    respecte.

    Ca privatizari importante, planul pune pe lista vanzarea unui
    pachet de 21% din actiunile Aeroportului International din Atena, a
    34% din Hellenic Postbank si a 40% din compania de apa si canal din
    Salonic. Deocamdata, singura privatizare aflata in curs de
    desfasurare este vanzarea a 10% din pachetul de 20% detinut de
    statul elen la compania de telecomunicatii OTE catre Deutsche
    Telekom, care detine 30%.

    ESTE GRECIA SOLVABILA?

    Vicepresedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Victor Constancio,
    a declarat joi ca banca nu exclude posibilitatea unei implicari
    voluntare a investitorilor privati in rezolvarea problemei
    datoriei, a relatat Kathimerini. Aceasta ar insemna ca institutia
    nu mai respinge de principiu posibilitatea unei forme de
    restructurare a datoriei. Ramane de vazut insa ce forma ar putea
    lua aceasta restructurare, din moment ce BCE respinge in continuare
    o restructurare clasica a datoriei, care sa angajeze pierderi
    pentru creditorii Greciei, fie prin acceptarea unei prelungiri a
    scadentelor la anumite credite sau emisiuni de titluri, fie prin
    reevaluarea lor.

    Atmosfera in care au loc discutiile s-a tensionat odata cu anuntul
    agentiei de rating Moody’s ca depuncteaza si mai mult datoria
    Greciei, de la B1 la Caa1, acelasi nivel cu al Cubei, mentinand
    perspectiva negativa de rating. Motivul invocat de Moody’s tine de
    riscul ridicat de restructurare a datoriei, de perspectivele de
    crestere economica “foarte incerte” si de “ratarea tintelor de
    ajustare bugetara pe 2010 si riscul ca Atena sa le rateze si pe
    cele de anul acesta”.

    Verdictul Moody’s a fost ca probabilitatea ca Grecia sa intre in
    incapacitate de plata a crescut la 50%. Ca urmare, randamentele
    obligatiunilor grecesti pe 10 ani au crescut imediat, ajungand pana
    la 16,30% (vezi mai jos), insa efectul pe pietele financiare n-a
    mai fost insotit, ca de obicei, si de o depreciere a euro, in
    contextul in care cancelarul german Angela Merkel a declarat ca
    liderii zonei euro raman ferm pe pozitii in apararea unitatii zonei
    euro, ceea ce presupune ca vor face toate eforturile posibile sa nu
    lase Grecia sa ajunga la incapacitate de plata.

    (CPD – probabilitate de intrare in incapacitate de plata; date
    furnizate de CMA Datavision)

    Economistul Christopher Pissarides, premiat anul trecut cu
    Nobel, a declarat ca restructurarea datoriei nu este o optiune
    viabila pentru Grecia, fiindca ea va lovi puternic in legaturile
    Greciei cu Banca Centrala Europeana. El s-a pronuntat pentru
    cresterea impozitelor, reducerea birocratiei care ii afecteaza pe
    investitori si pentru o vanzare treptata a tuturor companiilor
    aflate in proprietatea statului.

    Pissarides a argumentat ideea de marire a impozitelor spunand ca nu
    e loc de taieri de taxe cand tara are nevoie de o sporire cat mai
    rapida a veniturilor la buget. Singura posibilitate de a crea
    spatiu pentru reduceri de taxe ar fi ca numarul de functionari ai
    statului sa se reduca si astfel sa se obtina singurele economii
    realizabile in prezent, avand in vedere ca “nu mai e loc de alte
    reduceri de salarii si pensii”.

  • Miscarile “indignatilor” s-au extins si in Grecia. Autoritatile: “E o miscare bazata pe un singur sentiment, furia” (VIDEO)

    “E o miscare fara o ideologie sau organizare, care se bazeaza pe
    un singur sentiment, cel al furiei”, a declarat vicepremierul de la
    Atena, Theodoros Pangalos, citat de Kathimerini.

    Protestatarii greci, in majoritate tineri, au ocupat cu miile piata
    in fiecare zi, inclusiv in cursul zilei de duminica (vezi
    aici transmisia live din piata)
    , fara a transforma insa locul
    intr-o tabara cu corturi, cum s-a intamplat in Spania. Ei cer “sa
    plece hotii” – politicienii care au devalizat bugetul si n-au
    protejat suveranitatea tarii, dar si FMI si UE, considerate
    aparatoarele bancilor si ale marilor companii din Europa, pe care
    le-au salvat de criza pe seama populatiei ce suporta acum nota de
    plata.

    Varianta greceasca a “indignatilor” spanioli a cerut, printre
    altele, ruperea acordului cu FMI, ridicarea imunitatii parlamentare
    a politicienilor si infiintarea unei comisii de audit care sa
    analizeze cum s-a ajuns ca Grecia sa acumuleze o datorie de peste
    150% din PIB.


    Un protest zilnic similar are loc si in piata Lefkos Pyrgos din
    Salonic, convocat tot prin retelele de socializare online si cu
    sloganuri comune cu cele ale atenienilor. “Nu suntem camerista
    nimanui” era unul dintre ele – o aluzie la fostul sef al FMI,
    Dominique Strauss-Kahn.

    Iesirea in strada a “indignatilor” greci (aganaktismenoi) din
    ultimele zile a coincis si cu protestele sindicalistilor de la
    compania telecom OTE, inclusa pe lista de privatizari a guvernului
    grec (acesta detine 20% din companie si vrea sa vanda 10% catre
    Deutsche Telekom, care detine 30%). Angajatii OTE au blocat una
    dintre cele mai aglomerate rute din Atena, bulevardul Kifissias, si
    au pichetat sediul OTE, cerand anularea deciziei de vanzare a
    pachetului de actiuni. Ei au anuntat greve pentru 2 si 9 iunie, cu
    acelasi scop.

    Adunari asemanatoare de “indignati”, in semn de solidaritate cu
    Spania si Grecia, au fost organizate si in Franta, incepand cu cea
    din Place de la Bastille din Paris. Ca si in cazurile celorlalte
    adunari, protestatarii din Paris si-au instalat camera video pentru
    transmiterea
    live pe internet
    a manifestatiei si au preluat si ei
    sloganurile spaniole de “democratie reala acum” si “ocupati
    pietele”. Nota locala e data de apelul “Sarkozy, degage!” si
    condamnarea razboiului costisitor contra Libiei, initiat de
    actualul presedinte.

    In cursul serii de duminica, politia a folosit gaze lacrimogene
    pentru a imprastia manifestatia din Place de la Bastille, unde se
    aflau circa o mie de oameni, conform unor surse din cadrul
    politiei, citate de France Info. Actiunea a fost imediat facuta
    cunoscuta prin retelele sociale de catre parizieni, atragand
    solidarizarea “indignatilor” din Spania, care s-au mobilizat sa
    protesteze la reprezentantele diplomatice ale Frantei din Madrid si
    Valencia.

    Tendinta acestor miscari pasnice este de a se extinde la scara
    intregii Europe, profitand de posibilitatea coagularii rapide a
    protestelor gratie retelelor Twitter sau Facebook. Manifestatii
    similare au avut loc in Germania, Italia, Olanda, Danemarca, Belgia
    sau Cehia.

  • Grecii, nemtii sau lacomia speculatorilor? Top 10 tapi ispasitori pentru criza datoriilor din Europa (GALERIE FOTO)

    Desigur, de pe lista intocmita de CNBC.com nu lipsesc nici
    bancherii care au aruncat pe state povara pierderilor lor sau
    agentiile de rating ce au influentat directiile unde s-au indreptat
    banii investitorilor speculativi si ai creditorilor.

    Top 10 tapi ispasitori pentru criza datoriilor din
    Europa (GALERIE FOTO)

    Daca sunt unii care considera ca din toate aceste explicatii se
    poate alege una singura care sa le excluda pe celelalte, altii cred
    ca adevarul e mai complicat si mai curand la mijloc, intrucat
    fiecare dintre explicatii a fost mult supraestimata la vremea ei,
    din dorinta simpla de a gasi niste tapi ispasitori.

  • Expert european: nu privatizarea Greciei e solutia

    Problema nu se pune insa asa, crede Daniel Gros, seful Centrului
    pentru Studii de Politici Europene de la Bruxelles si coautorul
    ideii de creare a unui Fond Monetar European destinat prevenirii
    unei crize similare cu cea a Greciei. Ci in termeni de realism
    economic: daca tot stocul de investitii straine directe acumulate
    pana acum in Grecia n-a depasit 25 de miliarde de euro, atunci cum
    ar fi de sperat ca investitorii se vor repezi sa arunce 50 de
    miliarde intr-o economie cu probleme, grevata de birocratie si fara
    macar un registru functional al proprietatilor imobiliare?

    Potrivit publicatiei Kathimerini, Gros crede ca mai realist e ca
    Grecia sa vanda nu activele din tara, ci participatiile din
    strainatate, in principal ale bancilor, care totalizeaza aproape 20
    mld. euro, cea mai mare parte a activelor bancare din strainatate
    fiind concentrata in Turcia. Daca acolo unde statul este inca
    actionar, scoaterea la vanzare ar fi o optiune naturala, motivatia
    vanzarii in cazul companiilor sau al bancilor unde statul nu este
    actionar ar fi ca soarta firmelor private din Grecia este deja mult
    prea legata de cea a statului pentru ca acestea sa se poata
    sustrage efectelor unui eveniment ca intrarea in incapacitate de
    plata a statului elen.

    Ministerul de Finante de la Atena s-a angajat sa accelereze
    privatizarile, in cadrul planului de a vinde in total active de 50
    de miliarde de euro, in conditiile in care Grecia risca sa nu
    primeasca a cincea transa din acordul de finantare cu UE si FMI, la
    29 iunie. Ministrul de resort, Giorgios Papakonstantinos, a promis
    ca se va intalni cu reprezentantii Deutsche Telekom pentru a-i
    convinge sa cumpere 10% din operatorul telecom OTE, si sa publice
    in cursul verii anunturile de vanzare pentru Hellenic Postbank,
    Piraeus Bank, portul Salonic, Loteria de Stat, compania de gaze
    DEPA, compania metalurgica Larko, compania de productie militara
    Hellenic Defence Systems si altele.

  • Esec al planului de austeritate in Grecia. Ce urmeaza?

    Premierul Giorgios Papandreou a afirmat, conform publicatiei
    elene Capital, ca in aceste conditii, el “va merge inainte singur,
    fara alegeri, pana in 2013”.

    Reuniunea de trei ore si jumatate, convocata de presedintele
    Karolos Papoulias, era menita sa deblocheze programul cel nou de
    austeritate propus de premierul Papandreou, sub rezerva ca in cazul
    unui esec, raman deschise toate optiunile, inclusiv cea a
    alegerilor anticipate, asa cum s-a intamplat in Portugalia dupa
    respingerea planului de restrangere a cheltuielilor bugetare.

    “Timpul trece”, a reactionat comisarul european Olli Rehn, dupa
    esecul reuniunii, afirmand ca Bruxellesul “regreta esecul liderilor
    de partide de a ajunge la un consens pentru ajustarile necesare
    spre a traversa actuala criza a datoriilor”. “Trebuie sa se ajunga
    in curand la un acord, pentru ca timpul trece. Speram ca eforturile
    in directia unui acord intre partide pentru sustinerea programului
    UE-FMI vor continua”, a declarat Rehn, citat de Kathimerini.

    Presedintele Eurogrupului (ministrii de finante ai zonei euro),
    Jean-Claude Juncker, a declarat ca transa nu va fi primita decat
    daca Grecia prezinta garantii de refinantare pentru urmatoarele 12
    luni, ceea ce depinde direct de credibilitatea programului fiscal
    si de privatizare.

    CE I SE CERE GRECIEI

    Programul de austeritate prevedea urmatoarele masuri, menite sa
    reduca deficitul bugetar la 7,5% din PIB pana la sfarsitul anului
    si sa convinga pietele financiare ca Grecia “nu traieste peste
    mijloacele sale”, asa cum s-a exprimat comisarul Olli Rehn:

    1) Reducerea costurilor cu asistenta medicala, in total cu 260 mil.
    euro
    2) Reducerea cheltuielilor de asistenta sociala cu 345 mil.
    euro
    3) Reducerea pensiilor cu 245 mil. euro, prin masuri temporare sau
    reformarea sistemului de acordare
    4) Cresterea contributiiloe pentru toti angajatii, care ar urma sa
    aduca la buget suma totala de 380 mil. euro. O taxa speciala de
    solidaritate de 1% va fi aplicata tuturor functionarilor publici,
    iar in sectorul privat, povara taxei va fi impartita intre angajati
    si angajatori.

    Ministerul de Finante s-a angajat, de asemenea, sa accelereze
    privatizarile, in cadrul planului de a vinde in total active de 50
    de miliarde de euro, in conditiile in care Grecia risca sa nu
    primeasca a cincea transa din acordul de finantare cu UE si FMI, la
    29 iunie.

    Ministrul de resort, Giorgios Papakonstantinos, a promis ca se va
    intalni cu reprezentantii Deutsche Telekom pentru a-i convinge sa
    cumpere 10% din operatorul telecom OTE, si sa publice in cursul
    verii anunturile de vanzare pentru Hellenic Postbank, Piraeus Bank,
    portul Salonic, Loteria de Stat, compania de gaze DEPA, compania
    metalurgica Larko, compania de productie militara Hellenic Defence
    Systems si altele.

  • Fost oficial BCE: Grecia a trisat pentru a intra in zona euro

    “Cand am lucrat pentru BCE, am suferit de fiecare data cand
    statele nu au indeplinit criteriile. Grecia a trisat pentru a intra
    in zona euro si este dificil sa stim cum sa ne purtam cu trisorii
    “, a declarat Issing (75 de ani) intr-un interviu. Issing, care a
    venit in BCE cu un an inainte de crearea euro, in 1999, si a lucrat
    in institutie pana in 2006, a avertizat joi ca Grecia nu va putea,
    probabil, sa isi onoreze obligatiile financiare. Capacitatea tarii
    de a-si rambursa datoriile este indoielnica, chiar daca guvernul a
    aprobat un plan de accelerare a privatizarilor si noi masuri de
    reducere a cheltuielilor, pentru a primi o noua transa din planul
    de sustinere financiara de 110 miliarde de euro din partea UE si
    FMI, aprobat anul trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Juncker: Grecia risca sa nu primeasca urmatoarea transa de imprumut de la FMI. Ce se intampla cu euro

    Euro a atins un nou minim record fata de francul elvetian, de
    1,2235 franci pe unitate, in urma afirmatiei lui Juncker. Remarcile
    lui Juncker coincid cu accentuarea presiunilor asupra Greciei
    pentru accelerarea reformelor si vanzarilor de active, in schimbul
    ajutorului financiar din partea tarilor din zona euro si a Fondului
    Monetar International. “FMI poate acorda fonduri doar daca exista
    garantii de refinantare pentru 12 luni”, a afirmat Juncker intr-o
    conferinta la Luxemburg. El a adaugat ca nu crede ca Uniunea
    Europeana, Banca Centrala Europeana si FMI vor conchide ca aceasta
    conditie a fost indeplinita.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Economistul-sef al BERD: Exista aceleasi riscuri ca si anul trecut pentru Europa de Est, “poate chiar amplificate”

    “Scenariul de baza e ca actuala criza din zona euro se va
    rezolva cu bine, dar nu putem exclude incidente neprevazute. Fata
    de anul trecut, sunt aceleasi motive de ingrijorare, poate chiar
    amplificate, iar temerea de perturbari serioase exista in
    continuare”, a declarat Erik Berglof, economistul-sef al EBRD,
    citat de publicatia Emerging Markets.

    Pericolele vin in primul rand din riscurile pentru sectorul bancar
    din regiune, daca Grecia ar intra in incapacitate de plata a unora
    sau a tuturor datorilor ajunse la scadenta, ceea ce ar afecta sever
    bancile din Europa de Vest, care ar putea dori sa retraga
    lichiditate din subsidiarele lor est-europene.

    Mark Allen, reprezentant regional al FMI pentru Europa Centrala si
    de Est, afirma ca integrarea puternica a sistemelor financiare din
    Europa de Est cu cele occidentale le-a lasat pe primele vulnerabile
    la socuri. “Desi tarile est-europene au demonstrar ca au
    capacitatea de a impiedica un impact local al problemelor de la
    nivelul bancilor-mama, daca aceste probleme s-ar agrava, atunci am
    putea asista la probleme suplimentare in regiune”, afirma
    Allen.

    Conform oficialului FMI, daca escaladarea crizei ar duce la o
    incetinire a cresterii economice in Germania, impactul ar fi simtit
    si in afara sectorului bancar, afectand cresterea economica a
    tarilor est-europene dependente de exporturi, adauga Allen, desi nu
    acesta e scenariul de baza pe care il ia in calcul. Presedintele
    BERD, Thomas Mirow, a declarat la randul lui ca Europa de Est “este
    foarte indeaproape legata de Germania, din punctul de vedere al
    profitului din activitati industriale. Daca ar incepe un nou ciclu
    in care Germania s-ar confrunta cu probleme, est-europenii vor fi
    afectati”.

    Economistii BERD si ai FMI cred ca initiativa de la Viena din 2009,
    prin care marile banci comerciale de pe continent cu activitate in
    Est au acceptat sa nu retraga lichiditati din subsidiarele lor
    estice, dovedeste ca e nevoie de un mecanism institutional pentru a
    limita consecintele negative ale unei eventuale crize. “Avem deja
    un cadru pe care il putem folosi in cazul unor noi probleme,
    indiferent care e originea lor, pentru a aborda chestiunea
    legaturilor dintre sistemele bancare din Vest si Est”, apreciaza
    Mark Allen.

    “TOATE BANCILE DIN ROMANIA VANEAZA CORPORATIILE DE TOP 10”

    Reprezentantul FMI afirma insa ca bancile din Europa Centrala si de
    Est trebuie sa-si reduca portofoliile de credite neperformante, ca
    sa poata debloca sistemul de credite si sa poata stimula cresterea
    economica. “Sunt mai multe optiuni care ar putea fi incercate,
    inclusiv schimbarea regimului fiscal al pierderilor bancilor sau
    explorarea posibilitatii unor ‘bad banks’” (institutii care sa
    colecteze activele cu probleme).

    In aprilie, initiativa Viena Plus, coordonata de BERD si formata
    din actionarii bancilor cu activitate in regiune, a infiintat un
    comitet de studiere a problemei creditelor neperformante si a
    impactului lor asupra creditarii. “Motivul pentru care asa ceva e
    necesar e ca nu am depasit inca pericolul”, afirma Piroska Nagy,
    consilier principal al economistului-sef al BERD.

    Exista tendinta in randul celor mai mari banci din regiune, in
    special din Austria si Italia, de a oferi preponderent credite
    companiilor mari, deja bine capitalizate, in timp ce portofoliile
    de credite neperformante raman substantiale. “Toate bancile din
    Romania vaneaza corporatiile de top 10”, declara un oficial al unei
    institutii multilaterale de credit din Bucuresti. “Ele le ofera
    dobanzi ridicol de favorabile, dar pentru companiile mici exista
    foarte putine credite disponibile.”

    Herbert Stepic, CEO al Raiffeisen Bank International, estimeaza ca
    volumul creditelor neperformante va cunoaste un maxim in acest an.
    Aurelio Maccurio, director de planificare strategica al UniCredit,
    admite si el ca volumul creditelor neperformante e in crestere, dar
    ca ritmul de crestere s-a incetinit: “Costul riscului e in scadere,
    am vazut asta in special in primul trimestru din 2011”.

  • Noul pachet de masuri ale Atenei: OTE si Hellenic Postbank vandute, ATE Bank va fi restructurata

    Compania telecom OTE, proprietarul Romtelecom (unde vor fi
    vandute 16% din actiuni, din care 10% catre Deutsche Telekom) si
    banca Hellenic Postbank (cu un pachet de 34% scos la vanzare)
    figureaza pe lista de privatizari, a informat publicatia
    Kathimerini. Guvernul isi va reduce, de asemenea, participatia la
    companiile care opereaza porturile Pireu si Salonic, ca si in
    compania de furnizare a apei in Salonic.

    In zilele urmatoare, guvernul lui Giorgios Papandreou va stabili si
    masurile de reducere a cheltuielilor cu circa 6 miliarde de euro in
    2011, intre care taierea pensiilor, noi concedieri in sectorul
    public si majorarea unor taxe sau impozite. Aceste masuri au facut
    si fac obiectul unei contestari violente din partea partidelor de
    opozitie, in special a Noii Democratii conduse de Antonis
    Samaras.

    Aprobarea si executia programului de privatizari si de reducere a
    cheltuielilor bugetare este o conditie pe care guvernul grec
    trebuie s-o indeplineasca rapid, ca sa poata primi de la UE si FMI
    a cincea transa, de 12 miliarde de euro, din creditul de 110
    miliarde de euro initiat in urma cu un an.

    Pe primele patru luni, deficitul bugetar al Greciei e mai mare
    decat estimarile, fiindca recesiunea a diminuat veniturile. In
    perioada ianuarie-aprilie, veniturile au scazut cu 9,1%, la 14,4
    miliarde de euro, iar cheltuielile au crescut cu 3,6%, la 21,02
    miliarde de euro.

    CE SE INTAMPLA CU BANCILE GRECESTI

    Tot luni, Comisia Europeana a aprobat un plan de restructurare a
    ATE Bank, banca prezenta si in Romania, implicand o recapitalizare
    din partea statului in valoarea de pana la 1,14 miliarde de euro,
    plus masuri de de ameliorare a eficientei si de reducere (vanzare)
    a activelor cu pana la 25%, cu scopul de a reduce dependenta de
    finantare externa.

    In 2009, aminteste publicatia elena Capital, ATE Bank a primit de
    la stat un ajutor de 675 milioane de dolari, pentru a evita
    falimentul. In aprilie 2011, banca a anuntat o majorare de capital
    de 1,25 miliarde de euro, din care 1,14 miliarde urma sa fie
    subscrise de stat, iar restul de investitori privati. ATE Bank este
    singura banca elena cu activitate in Romania care n-a reusit sa
    treaca testul de soliditate financiara derulat de UE asupra
    bancilor de pe continent.

    O analiza a Deutsche Bank publicata vineri prevedea pentru bancile
    grecesti o reducere a profitului, cresterea provizioanelor,
    accelerarea formarii creditelor neperformante. Pentru trimestrul I,
    Deutsche Bank estimeaza profituri de 2 milioane de euro pentru
    Piraeus Bank (fata de 6 milioane in aceeasi perioada din 2010), 10
    milioane pentru Alpha Bank (neschimbat fata de anul trecut), 79 de
    milioane pentru Bank of Cyprus (fata de 81 de milioane) si 8
    milioane pentru Marfin Bank (fata de 42 de milioane).

    Singura banca pentru care Deutsche Bank anticipeaza pierderi este
    ATE Bank, respectiv 9 milioane de euro, in scadere fata de 37 de
    milioane in trimestrul I 2010. Analistii bancii germane au ca
    recomandare de investitii “sell” pentru ATE Bank si “hold” pentru
    toate celelalte banci.

  • Fitch taie ratingul Greciei cu trei trepte si avertizeaza ca nu se va opri aici. Euro cade

    Fitch a precizat ca Grecia trebuie sa aplice “un program de
    reforme fiscale radicale” ca sa asigure solvabilitatea tarii si a
    apreciat ca au crescut mult riscurile politice si sociale de
    aplicare a actualului program de austeritate, destinat sa reduca
    deficitul bugetar la 7,5% din PIB, mai ales ca recesiunea a scazut
    incasarile la buget.

    Din marele program de privatizare de 50 de miliarde de euro, prin
    care Grecia vrea sa faca rost de bani ca sa-si plateasca o parte
    din uriasa datorie externa de jumatate de trilion de dolari, Fitch
    apreciaza ca pana la sfarsitul anului nu se va putea realiza decat
    o mica parte, scrie publicatia elena Capital.

    Precizarea ca o extindere a scadentei obligatiunilor tarii ar
    echivala in ochii Fitch cu falimentul are sens, pentru ca pana acum
    atat Atena, cat si FMI si UE, creditorii Greciei, au reusit sa
    evite restructurarea datoriilor grecesti. O restructurare ar fi
    insemnat ca si statul elen, si bancile occidentale si investitorii
    straini expusi pe Grecia ar avea de pierdut bani, ceea ce n-a
    convenit nimanui – cel putin pana acum, cand guvernele europene si
    FMI incep sa se razgandeasca.

    Singura institutie care a ramas sa se opuna ferm restructurarii
    este Banca Centrala Europeana (BCE), care ar fi nevoita sa-si
    incalce propriile reguli de functionare daca ar accepta sa mai
    ofere lichiditati Greciei in schimbul unor titluri fara valoare, cu
    rating “junk”. Si, evident, aceasta ar afecta puternic
    credibilitatea BCE si a zonei euro.

    Ratingul BB+ corespunde categoriei “junk”, fiind cu 4 trepte sub
    nivelul “investment grade” (titluri recomandabile
    investitorilor).

    Cum Fitch este una dintre cele trei mari la nivel mondial, alaturi
    de Moody’s si Standard&Poors’s, decizia a starnit groaza la
    Atena, dar si in Europa, stiut fiind ca toate deciziile acestor
    agentii in privinta Greciei, a Portugaliei sau a Irlandei au fost
    urmate mereu de turbulente pe pietele financiare, caderea euro si
    mobilizarea urgenta a membrilor eurozonei si a FMI spre a oferi
    tarilor respective un pachet de salvare de la faliment.

    Iar alternativa la orice forma de restructurare a datoriilor, fie
    facuta prin extinderea scadentelor, fie prin reducerea valorii
    obligatiunilor, este si acum un nou pachet de salvare din partea UE
    si a FMI pentru Grecia, dublat de un program drastic de taieri de
    cheltuieli bugetare din partea Atenei. Valoarea pachetului de
    sprijin, conform informatiilor care circula de cateva saptamani, ar
    fi de circa 60 de miliarde de euro.

    Vineri, euro a scazut cu 1,1% fata de dolar, la 1,4156, din cauza
    ingrijorarilor ca o eventuala restructurare a datoriilor grecesti
    va face pagube in conturile marilor banci europene si ale
    detinatorilor de obligatiuni elene.

    Christine Lagarde, ministrul de finante francez si candidatul
    favorit la preluarea sefiei FMI, a declarat, intr-un interviu ce va
    aparea sambata in ziarul austriac Der Standard, ca orice concesie
    din partea bancilor creditoare ale Greciei “ar fi binevenita”,
    avand in vedere ca statul elen “e amenintat de faliment”. Ea a
    cerut insa Greciei sa mearga inainte mai repede cu programul de
    privatizari, ca sa stranga bani spre a-si putea achita
    datoriile.